29.2.4.18
Care este regimul fiscal în cazul înstrăinării de către persoana fizică, care nu practică activitate de întreprinzător, a proprietății moștenite?
Conform art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art.40 alin.(7) din Cod, constituie sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.
Acţiunile, titlurile de creanţă, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător reprezintă active de capital potrivit art. 39 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal.
În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.
Astfel, obligația fiscală la impozitul pe venit urmează a fi calculată reieșind din prevederile Capitolului 5 Titlul II din Codul fiscal de către contribuabil, care a înstrăinat proprietate moștenită.
Totodată, potrivit art. 42 alin. (1) lit. d) din Cod, bază valorică a activelor de capital obținute prin moștenire, se confirmă documentar conform ordinului Ministerului Finanțelor nr.40 din 06.02.2018 și constituie valoarea de piață a activelor de capital obținute prin moștenire, la data dobândirii dreptului de proprietate.
Confirmarea documentară a bazei valorice în cazul proprietății obținute prin moștenire se asigură prin următoarele modalități:
1) Certificatul de moștenitor legal și raportul de evaluare emis de către un evaluator competent care confirmă valoarea de piață a activului la data dobândirii dreptului de proprietate;
2) Certificatul de moștenitor legal și certificatul privind valoarea bunului imobil emis de către entitatea responsabilă să țină evidența de stat a bunurilor imobile.
Respectiv, conform art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, suma creșterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creșterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale.
Astfel, persoanele fizice care înstrăinează proprietatea moștenită, urmează să calculeze impozitul pe venit reieșind din suma impozabilă a creșterii de capital, aplicând cota stabilită la art.15 lit. a) din Codul Fiscal.
[Modificare în baza Legii pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) nr.212 din 20.07.2023, în vigoare 01.01.2024]
29.2.4.21
Cum se stabilește baza valorică a activului obținut prin moștenire, titlu de donaţie de către persoana fizică, care nu practică activitate de întreprinzător?
29.2.4.25
Ce reprezintă active de capital?
În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, acțiunile, titlurile de creanţă, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, terenurile și opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital, reprezintă active de capital.
[Completare în baza Legii pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) nr.212 din 20.07.2023, în vigoare 01.01.2024]
29.2.4.26
În ce cazuri creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută?
Potrivit art. 39 alin. (2) și art. 40 alin. (5) - (6) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în cazul:
- redistribuirii (transmiterii) proprietății între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
- răscumpărării şi/sau preschimbării titlurilor de creanţă, obligaţiunilor, efectuată de către emitenţii acestora;
- răscumpărării şi/sau preschimbării valorilor mobiliare de stat, efectuată de către Ministerul Finanţelor sau dealeri primari în sensul Legii nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat;
- exercitării dreptului, prevăzut în opţiune, de a cumpăra ori a vinde active de capital şi/sau de a converti opţiuni;
- în cazul încheierii unui contract de donații între rude de gradul I, precum şi între soţi;
- în cazul înstrăinării unui autoturism care a fost în proprietatea contribuabilului cel puțin 3 ani până la data înstrăinării, cu excepția autovehiculelor de colecție de interes istoric sau etnografic;
- în cazul schimbului sau din altă formă de înstrăinare a locuinței de bază.
[Completare în baza Legii pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) nr.212 din 20.07.2023, în vigoare 01.01.2024]