În conformitate cu prevederile art. 90¹ alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietății mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.
    În cazul în care, în favoarea persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător sunt achitate plăți în avans pentru locațiunea bunurilor imobile, de asemenea urmează a reține impozit pe venit în mărime de 12%.
   Reținerea finală a impozitului stabilit prin articolul menționat, scutește beneficiarul venitului specificat la alin. (3) de la includerea lui în componența venitului brut, precum şi de la declararea acestuia.
[Modificare în baza Legii cu privire la modificarea unor acte normative nr.257 din 16.12.2020, în vigoare din 01.01.2021]

     În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:
   a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap.10² şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap.10³;
    b) nerezident care desfăşoară activitate conform art. 5 pct.15¹);
   c) reprezentanţă permanentă;
   d) instituţie;
   e) organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică.
   Potrivit alin.(2) și alin.(3) din articolul menționat, impozitul pe venit ce se reţine în prealabil, ca parte a impozitului, constituie 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 10¹, 10² şi 10³, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.
    Conform prevederilor art. 18 lit. e) din Codul fiscal, în componența venitului impozabil se include creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Cod.
    Astfel, entitatea care procură de la persoana fizică active de capital urmează să retină la sursa de plată, în prealabil, un impozit pe venit în mărime de 12% din suma creșterii de capital, dacă dispune de documente confirmative privind baza valorică a activului procurat.
    Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018. În cazul în care entitatea nu dispune de documente confirmative privind baza valorică a activului procurat sau aferent documentelor prezentate apar suspiciuni, acesta urmează să rețină la sursa de plată, în prealabil, un impozit în mărime de 12% din suma creșterii de capital, fără a lua în calcul baza valorică a activului procurat.
    Persoana fizică, din veniturile căreia a fost efectuată reținerea prealabilă conform art. 90 alin. (2) din Codul fiscal a impozitului pe venit, la finele perioadei fiscale va avea obligațiunea de a declara venitul obținut, prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, în cazul întrunirii cerințelor reglementate de art. 83 alin. (2) lit. a) și b) din Codul fiscal.
[Modificare în baza Legii cu privire la modificarea unor acte normative nr.257 din 16.12.2020, în vigoare din 01.01.2021]

    Potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 cu privire la statutul alesului local, la expirarea mandatului, alesului local care a activat cel puţin doi ani în această calitate i se acordă o indemnizație unică, egală cu salariul mediu lunar pe economia naţională pentru anul precedent, cu excepția primarului, care beneficiază de o indemnizație unică egală cu 2 salarii de bază, în condițiile Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.
    Prin urmare, în temeiul prevederilor art. 18 lit. o) din Codul fiscal, indemnizațiile unice acordate aleșilor locali la expirarea mandatului constituie venit impozabil, care se impozitează în modul general stabilit de Codul fiscal, în mărime de 12%.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în legătură cu modificările operate la art.25 alin.(1) din Legea nr. 768 din 02.02.2000 prin Legea nr.335 din 09.11.23, în vigoare 30.11.23]

    Potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, pentru activitatea exercitată, zilierul primeşte o remuneraţie care nu poate fi mai mică decât cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real calculat pentru o zi de muncă cu durata de 8 ore. Din remuneraţia achitată zilierului se vor reţine impozitul pe venit, conform cotei de impozit stabilite în Codul fiscal pentru persoanele fizice.
   Totodată, la remunerația achitată zilierilor, entitatea va calcula și achita contribuţii de asigurări sociale obligatorii, potrivit tarifului stabilit în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.
    În conformitate cu art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obținute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, sînt considerate drept salariu din care se reține impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 din Codul fiscal. În acest sens, conform art. 15 lit. a¹) din Codul fiscal, suma totală a impozitului pe venit pentru persoanele care exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (zilieri) se determină în mărime de 12% din venitul impozabil, fără aplicarea scutirilor prevăzute la capitolul 4 din titlul II al codului.
    Astfel, beneficiarii urmează să reţină la sursa de plată impozitul pe venit din plăţile achitate zilierului pentru serviciile şi lucrările ocazionale efectuate, conform art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit. a¹) din Codul fiscal, fără acordarea scutirilor.
[Modificare în Baza Generalizată a Practicii Fiscale în legătură cu abrogarea art.6 din Legea nr.22 din 23.02.2018 prin Legea nr.160 din 07.07.2022, în vigoare 15.07.2022]