Obiectul impunerii

Order number 28, from 19.01.2017

   În conformitate cu Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016), pentru poluarea mediului sunt stabilite următoarele plăți:          
   1.Plata pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare (art.6).
   2.Plata pentru deversările de poluanți (art.9).
   3.Plata pentru depozitarea deșeurilor de producție (art.10).
  4.Taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (art.11).

Order number 417, from 08.11.2023

În conformitate cu art.11 alin. (2) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului îl constituie:
  • mărfurile indicate în anexa nr.8 din Legea menționată;
  • ambalajul fabricat din plastic, lemn, hârtie, carton, sticlă, metale (inclusiv aluminiu) şi/sau compozit (clasificate la poziţiile tarifare 3923, 4415, 4819, 7010, 7310, 7311 00, 7606 12, 7612, 7613 00 000) ce conţine produse.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.247 din 31.07.2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 01.10.2023].

     În conformitate cu art.11 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului îl constituie:
   -mărfurile indicate în anexa nr.8 din Legea menționată;
   -ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30) care conţine produse;
   -ambalajul primar compozit (clasificat la poziția tarifară 4819 20 000) care conţine produse;
   -ambalajul primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612) care conţine produse.
   [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].

         În conformitate cu art.11 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016), obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului îl constituie:   -mărfurile indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998;   -produsele ambalate în ambalaj din materiale plastice (specificate la poziţiile tarifare 3923 21, 3923 29 şi 3923 30) sau în ambalaj din carton neondulat (specificat la poziţia tarifară 4819 20 000), cu sau fără folie de aluminiu şi/sau polietilenă.

Order number 28, from 19.01.2017

   Potrivit art.6 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016), obiect al plății pentru emisiile de poluanți ale surselor staționare îl constituie:
a) emisiile de poluanți în limitele normativelor stabilite;
b) emisiile de poluanți cu depășirea normativelor stabilite. Normativele și modul de calcul al plăților sunt stabilite în anexa nr.2 la Legea menționată.

Order number 28, from 19.01.2017

   Potrivit art.9 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016), obiect al plății pentru deversările de poluanți îl constituie:
   a) deversările de poluanți în limitele normativelor stabilite;
   b) deversările de poluanți cu depășirea normativelor stabilite. Normativele și modul de calcul al plății sunt stabilite în anexa nr.5 și nr.6 la Legea menționată.

Order number 28, from 19.01.2017

   Potrivit art.10 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016), obiect al plății pentru deversările de poluanți îl constituie:
   a) depozitarea deșeurilor pe teritoriul întreprinderii;
   b) depozitarea deșeurilor în amplasamente autorizate în limitele normativelor stabilite;
   c) depozitarea deșeurilor în amplasamente autorizate în cantități ce depășesc normativele stabilite.
    Normativele și modul de calcul al plății sunt stabilite în anexa nr.7 la Legea menționată.

Ce se subînțelege prin noțiunea de ambalaj primar?
      În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul primar reprezintă ambalajul în care se conţine nemijlocit produsul şi care este conceput şi realizat pentru a îndeplini funcţia de unitate de vînzare pentru utilizatorul sau consumatorul final.
    Nu sînt considerate ambalaje primare obiectele care sînt parte integrantă din produs, necesare pentru a conţine, a menţine sau a păstra produsul, dacă toate elementele sale sînt destinate pentru a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună cu produsul (de exemplu, plicul de ceai, membrana de la mezeluri).
    Pentru unităţile de vînzare cu o greutate (volum/masă) nu mai mare de 30 ml/mg per unitate, în calitate de ambalaj primar se consideră ambalajul secundar conceput pentru gruparea acestora.
    [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].

Ce se subînțelege prin noțiunea de ambalaj compozit?
   În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul primar compozit reprezintă ambalajul primar confecţionat din diferite materiale, precum hîrtia, cartonul neondulat, materialul plastic şi/sau polietilena şi/sau aluminiul, care nu pot fi separate manual, clasificat la poziţia tarifară 4819 20 000.
   [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].

Ce se subînțelege prin noțiunea de ambalaj secundar?
    În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul secundar reprezintă ambalajul conceput pentru a constitui la punctul de achiziţie o grupare a unui număr de unităţi de vînzare, indiferent dacă acesta este vîndut ca atare utilizatorului sau consumatorului final ori dacă ambalajul respectiv serveşte numai ca mijloc de umplere a rafturilor la punctul de vînzare; acest ambalaj poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului.
   [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.313 din 22.12.2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 30.12.2017].

În legătură cu modificările operate în Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului prin Legea nr.313 din 22 decembrie 2017, care tip de carton în care sunt ambalate produsele este pasibil taxării cu taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului?
      În redacția nouă a Legii nr.1540 din 25 februarie 1998 (în continuare Lege) privind plata pentru poluarea mediului, au fost introduse norme noi privind regimul de aplicare a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului și noi scutiri la taxa respectivă.
     În conformitate cu prevederile art.3 din Lege, ambalajul primar compozit reprezintă ambalaj primar confecţionat din diferite materiale, precum hîrtia, cartonul neondulat, materialul plastic şi/sau polietilena şi/sau aluminiul, care nu pot fi separate manual, clasificat la poziţia tarifară 4819 20 000.
    Totodată conform Legii nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, poziţia tarifară 4819 20 000 include сutii şi obiecte din carton, pliante, din hîrtie sau carton neondulat.
     În conformitate cu prevederile art.11 alin.(2) lit.c) din Lege, începînd cu 30 decembrie 2017, drept obiect al impunerii cu taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului este stabilit ambalajul primar compozit care conţine produse.
    Prin urmare, drept obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului este ambalajul primar compozit care conține carton de la poziția tarifară 4819 20 000.

Order number 114, from 25.03.2024

Conform art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care importă mărfuri indicate la alin.(2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.
Totodată, potrivit art.11 alin.(3) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, obligația privind taxa pentru mărfurile indicate la alin.(2) survine la data punerii la dispoziție pe piață a mărfurilor respective, la data livrării de către producător a mărfurilor de fabricație proprie sau la data procurării mărfurilor de la persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia.
Conform prevederilor alin.(2) al art. 54 din Legea privind deșeurile nr. 209/2016, care definesc ambalajul ca fiind toate produsele realizate din orice materiale, de orice natură, utilizate pentru a conţine, a proteja, a manevra, a prezenta şi a furniza bunurile, de la materii prime la bunuri prelucrate, de la producător la utilizator sau la consumator. Articolele "nereturnabile" utilizate în aceleaşi scopuri trebuie, de asemenea, considerate ambalaje.
Deșeurile de ambalaje se referă la orice ambalaj sau material de ambalare care sunt considerate deșeuri în conformitate cu punctul 9) al articolului 2 al Legii nr.209/2016 - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce.
Potrivit art. 278 din Codul Vamal, mărfurile pot fi plasate într-una dintre următoarele categorii de regimuri speciale:
a) tranzit, care cuprinde tranzitul extern şi tranzitul intern;
b) depozitare, care cuprinde antrepozitul vamal şi zonele libere;
c) utilizare specifică, care cuprinde admiterea temporară şi destinaţia finală;
d) prelucrare, care cuprinde perfecţionarea activă şi perfecţionarea pasivă.
În conformitate cu art. 286 alin. (1) din Codul Vamal în alte cazuri decât regimul de tranzit şi fără a aduce atingere art. 323 din Codul Vamal, un regim special se încheie dacă mărfurile plasate sub acest regim sau produsele prelucrate sunt plasate sub un alt regim vamal, sunt scoase de pe teritoriul vamal sau au fost distruse şi nu au rămas resturi, sau sunt abandonate în favoarea statului în temeiul art. 191 a Codului Vamal.
Astfel, ținând cont de cele menționate, în cazul în care agentul economic introduce mărfuri pe teritoriul republicii în unul din regim vamal special, obligația calculării și achitării taxei pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, nu survine pentru cantitatea cea de mărfuri care este scoasă în afara țării după închiderea regimului vamal special.
         [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 95/21 cu privire la noul Codul Vamal, în vigoare de la data 01.01.2024].

      Conform art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care importă mărfuri indicate la alin.(2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.
    Totodată, potrivit art.11 alin.(3) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, obligația privind taxa pentru mărfurile indicate la alin.(2) survine la data importului mărfurilor respective, la data livrării de către producător a mărfurilor de fabricație proprie sau la data procurării mărfurilor de la persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia.
     În condițiile acțiunii prevederilor art.23 alin.(1) lit.e) din Codul Vamal, regimul vamal de admitere temporară reprezintă o categorie aparte de regim (regim vamal suspensiv) în raport cu regimul vamal import (regim vamal definitiv).
     Astfel, ținând cont de cele menționate mai sus, în cazul în care agentul economic întroduce mărfuri pe teritoriul republicii în regim vamal de admitere temporară, obligația calculării și achitării taxei pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, nu survine pentru cantitatea cea de mărfuri care este scoasă în afara țării după închiderea regimului vamal de admitere temporară.

Conform art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care importă mărfuri indicate la alin.(2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.
Totodată, potrivit art.11 alin.(3) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, obligația privind taxa pentru mărfurile indicate la alin.(2) survine la data punerii la dispoziție pe piață a mărfurilor respective, la data livrării de către producător a mărfurilor de fabricație proprie sau la data procurării mărfurilor de la persoanele fizice și juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al acesteia.
În condițiile acțiunii prevederilor art.23 alin.(1) lit.e) din Codul Vamal, regimul vamal de admitere temporară reprezintă o categorie aparte de regim (regim vamal suspensiv) în raport cu regimul vamal import (regim vamal definitiv).
Conform prevederilor alin.(2) al art. 54 din Legea privind deșeurile nr. 209/2016, care definesc ambalajul ca fiind toate produsele realizate din orice materiale, de orice natură, utilizate pentru a conţine, a proteja, a manevra, a prezenta şi a furniza bunurile, de la materii prime la bunuri prelucrate, de la producător la utilizator sau la consumator. Articolele "nereturnabile" utilizate în aceleaşi scopuri trebuie, de asemenea, considerate ambalaje.
Deșeurile de ambalaje se referă la orice ambalaj sau material de ambalare care sunt considerate deșeuri în conformitate cu punctul 9) al articolului 2 al Legii nr.209/2016 - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce.
Astfel, ținând cont de cele menționate, în cazul în care agentul economic întroduce mărfuri pe teritoriul republicii în regim vamal de admitere temporară, obligația calculării și achitării taxei pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, nu survine pentru cantitatea cea de mărfuri care este scoasă în afara țării după închiderea regimului vamal de admitere temporară.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr.247 din 31.07.2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, în vigoare de la data 01.10.2023].

Order number 417, from 08.11.2023

    În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, ambalajul reprezintă un produs realizat din materiale de orice natură, destinat pentru a conține bunuri și a le proteja în timpul manevrării, prezentării și livrării lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final și pentru a fi utilizat ca ambalaj primar, ambalaj secundar, ambalaj de desfacere sau ambalaj terțiar.
     Prin urmare, se definesc următoarele noţiuni:
     ambalaj primar – ambalaj destinat pentru a fi folosit în calitate de unitate de vânzare, către utilizatorul final sau consumator, în punctul de vânzare;
     ambalaj secundar – ambalaj destinat pentru a constitui în punctul de vânzare o grupare de unități de vânzare, indiferent dacă este vândut ca atare către utilizatorul sau consumatorul final ori dacă servește numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare. Ambalajul secundar poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile acestuia;
    ambalaj terțiar (ambalaj pentru transport) – ambalaj destinat pentru a facilita manevrarea și transportul mai multor unități de vânzare sau al ambalajelor grupate, precum și pentru a preveni deteriorarea acestora în timpul manevrării sau transportului. Ambalajul terțiar nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;
     ambalaj compozit – ambalaj fabricat din două sau mai multe straturi de materiale diferite care nu pot fi separate manual, fiind o unitate integrală constituită dintr-un recipient interior și un înveliș exterior, care este umplută, depozitată, transportată și golită ca atare;
     ambalaj de desfacere – ambalaj destinat pentru a fi umplut la punctele de vânzare.

news-events