Serviciul Fiscal de Stat

29 Impozitul pe venit
29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
29.1.15 Regimul fiscal aferent plăţilor salariale ale angajaţilor, stabilit pentru angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi

29.1.15.8

Sunt în drept angajații conducătorii auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi să transmită soției/soţului scutirea la impozitul pe venit?

În conformitate cu art. 35¹ din Codul fiscal persoanele fizice care, pe parcursul perioadei fiscale, au obținut venituri impozitate conform art.88¹ şi cap. 1 titlul X din Codul fiscal sunt private de dreptul de a folosi scutirile conform art.33, 34 şi 35 pentru perioada în care încasează venituri impozitate conform regimului special de impozitare. Scutirile se aplică proporţional lunilor de activitate în regimul standard de impozitare.

Prin urmare, angajații - conducători auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi nu au dreptul de a transmite soției/soţului scutirile neutilizate la impozitul pe venit. Lista documentele confirmative sunt stipulate la pct. 32 din Regulamentul menționat.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.356 din 29.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

29 Impozitul pe venit
29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
29.1.13 Facilități fiscale

29.1.13.3

Întrebarea se transferă în arhivă ținînd cont de neactualitatea acesteia

29 Impozitul pe venit
29.5 Regimul fiscal pentru organizații necomerciale

29.5.2

Care sunt condițiile în baza cărora organizațiile necomerciale sunt scutite de plata impozitului pe venit?

În conformitate cu prevederile art.52 alin.(1) din Codul fiscal, la organizații necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare, şi anume:

a) asociaţia obştească – conform Legii nr.86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale;

a¹) asociaţia de coproprietari în condominiu – conform Legii nr.187/2022 cu privire la condominiu;

b) fundaţia – conform Legii nr.86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale;

b¹) instituţia privată – conform Legii nr.86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizaţiile necomerciale;

c) organizaţia filantropică – conform Legii nr.1420-XV din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare;

d) organizaţia religioasă – conform Legii nr.125-XVI din 11 mai 2007 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie;

e) partidele politice şi organizaţiile social-politice – conform Legii nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice;

f) publicaţiile periodice şi agenţiile de presă – conform Legii presei nr.243-XIII din 26 octombrie 1994 şi Legii nr.221 din 17 septembrie 2010 privind deetatizarea publicaţiilor periodice publice;

g) asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii – conform Legii nr.171/2010 cu privire la asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

Potrivit alin. (2) din articolul menționat, organizațiile necomerciale sunt scutite de plata impozitului pe venit în cazul în care corespund următoarelor cerințe:

a) sînt înregistrate sau create în conformitate cu legislația şi desfășoară activitate în corespundere cu obiectivele prevăzute în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire;

a¹) activitatea economică prevăzută în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire corespunde obiectivelor şi scopurilor prevăzute în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire şi rezultă nemijlocit din acestea;

b) în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu destinaţie specială, a altor mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii între fondatori şi membri ai organizaţiei sau între angajaţii ei, inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale;

c) mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară, proprietatea organizaţiei sînt utilizate în scopurile prevăzute de statut, de regulament sau de alt document de constituire;

d) nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau proprietatea în interesul unui fondator sau membru al organizaţiei ori în interesul unui angajat, cu excepţia plăţilor salariale sau a altor plăţi reglementate de legislaţia muncii, îndreptate în favoarea acestuia;

e) nu susţin partidele politice, blocurile electorale sau candidaţii la funcţii în cadrul autorităţilor publice şi nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau din proprietate pentru finanţarea acestora.

Totodată, conform alin. (3) din articolul menționat, restricțiile prevăzute la alin.(2) lit. e) nu se extind asupra partidelor şi altor organizații social-politice.

Dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se realizează din data înregistrării organizației la organul înregistrării de stat.(art. 52 alin. (4) din Codul fiscal).

Respectiv, din data înregistrării entității conform modului stabilit de art. 52 din Codul fiscal, aceasta aplică regimul fiscal de impunere a venitului organizațiilor necomerciale, dacă corespunde cerințelor expuse în alin. (2) din articolul menționat.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.212 din 20.07.2023, în vigoare 01.01.2024]

29 Impozitul pe venit
29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
29.1.9 Regimul fiscal în cazul modificărilor capitalului social

29.1.9.4

Urmează a fi supusă impozitării majorarea capitalului social din contul profitului net?

În conformitate cu prevederile art. 12 pct. 3) din Codul fiscal, dividend constituie venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) ca urmare a deţinerii participaţiunilor (acţiunilor, părţilor sociale) la capitalul social, realizată în condiţiile stabilite de lege, de actul de constituire (statutul), hotărârea adunării generale a acţionarilor (asociaţilor), decizia acţionarului (asociatului) unic şi/sau decizia consiliului societăţii, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic.

Prin urmare, la majorarea capitalului statutar din contul profitului net are loc repartizarea profitului sub formă de cote-părți fondatorilor entității și apare obligația reținerii impozitului pe venit conform art. 90¹ alin. (3¹) din Codul fiscal.

Este de menționat că, în corespundere cu art.20 lit.z¹⁹) din Codul fiscal, dividendele primite de persoanele juridice rezidente de la alte persoane juridice rezidente, cu excepţia dividendelor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv, constituie sursă de venit neimpozabilă.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.212 din 20.07.2023, în vigoare 01.01.2024]

29 Impozitul pe venit
29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
29.1.9 Regimul fiscal în cazul modificărilor capitalului social

29.1.9.3

Capitalul social al entității a fost majorat prin introducerea unui mijloc fix procurat din contul profitului nerepartizat al anilor precedenți. Urmează de a reține impozit pe venit în situația descrisă?

Potrivit art. 90¹ alin. (3¹) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul nominalizat reţin şi achită la buget un impozit în mărime de:

-6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv,

-15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv.

Prevederile menționate se aplică şi în cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul perioadei fiscale.

Totodată, conform art.12 pct.3) din Codul fiscal, dividend constituie venitul obţinut din repartizarea (distribuirea) profitului net între acţionari (asociaţi) ca urmare a deţinerii participațiunilor (acţiunilor, părţilor sociale) la capitalul social, realizată în condiţiile stabilite de lege, de actul de constituire (statutul), hotărârea adunării generale a acţionarilor (asociaţilor), decizia acționarului (asociatului) unic şi/sau decizia consiliului societăţii, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic.

Capitalul social al agentului economic este repartizat în acţiuni (cote părţi), care aparţin acţionarilor (asociaţilor) societăţii respective. În cazul în care profitul este îndreptat la majorarea capitalului social, societatea, la rîndul său, majorează valoarea cotelor acţionarilor (asociaţilor) săi prin repartizarea proporţională a profitului între aceştia.

Reieşind din cele expuse, în scopuri fiscale majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat se consideră repartizare de dividende, aferent cărora urmează a fi reținut și achitat impozitul pe venit în conformitate cu art. 90¹ alin. (3¹) din Codul fiscal.

Este de menționat că, în corespundere cu art.20 lit.z¹⁹) din Codul fiscal, dividendele primite de persoanele juridice rezidente de la alte persoane juridice rezidente, cu excepţia dividendelor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv, constituie sursă de venit neimpozabilă.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.212 din 20.07.2023, în vigoare 01.01.2024]

29 Impozitul pe venit
29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
29.2.1 Surse de venit impozabile

29.2.1.13

Se va considera facilitate acordată de angajator suma suportată pentru hrana organizată a angajaților?

În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) ,a¹) și a⁴) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator privind hrana organizată includ:

- plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea salariatului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art.24 alin.(19³), (19⁴) şi (20), precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern;

- valoarea tichetelor de masă în partea în care aceasta depăşeşte valoarea nominală deductibilă stabilită la art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă;

- plăţile aferente cheltuielilor suportate şi determinate pentru transportul şi hrana studenţilor stagiari şi/sau elevilor, peste limită, conform modului stabilit de Guvern.

Reieșind din prevederile menționate, mărimea depășirii plafonului stabilit a cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajatului reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.

Regimul deducerii cheltuielilor aferente asigurării cu hrană a angajaților sunt stabilite în Secțiunea a 2-a din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.

Potrivit pct.38 din Regulamentul menționat, se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual conform art.24 alin.(19), (19⁴) şi (24) din Codul fiscal.

Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana organizată a salariaţilor ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opţiune în raport cu un salariat.

Astfel, potrivit pct. 39 din Regulament, angajatorul ai cărui salariaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a salariaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de salariaţi în luna respectivă.

În cazul în care criteriul stabilit la pct. 39 din Regulament se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 70 de lei (fără TVA) per salariat/zilier/student stagiar/elev în învăţământul dual pentru fiecare zi efectiv lucrată (pct. 40 din Regulament).

Astfel, sumele cheltuielilor ce se încadrează în valoarea stabilită la pct. 40 din Regulament nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţională a impozitului pe venit pentru aceştia.

Potrivit pct.40¹ din Regulament, în cazul depăşirii plafonului stabilit, suma depăşirii se va considera drept o facilitate impozabilă aferent căreia apare obligaţia de declarare şi achitare:

1) în cazul salariaţilor – a impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;

2) în cazul zilierilor – a impozitului pe venit şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;

3) în cazul studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual – a impozitului pe venit şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Prevederile menţionate, stabilite în titlul II al Codului fiscal nu se aplică angajaților agenţilor economici rezidenţi ai parcurilor pentru tehnologia informaţiei care se supun regimului de impozitare stabilit la cap. 1 titlul X din Codul fiscal (conform art.14¹ alin.(1) din Codul fiscal).

[Modificările operate în temeiul aprobării Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

29 Impozitul pe venit
29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
29.1.13 Facilități fiscale

29.1.13.4

Care este modalitatea de includere a facilității acordate de către patron (ce constituie sursa de venit impozabilă) în venitul supus impozitării? Urmează oare acestea să fie incluse în componența veniturilor salariale ținând cont de mărimea/valoarea efectivă suportată a facilității de către angajator?

În temeiul art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. Modul de determinare a impozitului pe venit este stabilit prin Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697/2014.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul menționat, obiect al impunerii constituie:

1) venitul sub formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare în folosul acestora sub formă de salarii (inclusiv primele şi facilităţile), exceptînd scutirile şi deducerile la care au dreptul salariaţii, precum şi venitul îndreptat spre achitare sub formă de alte surse de venit impozabile, indicate la art.18 din Codul fiscal;

2) pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care prestează servicii şi/sau efectuează lucrări – venitul în formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare de către angajator în folosul acestora pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor în baza convenţiilor civile, precum şi facilităţile acordate, exceptînd deducerile la care au dreptul acestea;

3) pentru persoanele fizice care exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (zilieri) – remuneraţia îndreptată spre achitare în folosul acestora pentru prestarea activităţii necalificate cu caracter ocazional, precum şi facilităţile impozabile acordate;

4) pentru studenţii stagiari şi/sau elevii în cadrul învăţământului dual – remuneraţia lunară de formare profesională achitată în temeiul contractului de formare profesională în învăţământul dual, precum şi facilităţile impozabile acordate.

Concomitent, în temeiul art. 12 pct. 4) din Codul fiscal, în venitul impozabil se include venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de angajator, obţinute de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale. Tipurile facilităților impozabile acordate de către angajator sunt stabilite la art.19 din Codul fiscal.

Prin urmare, valoarea facilității impozabile acordate de către patron urmează a fi inclusă în componența veniturilor salariale în mărime efectivă acordată, ținînd cont de valoarea care nu constituie facilitate fiscală prin prisma art.19 din Codul fiscal.

[Modificările operate în temeiul aprobării Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

Database updates

Sequence 194 from 25-04-2024