Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele băneşti în bănci şi/sau societăţi de plată, societăţi emitente de monedă electronică şi/sau la furnizori de servicii poştale şi să se achite cu bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar şi/sau sistemele de plăţi, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.

   Principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile și obligațiile rezidenților aferente domeniului valutar sunt prevăzute în Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară.

    Potrivit prevederilor art. 25 alin. (3) din Legea nr. 62/2008,  persoanele juridice rezidente și nerezidente sunt obligate să primească/efectueze plăți și transferuri în cadrul operațiunilor valutare numai prin conturile bancare/conturile de plăți, cu excepția cazurilor în care efectuarea operațiunilor valutare este permisă în numerar sau cu utilizarea cardurilor și a instrumentelor de plată.

    Cazurile în care operațiunile valutare pot fi efectuate de către rezidenți și nerezidenți în numerar sau cu utilizarea cecurilor de călătorie în valută străină, inclusiv cazurile de depunere în/eliberare din conturile bancare/conturile de plăți ale acestora a numerarului în valută străină și în monedă națională și a cecurilor de călătorie în valută străină, sunt indicate la art. 26 din Legea nr. 62/2008.

     Limitele de utilizare a cardurilor în cadrul operațiunilor valutare sunt stabilite la art. 27 din Legea nr. 62/2008.

    În cazul în care toate mijloacele bănești obținute de contribuabil din comercializarea de mărfuri, prestarea de servicii sunt înregistrate în conturile bancare, luate la evidență fiscală de către Serviciul Fiscal de Stat, și reflectate la venituri, impedimente fiscale nu apar.

    Astfel, în condițiile prevederilor expuse, justificarea tranzacției cu privire la bunurile comercializate/serviciile prestate unui nerezident, precum și de încasare a mijloacelor bănești din contul deschis la un operator al unui sistem de plăți online (de exemplu PayPal) pe un card bancar deschis pe o persoana fizică (de exemplu pe numele administratorului) care este legat de contul curent al acesteia și transferarea obligatorie în continuare a acestora în contul bancar al întreprinderii, poate fi efectuată în baza documentelor aplicate în practica internațională (invoice), precum şi extrasul contului de card și contului bancar (care confirmă achitarea acestor servicii).

   Potrivit art.69¹¹ alin.(2) din Codul fiscal, în prima perioadă fiscală, contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea echipamentului de casă şi de control utilizat în activitate, cu excepţia persoanelor care au beneficiat de compensarea sumei aferente procurării echipamentului de casă şi de control.

    În temeiul prevederilor art. 69⁹ alin. (3) din Codul fiscal, pentru contribuabilii care încetează activitatea în cursul perioadei fiscale, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic și până la data radierii contribuabilului din Registrul fiscal de stat.

    De asemenea, potrivit art. 69¹² alin. (1) din Codul fiscal, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activități independente, care nu poate constitui mai puțin de 3000 de lei anual.

   Astfel, pornind de la cele menționate, cheltuielile suportate pentru procurarea mașinii de casă și de control la încetarea activității pe parcursul perioadei fiscale urmează a fi deduse în limita impozitului pe venit datorat.

   Mașina de casă și de control/imprimanta fiscală se consideră sigilată dacă sigiliile sunt aplicate în locurile stabilite, sunt valide, nedeteriorate și elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate în Registrul asistență tehnică.

    Potrivit pct. 66 din Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi sigilare a echipamentelor de casă şi de control, aprobat prin Ordinul SFS nr. 632/2020, sigilarea MCC/IF se efectuează de către furnizor/centrul de asistență tehnică prin aplicarea sigiliilor furnizorului pe carcasa MCC/IF atât în locurile prevăzute pentru aplicarea sigiliului furnizorului, cât și în locurile prevăzute pentru aplicarea sigiliului fiscal.

    În conformitate cu prevederile pct. 23-25 din Regulamentului cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă și de control, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019, bonul de casă/documentul fiscal, generat în formă electronică și/sau emis de echipamentul de casă și de control pe suport de hârtie, conține obligatoriu elemente generale pentru toate domeniile de activitate și specifice în funcție de domeniul de activitate.

  Menționăm că, potrivit pct. 23 sbp. 1) lit. c), f) și pct. 26 sbp. 1) lit. b) și e) din Cerințele tehnice față de echipamentele de casă și de control, aprobate prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru mașinile de casă și de control nr.26-11/1-19/02-2020 din  20.10.2020, unele din funcțiile interzise pentru echipamentele de casă și de control sunt:

- emiterea de bonuri de casă/documente fiscale cu valori totale negative;

- corectarea sau anularea înregistrării unei operațiuni după emiterea bonului de casă.

   Forma Registrului echipamentului de casă şi de control (Registrul ECC), cât și modul de completare a acestuia este prevăzut în Regulamentul cu privire la modul de evidență și sigilare a ECC, aprobat prin Ordinul SFS nr. 632/2020, Anexa nr. 4 și 5.

   Contribuabilul care utilizează ECC care nu sunt conectate la SIA „MEV”, ține pentru fiecare echipament de casă și control câte un registru – Registrul ECC, perfectat în mod manual sau electronic (aprobat conform anexei nr. 4 la Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi sigilare a echipamentelor de casă şi de control (în continuare – Regulament), aprobat prin Ordinul directorului Serviciului Fiscal de Stat nr. 632/2020).

    Astfel, dacă utilizatorul echipamentului de casă și de control constată că, este emis un bon de casă eronat, el va înregistra din nou operațiunea emițând bonul de casă corect.

    La sfârșitul perioadei de gestiune (conform programului de lucru) se emite raportul de închidere zilnică (Raportul Z) și se efectuează înscrierea datelor respective în Registrul ECC. Bonul de casă „eronat” și explicațiile respective se prezintă conducerii, în baza cărora se va corecta în Registrul echipamentului de casă și de control, înscrierea efectuată în baza Raportului Z.
    Pentru aceasta, în Registrul respectiv, se taie cu o linie înscrierea greșită, astfel ca înscrierea să poată fi citită. Urmează înscrierea nouă, care corespunde corectării efectuate, şi se confirmă prin semnătura persoanei abilitate, indicându-se şi data corectării. (Nr. raportului de închidere zilnică/Data raportului de închidere zilnică [subrândul 1/subrândul 2] al coloanei 2 nu se corectează, se transcriu valorile din înscrierea precedentă).

   Serviciul contabil va întocmi o Notă explicativă cu privire la corectările efectuate pe parcursul anului de gestiune, pentru fiecare din echipamentele de casă și de control utilizate de entitate, în care se stipulează rulajele mijloacelor bănești înregistrate în echipamentul de casă și de control concret și cele înscrise în Registrul respectiv, ținând cont de corectările efectuate (în perioadă 1 ianuarie - 31 decembrie).

Un exemplar al Notei explicative se păstrează în Registrul menționat.