Articolul 20 din Codul fiscal, specifică sursele de venit din care nu se calculează impozitul pe venit.

     Potrivit prevederilor art.25 alin.(1) din Legea privind statutul alesului local nr.768/2000, la expirarea mandatului, alesului local care a activat cel puţin doi ani în această calitate i se acordă o indemnizaţie unică, egală cu salariul mediu lunar pe economia naţională pentru anul precedent, cu excepţia primarului, care beneficiază de o indemnizaţie unică egală cu 2 salarii de bază, în condiţiile Legii nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.

     Îndemnizaţia menţionată nu este specificată în art. 20 din Codul fiscal ca sursă de venit neimpozabilă şi, respectiv, aceasta se va impozita cu impozitul pe venit în modul general stabilit.

     În conformitate cu prevederile art. 51³ din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei.

   Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din Codul educației nr. 152/2014, tipurile instituţiilor de învăţămînt în conformitate cu structura învăţămîntului sunt:

a) instituţie de educaţie antepreşcolară – creşă, centru comunitar de educaţie timpurie;

b) instituţie de învăţămînt preşcolar – grădiniţă de copii, centru comunitar de educaţie timpurie;

c) instituţie de învăţămînt primar – şcoală primară;

d) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul I – gimnaziu;

e) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul II – liceu;

f) instituţie de învăţământ general cu programe de diferite niveluri sau programe integrate – complex educaţional (grădiniţă-creşă, şcoală primară-grădiniţă, gimnaziu-grădiniţă);

g) instituţie de învăţămînt profesional tehnic secundar – şcoală profesională;

h) instituţie de învăţămînt profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar – colegiu;

i) instituţie de învăţământ profesional tehnic cu programe de diferite niveluri sau programe integrate – centru de excelenţă;

j) instituţie de învăţămînt secundar vocaţional de arte, sport etc. – şcoală;

k) instituţie de învăţămînt superior – universitate, academie de studii, institut, şcoală superioară, şcoală de înalte studii etc.;

l) instituţie de învăţământ de formare continuă – universitate, institut, centru, şcoală etc.;

m) instituţie de învăţămînt extraşcolar – şcoală (de arte: arte plastice, muzică, teatru; de sport etc.), centru de creaţie, club sportiv, centru sportiv de pregătire a loturilor naţionale, tabără de odihnă;

n) instituţie de învăţămînt special – instituţie specială, şcoală auxiliară.

    Conform prevederilor art. 15 alin. (3) din Codul educației, în funcţie de tipul de proprietate, instituţiile de învăţămînt se clasifică după cum urmează:         

a) instituţie de învăţămînt publică;

b) instituţie de învăţămînt privată.

    Luînd în considerare cele expuse, prin procesul de învățămînt se va înțelege totalitatea activităților de instruire realizate conform planurilor educaționale elaborate și aprobate în conformitate cu planul-cadru aprobat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

     Activitățile realizate și serviciile prestate în afara planurilor educaționale nu vor cădea sub incidența prevederilor art. 51³ din Codul fiscal.

     În contextul celor expuse, agenții economici care prestează servicii de instruire tematică (ex.: cursuri de limbi străine, instruire auto etc.) nu vor fi în drept să beneficieze de prevederile art. 51³ din Codul fiscal, și respectiv, își vor determina obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit conform modului general stabilit.

      În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158/2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile.

     De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește salariatului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.Angajatorul nu are obligaţia să urmărească pierderea dreptului de utilizare a scutirii personale.         

     Modul de  reţinere a impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aferente muncii prestate este stabilit în Regulamentul aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.

      Astfel, la achitarea îndemnizațiilor de eliberare din serviciu pentru prima lună, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

      În cazul achitării indemnizației de eliberare din serviciu pentru a doua și a treia lună, potrivit prevederilor art. 186 alin. (1) lit. b) și c) din Codul muncii nr. 154/2003, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată în conformitate cu art. 90 alin. (2) din Codul fiscal.

      În conformitate cu prevederile art. 14 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, de persoanele care desfăşoară servicii profesionale, precum şi de persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii, reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe  venit.

     Prin urmare, în cazul în care serviciile de producere a spotului publicitar sunt acordate de rezident de la locul său de reşedinţă care se află în Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată de rezident în Republica Moldova şi, respectiv, venitul obţinut în urma efectuării acestora urmează a fi impozitat pe principii generale.

     În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

     Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de angajator includ suma dobânzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata medie ponderată a dobânzilor aplicate la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani, stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului.

     Prevederile prezentei litere nu se aplică creditelor acordate de bănci şi organizaţii de creditare nebancară salariaţilor acestora în condiţiile generale în care acestea acordă credite persoanelor fizice terţe. În sensul prezentului articol, prin condiţii generale se înţeleg condiţiile acceptate de către bănci şi organizaţii de creditare nebancară privind oferirea creditelor cel puţin unei persoane fizice terţe pentru acelaşi produs financiar oferit salariaţilor.

      De asemenea, menţionăm că, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte salariatului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. Angajatorul nu are obligaţia să urmărească pierderea dreptului de utilizare a scutirii personale.

     Statistica ratelor pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md.

     Astfel, entitatea urmează de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată din suma facilității acordate de către angajator, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, aplicând cotele impozitului stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

     În conformitate cu prevederile art. 90¹ alin. (3⁷) din Codul fiscal, băncile, asociaţiile de economii şi împrumut, furnizorii de servicii de finanţare participativă, precum şi emitenţii de titluri de creanţă şi obligaţiuni, altele decât cele prevăzute la art.20 lit.z²⁰), reţin un impozit în mărime de 6% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.

    Prin urmare, dobânzile achitate de către bănci, asociațiile de economii și împrumut, precum şi de emitenţii de titluri de creanţă şi obligaţiuni persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la art.20 lit.z²⁰), constituie surse de venit impozabile.

      Potrivit art.20 lit. d⁶) din Codul fiscal, plățile suportate de angajator conform art.24 alin. (19³) lit.d) și anume abonamentele pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, achiziţionate de la furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12 sau 93.13 ale Clasificatorului activităților din economia Moldovei, precum şi de la intermediarii acestora, în mărime anuală de până la 50% din salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat, în raport cu un salariat, constituie sursă de venit neimpozabilă.

Furnizorii ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12 sau 93.13 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei, sunt entitățile care au genul de activitate respectiv:

- Activități ale bazelor sportive (codul 93.11);

- Activități ale cluburilor sportive (codul 93.12);

- Activități ale centrelor de fitness (codul 93.13).

     Concomitent, relatăm că cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul 2025 constituie 16100 lei (HG nr.845/2024).

     În contextul celor relatate, menționăm că, dacă abonamentele pentru utilizarea facilităților sportive au fost procurate de la entitățile ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12, 93.13 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei sau de la intermediarii acestora și valoarea anuală a acestora nu va depăși 8050 lei pentru anul 2025 (50% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2025) în raport cu un salariat, din valoarea abonamentului nu se va reține impozitul pe venit.

     În situația în care valoarea  anuală a abonamentelor oferite pe parcursul anului de gestiune va depăși limita de 50% din cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, în raport cu un salariat, suma depășirii se va supune impozitării, potrivit art.19 lit.a) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.

       În temeiul art.20 lit. d⁶) din Codul fiscal plățile anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului în cuantumul unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat fiecărui salariat, constituie sursă de venit neimpozabilă.

      Potrivit Hotărârii Guvernului nr.845/2024 cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul 2025, constituie 16100 lei.

       Prin urmare, plata efectuată în anul 2025 de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului în mărime de până la 16100 lei constituie sursă de venit neimpozabilă.

      În cazul în care plata efectuată pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului depășește cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, depășirea acestuia se va supune impozitării cu impozitul pe venit potrivit art.19 lit.a) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.