0 8000 1525
mail@sfs.md
Personal cabinet
breadcrumbs_img

Generalized Basis of Tax Practice

Obiectul impunerii

STS order number 28, from 19.01.2017

   În conformitate cu Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016), pentru poluarea mediului sunt stabilite următoarele plăți:          
   1.Plata pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare (art.6).
   2.Plata pentru deversările de poluanți (art.9).
   3.Plata pentru depozitarea deșeurilor de producție (art.10).
  4.Taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (art.11).

The date the answer was added - 19.01.2017

STS order number 58, from 06.02.2025

     În conformitate cu art.11 alin.(2) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului îl constituie:
a) mărfurile indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540/1998;
b) ambalajul primar, secundar şi/sau terţiar, fabricat din plastic, lemn, hârtie, carton, sticlă, metale (inclusiv aluminiu), ce conţine produse şi/sau facilitează şi protejează manevrarea, transportul mai multor unităţi de produse/bunuri, şi/sau grupează mai multe unităţi de produse/bunuri, şi/sau facilitează livrarea lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final;
c) ambalajele de desfacere.
 [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.283 din 05.12.2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 01.01.2025].

The date the answer was added - 07.02.2025

     În conformitate cu art.11 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului îl constituie:
   -mărfurile indicate în anexa nr.8 din Legea menționată;
   -ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) care conţine produse;
   -ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000) care conţine produse;
   -ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612) care conţine produse.
   [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].

Date of archiving the response - 10.11.2023

         În conformitate cu art.11 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016), obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului îl constituie:   -mărfurile indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998;   -produsele ambalate în ambalaj din materiale plastice (specificate la poziţiile tarifare 3923 21, 3923 29 şi 3923 30) sau în ambalaj din carton neondulat (specificat la poziţia tarifară 4819 20 000), cu sau fără folie de aluminiu şi/sau polietilenă.

Date of archiving the response - 06.02.2018

Ordin SFS nr. 417, din 08.11.2023
În conformitate cu art.11 alin. (2) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului îl constituie:
  • mărfurile indicate în anexa nr.8 din Legea menționată;
  • ambalajul fabricat din plastic, lemn, hârtie, carton, sticlă, metale (inclusiv aluminiu) şi/sau compozit (clasificate la poziţiile tarifare 3923, 4415, 4819, 7010, 7310, 7311 00, 7606 12, 7612, 7613 00 000) ce conţine produse.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.247 din 31.07.2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 01.10.2023].

Date of archiving the response - 07.02.2025
STS order number 28, from 19.01.2017

   Potrivit art.6 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016), obiect al plății pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare îl constituie:
a) emisiile de poluanți în limitele normativelor stabilite;
b) emisiile de poluanți cu depășirea normativelor stabilite. Normativele și modul de calcul al plăților sunt stabilite în anexa nr.2 la Legea menționată.

The date the answer was added - 19.01.2017

STS order number 28, from 19.01.2017

   Potrivit art.9 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016), obiect al plății pentru deversările de poluanți îl constituie:
   a) deversările de poluanți în limitele normativelor stabilite;
   b) deversările de poluanți cu depășirea normativelor stabilite. Normativele și modul de calcul al plății sunt stabilite în anexa nr.5 și nr.6 la Legea menționată.

The date the answer was added - 19.01.2017

STS order number 28, from 19.01.2017

   Potrivit art.10 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016), obiect al plății pentru deversările de poluanți îl constituie:
   a) depozitarea deșeurilor pe teritoriul întreprinderii;
   b) depozitarea deșeurilor în amplasamente autorizate în limitele normativelor stabilite;
   c) depozitarea deșeurilor în amplasamente autorizate în cantități ce depășesc normativele stabilite.
    Normativele și modul de calcul al plății sunt stabilite în anexa nr.7 la Legea menționată.

The date the answer was added - 19.01.2017

Ce se subînțelege prin noțiunea de ambalaj primar?
      În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul primar reprezintă ambalajul în care se conţine nemijlocit produsul şi care este conceput şi realizat pentru a îndeplini funcţia de unitate de vînzare pentru utilizatorul sau consumatorul final.
    Nu sînt considerate ambalaje primare obiectele care sînt parte integrantă din produs, necesare pentru a conţine, a menţine sau a păstra produsul, dacă toate elementele sale sînt destinate pentru a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună cu produsul (de exemplu, plicul de ceai, membrana de la mezeluri).
    Pentru unităţile de vînzare cu o greutate (volum/masă) nu mai mare de 30 ml/mg per unitate, în calitate de ambalaj primar se consideră ambalajul secundar conceput pentru gruparea acestora.
    [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].

Date of archiving the response - 10.11.2023

Ce se subînțelege prin noțiunea de ambalaj compozit?
   În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul primar compozit reprezintă ambalajul primar confecţionat din diferite materiale, precum hîrtia, cartonul neondulat, materialul plastic şi/sau polietilena şi/sau aluminiul, care nu pot fi separate manual, clasificat la poziţia tarifară 4819 20 000.
   [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].

Date of archiving the response - 10.11.2023

Ce se subînțelege prin noțiunea de ambalaj secundar?
    În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul secundar reprezintă ambalajul conceput pentru a constitui la punctul de achiziţie o grupare a unui număr de unităţi de vînzare, indiferent dacă acesta este vîndut ca atare utilizatorului sau consumatorului final ori dacă ambalajul respectiv serveşte numai ca mijloc de umplere a rafturilor la punctul de vînzare; acest ambalaj poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului.
   [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].

Date of archiving the response - 10.11.2023

În legătură cu modificările operate în Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului prin Legea nr.313 din 22 decembrie 2017, care tip de carton în care sunt ambalate produsele este pasibil taxării cu taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului?
      În redacția nouă a Legii nr.1540 din 25 februarie 1998 (în continuare Lege) privind plata pentru poluarea mediului, au fost introduse norme noi privind regimul de aplicare a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului și noi scutiri la taxa respectivă.
     În conformitate cu prevederile art.3 din Lege, ambalajul primar compozit reprezintă ambalaj primar confecţionat din diferite materiale, precum hîrtia, cartonul neondulat, materialul plastic şi/sau polietilena şi/sau aluminiul, care nu pot fi separate manual, clasificat la poziţia tarifară 4819 20 000.
    Totodată conform Legii nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, poziţia tarifară 4819 20 000 include сutii şi obiecte din carton, pliante, din hîrtie sau carton neondulat.
     În conformitate cu prevederile art.11 alin.(2) lit.c) din Lege, începînd cu 30 decembrie 2017, drept obiect al impunerii cu taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului este stabilit ambalajul primar compozit care conţine produse.
    Prin urmare, drept obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului este ambalajul primar compozit care conține carton de la poziția tarifară 4819 20 000.

Date of archiving the response - 10.11.2023
STS order number 114, from 25.03.2024

Conform art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care importă mărfuri indicate la alin.(2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.
Totodată, potrivit art.11 alin.(3) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, obligația privind taxa pentru mărfurile indicate la alin.(2) survine la data punerii la dispoziție pe piață a mărfurilor respective, la data livrării de către producător a mărfurilor de fabricație proprie sau la data procurării mărfurilor de la persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia.
Conform prevederilor alin.(2) al art. 54 din Legea privind deșeurile nr. 209/2016, care definesc ambalajul ca fiind toate produsele realizate din orice materiale, de orice natură, utilizate pentru a conţine, a proteja, a manevra, a prezenta şi a furniza bunurile, de la materii prime la bunuri prelucrate, de la producător la utilizator sau la consumator. Articolele "nereturnabile" utilizate în aceleaşi scopuri trebuie, de asemenea, considerate ambalaje.
Deșeurile de ambalaje se referă la orice ambalaj sau material de ambalare care sunt considerate deșeuri în conformitate cu punctul 9) al articolului 2 al Legii nr.209/2016 - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce.
Potrivit art. 278 din Codul Vamal, mărfurile pot fi plasate într-una dintre următoarele categorii de regimuri speciale:
a) tranzit, care cuprinde tranzitul extern şi tranzitul intern;
b) depozitare, care cuprinde antrepozitul vamal şi zonele libere;
c) utilizare specifică, care cuprinde admiterea temporară şi destinaţia finală;
d) prelucrare, care cuprinde perfecţionarea activă şi perfecţionarea pasivă.
În conformitate cu art. 286 alin. (1) din Codul Vamal în alte cazuri decât regimul de tranzit şi fără a aduce atingere art. 323 din Codul Vamal, un regim special se încheie dacă mărfurile plasate sub acest regim sau produsele prelucrate sunt plasate sub un alt regim vamal, sunt scoase de pe teritoriul vamal sau au fost distruse şi nu au rămas resturi, sau sunt abandonate în favoarea statului în temeiul art. 191 a Codului Vamal.
Astfel, ținând cont de cele menționate, în cazul în care agentul economic introduce mărfuri pe teritoriul republicii în unul din regim vamal special, obligația calculării și achitării taxei pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, nu survine pentru cantitatea cea de mărfuri care este scoasă în afara țării după închiderea regimului vamal special.
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 95/21 cu privire la noul Codul Vamal, în vigoare de la data 01.01.2024].

The date the answer was added - 27.03.2024

      Conform art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care importă mărfuri indicate la alin.(2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.
    Totodată, potrivit art.11 alin.(3) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, obligația privind taxa pentru mărfurile indicate la alin.(2) survine la data importului mărfurilor respective, la data livrării de către producător a mărfurilor de fabricație proprie sau la data procurării mărfurilor de la persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia.
     În condițiile acțiunii prevederilor art.23 alin.(1) lit.e) din Codul Vamal, regimul vamal de admitere temporară reprezintă o categorie aparte de regim (regim vamal suspensiv) în raport cu regimul vamal import (regim vamal definitiv).
     Astfel, ținând cont de cele menționate mai sus, în cazul în care agentul economic întroduce mărfuri pe teritoriul republicii în regim vamal de admitere temporară, obligația calculării și achitării taxei pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, nu survine pentru cantitatea cea de mărfuri care este scoasă în afara țării după închiderea regimului vamal de admitere temporară.

Date of archiving the response - 10.11.2023

Conform art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care importă mărfuri indicate la alin.(2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.
Totodată, potrivit art.11 alin.(3) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, obligația privind taxa pentru mărfurile indicate la alin.(2) survine la data punerii la dispoziție pe piață a mărfurilor respective, la data livrării de către producător a mărfurilor de fabricație proprie sau la data procurării mărfurilor de la persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia.
În condițiile acțiunii prevederilor art.23 alin.(1) lit.e) din Codul Vamal, regimul vamal de admitere temporară reprezintă o categorie aparte de regim (regim vamal suspensiv) în raport cu regimul vamal import (regim vamal definitiv).
Conform prevederilor alin.(2) al art. 54 din Legea privind deșeurile nr. 209/2016, care definesc ambalajul ca fiind toate produsele realizate din orice materiale, de orice natură, utilizate pentru a conţine, a proteja, a manevra, a prezenta şi a furniza bunurile, de la materii prime la bunuri prelucrate, de la producător la utilizator sau la consumator. Articolele "nereturnabile" utilizate în aceleaşi scopuri trebuie, de asemenea, considerate ambalaje.
Deșeurile de ambalaje se referă la orice ambalaj sau material de ambalare care sunt considerate deșeuri în conformitate cu punctul 9) al articolului 2 al Legii nr.209/2016 - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce.
Astfel, ținând cont de cele menționate, în cazul în care agentul economic întroduce mărfuri pe teritoriul republicii în regim vamal de admitere temporară, obligația calculării și achitării taxei pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, nu survine pentru cantitatea cea de mărfuri care este scoasă în afara țării după închiderea regimului vamal de admitere temporară.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.247 din 31.07.2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 01.10.2023].

Date of archiving the response - 27.03.2024
STS order number 58, from 06.02.2025

     În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul reprezintă un produs realizat din materiale de orice natură, destinat pentru a conține bunuri și a le proteja în timpul manevrării, prezentării și livrării lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final și pentru a fi utilizat ca ambalaj primar, ambalaj secundar, ambalaj de desfacere sau ambalaj terțiar.
      Prin urmare, se definesc următoarele noţiuni:
      ambalaj primar – ambalaj destinat pentru a fi folosit în calitate de unitate de vânzare, către utilizatorul final sau consumator, în punctul de vânzare;
     ambalaj secundar – ambalaj destinat pentru a constitui în punctul de vânzare o grupare de unități de vânzare, indiferent dacă este vândut ca atare către utilizatorul sau consumatorul final ori dacă servește numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare. Ambalajul secundar poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile acestuia;
     ambalaj terțiar (ambalaj pentru transport) – ambalaj destinat pentru a facilita manevrarea și transportul mai multor unități de vânzare sau al ambalajelor grupate, precum și pentru a preveni deteriorarea acestora în timpul manevrării sau transportului. Ambalajul terțiar nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;
      ambalaj compozit – ambalaj fabricat din două sau mai multe straturi de materiale diferite care nu pot fi separate manual, fiind o unitate integrală constituită dintr-un recipient interior și un înveliș exterior, care este umplută, depozitată, transportată și golită ca atare;
     ambalaj de desfacere – obiect conceput sau proiectat pentru a fi umplut în punctele de vânzare, precum şi obiect de unică folosinţă umplut sau conceput astfel încât să fie umplut în punctele de desfacere;
      plasare pe piaţă - furnizare a unui produs pe piaţă pentru prima dată, spre distribuire, consum sau utilizare în activitatea comercială, fie contra cost, fie gratuit.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.283 din 05.12.2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 01.01.2025].

The date the answer was added - 07.02.2025

Ordin SFS nr. 417, din 08.11.2023
    În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul reprezintă un produs realizat din materiale de orice natură, destinat pentru a conține bunuri și a le proteja în timpul manevrării, prezentării și livrării lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final și pentru a fi utilizat ca ambalaj primar, ambalaj secundar, ambalaj de desfacere sau ambalaj terțiar.
     Prin urmare, se definesc următoarele noţiuni:
     ambalaj primar – ambalaj destinat pentru a fi folosit în calitate de unitate de vânzare, către utilizatorul final sau consumator, în punctul de vânzare;
     ambalaj secundar – ambalaj destinat pentru a constitui în punctul de vânzare o grupare de unități de vânzare, indiferent dacă este vândut ca atare către utilizatorul sau consumatorul final ori dacă servește numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare. Ambalajul secundar poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile acestuia;
    ambalaj terțiar (ambalaj pentru transport) – ambalaj destinat pentru a facilita manevrarea și transportul mai multor unități de vânzare sau al ambalajelor grupate, precum și pentru a preveni deteriorarea acestora în timpul manevrării sau transportului. Ambalajul terțiar nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;
     ambalaj compozit – ambalaj fabricat din două sau mai multe straturi de materiale diferite care nu pot fi separate manual, fiind o unitate integrală constituită dintr-un recipient interior și un înveliș exterior, care este umplută, depozitată, transportată și golită ca atare;
     ambalaj de desfacere – ambalaj destinat pentru a fi umplut la punctele de vânzare.

Date of archiving the response - 07.02.2025
STS order number 269, from 21.05.2025

În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, în scopul aplicării Legii, ambalaj de desfacere reprezintă obiect conceput sau proiectat pentru a fi umplut în punctele de vânzare, precum şi obiect de unică folosinţă umplut sau conceput astfel încât să fie umplut în punctele de desfacere.
Astfel, indiferent de modul de utilizare a ambalajelor, în condițiile în care ele sunt proiectate pentru umplerea la punctele de desfacere/vânzare, ele se încadrează în noțiunea ambalajelor de desfacere.
În acest sens, Anexa nr.1 la Regulamentul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, aprobată prin Hotărârea Guvernului 561/2020, specifică exemple ilustrative, dar nu și exhaustive,  pentru atribuirea ambalajelor la categoria ambalajelor de desfacere.
Astfel, ca exemple a ambalajelor de desfacere, ce au au fost concepute pentru a fi umplute la punctul de vânzare sunt enumerate:
- pungile din plastic sau din hârtie;
- farfuriile şi paharele de unică folosinţă;
- folia alimentară aderentă;
- pungile pentru sandviciuri;
- folia de aluminiu;
- husele din folie de plastic pentru protejarea hainelor curăţate în curăţătorii.
Totodată nu se califică ca ambalaje de desfacere, următoarele obiecte:
- paletele de amestecat;
- tacâmurile de unică folosinţă;
- formele din hârtie pentru copt (vândute goale);
- şerveţelele dantelate pentru prăjituri, vândute fără prăjituri.

The date the answer was added - 21.05.2025

STS order number 269, from 21.05.2025

Reieșind din prevederile articolului 11 din Legea nr.1540/1998 în scopul aplicării taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, în raport cu ambalaje urmează a fi asigurată simultan existența obiectului și subiectului impunerii.
În conformitate cu art.11 alin.(2) lit.c) din Legea nr.1540/1998, unul din obiectele impozabile cu taxă reprezintă ambalajele de desfacere.
În scopul calificării ambalajelor ca ambalaje de desfacere art.3 din lege le determină ca obiecte concepute sau proiectate pentru a fi umplute în punctele de vânzare, precum şi obiect de unică folosinţă umplut sau conceput astfel încât să fie umplut în punctele de desfacere.
Astfel, indiferent de modul de utilizare a ambalajelor, în condițiile în care ele sunt proiectate pentru umplerea la punctele de desfacere/vânzare, ele se încadrează în noțiunea ambalajelor de desfacere.
Totodată, alineatul (1) al art.11 din Lege stabilește în calitate de subiecți ai impunerii cu taxă în raport cu ambalajele de desfacere pe:
- cumpărătorii acestora de la persoane fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia;
- producătorii acestora care plasează pe piaţă ambalajele respective.
- importatorii acestora care importă ambalajele respective.
În acest sens sunt pasibilie taxării obiectele care nu conțin produse/mărfuri ce poartă funcția de ambalaj și corespund noțiunii din art.3 din Legea nr.1540/1998 pentru ambalajul de desfacere la:
- plasarea pe piață de către producătorul acestora;
- importul lor de către importator;
- procurarea lor din partea stângă a Nistrului.

The date the answer was added - 21.05.2025

STS order number 269, from 21.05.2025

     În conformitate cu art.11 alin.(1) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului reglementate de prezentul articol sunt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislaţie, şi anume:
a) producătorii de mărfuri indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540/1998;
b) importatorii de mărfuri indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540/1998;
c) cumpărătorii care procură mărfuri, ambalaje de desfacere, precum şi mărfuri ambalate în ambalaje, prevăzute la alin.(2) din Legea nr.1540/1998, de la persoane fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia;
d) producătorii şi importatorii care plasează pe piaţă produse şi mărfuri ambalate în ambalaje din materialele prevăzute la alin.(2) lit.b) art.11 din Legea nr.1540/1998;
e) producătorii şi importatorii care plasează pe piaţă ambalajele prevăzute la alin.(2) lit.c) art.11 din Legea nr.1540/1998.
      Totodată, conform cu art.11 alin.(2) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului îl constituie:
a) mărfurile indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540/1998;
b) ambalajul primar, secundar şi/sau terţiar, fabricat din plastic, lemn, hârtie, carton, sticlă, metale (inclusiv aluminiu), ce conţine produse şi/sau facilitează şi protejează manevrarea, transportul mai multor unităţi de produse/bunuri, şi/sau grupează mai multe unităţi de produse/bunuri, şi/sau facilitează livrarea lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final;
c) ambalajele de desfacere.
     Conform art.3 din Legea menționată, ambalaj de desfacere reprezintă obiect conceput sau proiectat pentru a fi umplut în punctele de vânzare, precum şi obiect de unică folosinţă umplut sau conceput astfel încât să fie umplut în punctele de desfacere.
     Astfel, luând în considerație cele menționate, caserolele din plastic de unică folosință reprezintă obiect al impunerii cu taxa pentru poluarea mediului, dat fiind faptul că acestea se încadrează în noțiunea de ambalaj de desfacere, și reprezintă obiect conceput de a fi umplut la punctul de vânzare/de desfacere.

The date the answer was added - 21.05.2025

news-events
1990 - 2025 © Serviciul Fiscal de Stat
Cookies policy Privacy policy Social Media Policy Terms and conditions