Creşterile şi pierderile de capital

     Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.          
     Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.           
     Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active. 
        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea: 
a) valoarea activelor de capital procurate; 
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale; 
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; 
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; 
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
f) valoarea activelor de capital privatizate; 
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; 
h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri; 
i) valoarea activelor de capital obţinute fără plată, în cazul în care din valoarea respectivă a fost achitat impozitul pe venit.          
    Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea de 50% conform art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.         
     Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.          
     Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții: 
a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani; 
b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.          
     Ca dovadă a domiciliului, potrivit art.39 alin.(1) din Codul civil, se prezumă că se află la locul menţionat ca atare în buletinul de identitate sau, după caz, în alt act de identitate prevăzut de lege.          
    Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi. 
      Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi persoanele fizice, care nu practică activitate de întreprinzător, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal, prin prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit nu mai tîrziu de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune, cu achitarea impozitului în același termen. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.  Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.         Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea: a) activelor de capital procurate; b) activelor de capital create de contribuabil.În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale; c) activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; d) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; e) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; f) activelor de capital privatizate; g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.         Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.         Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.         Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani; b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.         Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.         Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

Cum se determina baza valorica a terenului agricol înstrainat în anul 2009?         Conform lit. a) alin. (1) art. 38 din Codul fiscal, baza valorica a activelor de capital înseamna valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil.         Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 39 si 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligatiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practica activitate de întreprinzator, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, activele de capital aflate în posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se considera procurate la preturile de piata, în vigoare la aceasta data.         Baza valorica a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determina în baza documentelor ce atesta trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislatia în vigoare (contractul de vînzare-cumparare, factura de expeditie, factura fiscala, precum si alte documente care atesta trecerea dreptului de proprietate).

     În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie: 
a) valoarea activelor de capital procurate; 
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale; 
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; 
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; 
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
f) valoarea activelor de capital privatizate; 
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; 
h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri; 
i) valoarea activelor de capital obţinute fără plată, în cazul în care din valoarea respectivă a fost achitat impozitul pe venit.          
    Astfel, valoarea estimată în modul general stabilit a bunului imobil nu poate servi drept bază valorică, la înstrăinarea acestuia, în cazul în care bunul înstrăinat nu a fost creat de contribuabil. În cazul, în care lipsesc documente ce confirmă valoarea bunurilor imobiliare create, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

        În conformitate cu prevederile art. 38 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, baza valorica a activelor de capital înseamna valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Potrivit prevederilor punctului 40 Anexa nr.2 la Hotarârea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008, baza valorica a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determina în baza documentelor ce atesta trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislatia în vigoare (contractul de vînzare-cumparare, factura de expeditie, factura fiscala, precum si alte documente care atesta trecerea dreptului de proprietate). Totodata, potrivit prevederilor pct.36 Anexa nr.2 la hotarârea nominalizata, sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmeaza a fi confirmate documentar. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.37 alin.(5) din Codul fiscal, marimea cresterii de capital provenita din vânzare, schimb sau din alta forma de înstrainare (scoatere din uz) a activelor de capital este egala cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorica a acestor active. Concomitent, relatam, ca potrivit prevederilor art.41 alin. (3) din Codul fiscal, marimea cresterii de capital, supusa impunerii, pentru orice locuinta se micsoreaza cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmeaza dupa anul 1997, pe parcursul careia (sau carora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietati si a folosit-o ca locuinta de baza. Aceasta prevedere nu se aplica în cazul locuintei de baza a carei baza valorica este valoarea estimata în modul stabilit. Locuinta de baza se considera locuinta care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai putin de 3 ani, perioada care expira la data înstrainarii si care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de baza. Domiciliu de baza se considera locul de trai permanent al contribuabilului, unde are viza de domiciliu (resedinta), cu exceptia vizei temporare. Prin urmare, baza valorica estimata în modul stabilit (de catre organul cadastral), poate fi utilizata la recunoasterea marimii cresteri de capital în cazul vânzarii, schimbului sau altei forme de înstrainare în alt mod doar a locuintei de baza.

    În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie:  
a) valoarea activelor de capital procurate; 
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale; 
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; 
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; 
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 
f) valoarea activelor de capital privatizate; 
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; 
h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri; 
i) valoarea activelor de capital obţinute fără plată, în cazul în care din valoarea respectivă a fost achitat impozitul pe venit.          
    Potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (anexa nr. 3), aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 141 din 27 februarie 2019, la efectuarea decontărilor băneşti în numerar şi/sau prin alt instrument de plată pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sînt obligaţi să utilizeze echipamentul de casă şi de control, eliberînd plătitorilor bonurile de casă sau documentele fiscale emise de acesta.          
    Astfel, bonul de casă (bon fiscal) este documentul care confirma doar încasarea banilor în numerar și nu poate servi ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie: a) valoarea activelor de capital procurate; b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale; c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; f) valoarea activelor de capital privatizate; g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.         Potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (anexa nr. 5), aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, bon de casă (bon fiscal) reprezintă un document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operaţiunea economică şi achitarea plăţii, eliberîndu-se în mod obligatoriu plătitorului.         Astfel, bonul de casă (bon fiscal) este documentul care confirma încasarea banilor în numerar și nu poate servi ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.  (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

     În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar potrivit modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital baza valorică va constitui zero.           
     Ţinînd cont de cele menţionate şi de faptul că, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizării acestuia baza valorică ajustată se va determina în baza documentelor ce confirmă procurarea acestuia – contractul de vinzare/cumpărare (prețul automobilului recalculat la cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumpărare a automobilului) şi sumele achitate pentru toate impozitele şi taxele vamale la importul automobilului.
[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

        Conform prevederilor lit. a) alin.(1) art.38 din Codul fiscal, baza valorica a activelor de capital este valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Totodata, conform prevederilor pct.36 din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea obligatiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practica activitate de întreprinzator, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008, baza valorica a activului de capital este suma achitata de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Potrivit prevederilor pct. 40 din Regulamentul mentionat, baza valorica a activelor de capital ce a fost dobîndita în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determina în baza documentelor ce atesta trecerea dreptului de proprietate, în conformitate cu legislatia în vigoare. Tinînd cont de cele mentionate si de faptul ca, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizarii acestuia baza valorica ajustata se va determina în baza documentelor ce confirma procurarea acestuia si sumele achitate pentru toate impozitele si taxele vamale la importul automobilului. Prin urmare, baza valorica ajustata a automobilului va constitui suma care va include pretul de procurare (recalculat la cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumparare a automobilului) si suma impozitelor si a taxelor vamale, achitate la importul automobilului.

     Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil.         
      În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.         
      În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital la momentul donației se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de piaţă a activului de capital, separat pe fiecare obiect donat. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero.
      Conform art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preţ de piaţă, valoare de piaţă este preţul mărfii, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor identice – în urma tranzacțiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerțului cu ridicata. Tranzacțiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei.  
       Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, servesc:
a) informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor; iar în cazul lipsei acesteia –
b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia –
c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă bursă – informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările valorilor mobiliare de stat şi ale obligaţiunilor de stat.         
    Contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii mărfurilor, serviciilor, iar organele fiscale au dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.
    Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.         
      Potrivit prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. Respectiv, la donarea activelor de capital, persoana fizică (donatorul), va calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit. a) din Codul fiscal.         
     Totodată, potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donații între rude de gradul I, precum şi între soţi. În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă.
   Astfel, pentru persoana fizică (donatar) nu apar careva obligații fiscale privind achitarea şi declararea impozitului pe venit la primirea patrimoniului donat.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]

        Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 827 din Codul civil.          În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.         În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital la momentul donației se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de piaţă a activului de capital, separat pe fiecare obiect donat. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero.         Conform art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preţ de piaţă, valoare de piaţă este preţul mărfii, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor identice – în urma tranzacțiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerțului cu ridicata. Tranzacțiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei.         Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, servesc: a) informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor; iar în cazul lipsei acesteia –  b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia –  c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă bursă – informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările valorilor mobiliare de stat şi ale obligaţiunilor de stat.         Contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii mărfurilor, serviciilor, iar organele fiscale au dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.         Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.         Potrivit prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. Respectiv, la donarea activelor de capital, persoana fizică (donatorul), va calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit. a) din Codul fiscal.         Totodată, potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donații între rude de gradul I, precum şi între soţi.         În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă.         Astfel, pentru persoana fizică (donatar) nu apar careva obligații fiscale privind achitarea şi declararea impozitului pe venit la primirea patrimoniului donat. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

     Potrivit art.39 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal acțiunile reprezintă active de capital.         
     În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a acestora va constitui zero.         
     Potrivit prevederilor alin. (2) din articolul menționat, baza valorică a acţiunilor nu se majorează cu suma dividendelor sub formă de acţiuni care nu modifică în niciun fel cotele de participare ale acţionarilor în capitalul agentului economic şi care au fost repartizate în perioadele fiscale de pînă în anul 2009 inclusiv.
modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

        Confirmarea documentară a bazei valorice a activelor de capital (acţiuni) procurate, începînd cu 1 ianuarie 1998, se va efectua doar în baza actelor juridice în baza cărora a intrat în proprietatea contribuabilului, cu excepţiile stabilite de legislaţie. Determinarea valorii de piaţă a activelor de capital (acţiuni) aflate în posesia contribuabilului la data de 1 ianuarie 1998, care poate servi, conform art. 38 alin. (3) din Codul fiscal, ca bază valorică ajustată, în cazul în care valoarea acestora conform documentelor în baza cărora a intrat în proprietate este mai mic decît valoarea de piaţă la acea dată sau decît preţul de piaţă al obiectelor identice, trebuie să fie efectuată de către un participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare, care deţine licenţa pentru activitatea de estimare a valorilor mobiliare eliberată de către autoritatea competentă (Comisia Naţională a Pieţii Financiare). Documentul justificativ care confirmă valoarea de piaţă a valorilor mobiliare poate fi raportul de estimare sau certificatul de estimare eliberat de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. Certificatul de estimare are aceeaşi putere juridică ca şi raportul de estimare. Extrasul din registrul deţinătorilor de valori mobiliare nu poate servi ca document justificativ pentru confirmarea bazei valorice ajustate a activului de capital (acţiuni), indiferent de faptul dacă activele de capital (acţiuni) se aflau în posesia contribuabilului pînă sau după 1 ianuarie 1998.

     În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.
     Suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează în mărimea indicată la alin. (7) din articolul menționat, din suma excedentară a creşterii de capital recunoscută peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale.          
    Astfel, persoana fizică rezidentă va avea obligația de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit, calculînd creşterea de capital, în mărime de 50% de la depășirea sumei încasate în calitate de excedent asupra bazei valorice (50%*[22000 - (10000 + 2700)] = 4650 lei).
    Totodată, dat fiind faptul că, cota parte este înstrăinată unei persoane juridice rezidente, aceasta, în conformitate cu prevederile art. 90 (1) din Codul fiscal, va reține în prealabil și va achita la buget 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal (indicînd sumă dată la calcularea obligațiunii cu privire la impozitul pe venit, ca impozit achitat prealabil). 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019, în vigoare 01.01.2020]

        În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.         Suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează în mărimea indicată la alin. (7) din articolul menționat, din suma excedentară a creşterii de capital recunoscută peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale.         Astfel, persoana fizică rezidentă va avea obligația de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit, calculînd creşterea de capital, în mărime de 20% de la depășirea sumei încasate în calitate de excedent asupra bazei valorice (20%*[22000 - (10000 + 2700)]=1860 lei).         Totodată, dat fiind faptul că, cota parte este înstrăinată unei persoane juridice rezidente, aceasta, în conformitate cu prevederile art. 90 din Codul fiscal, va reține în prealabil și va achita la buget 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal (indicînd sumă dată la calcularea obligațiunii cu privire la impozitul pe venit, ca impozit achitat prealabil). [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

      Această întrebare urmează a fi examinată în dependență de perioada fiscală în care a avut loc înstrăinarea.         
    Astfel, în perioada de pînă la 1 ianuarie 2014, în cazul în care un bun a fost comercializat la un preț ce este inferior în raport cu baza sa valorică, valoarea acestuia nu participa la determinarea obligației pentru perioada fiscală respectivă, aceasta nediminuînd, de asemenea, creșterea de capital formată în perioada dată. Pierderile respective nu pot fi reportate în următoarele perioade fiscale.         
    Această poziție a fost confirmată și de către Comisia economie, buget și finanțe din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, în baza căreia a fost emisă scrisoarea IFPS „Privind tratamentul fiscal al creşterii de capital în baza art.37 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal” nr.26-08/1-12-1058/10044 din 26.12.2013, accesibilă pe pagina Serviciului Fiscal de Stat, urmînd legătura: http://www.fisc.md/Impozitul_pe_venit.aspx?file=3331.         
     Începînd cu 1 ianuarie 2014, prin prisma modificărilor operate în capitolul 5 „Creșterea și pierderea de capital”, a fost exsclusă limitarea constatării în categoria de activ de apital în cazul înstrăinării activului la un preț mai mic decît baza valorică ajustată a acestuia.         
     Prin urmare, pierderea de capital obținută de la comercializarea proprietății private nefolosite în activitatea de întreprinzător va participa la determinarea obligației fiscale cu privire la impozitul pe venit diminuînd valoarea creșterii de capital obținută de la comercializarea altor active de capital în perioada fiscală respectivă numai în limitele creșterii de capital (art. 41 alin. (1) din Codul fiscal).         
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

         Această întrebare urmează a fi examinată în dependenţă de momentul în care a avut loc înstrăinarea.          Astfel, în perioada de pînă la 01.01.2014, în cazul în care un bun a fost comercializat la un preţ ce este inferior în raport cu baza sa valorică, valoarea acestuia nu participa la determinarea obligaţiei pentru perioada fiscală respectivă, aceasta nediminuînd, de asemenea, creşterea de capital formată în perioada dată.          Totodată, spre deosebire de pierderea de capital formată la alte active de capital, pierderea dată nu va putea fi transferată pentru perioadele fiscale ulterioare. Această poziţie a fost confirmată şi de către Comisia economie, buget şi finanţe din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, în baza căreia a fost emisă scrisoarea IFPS „Privind tratamentul fiscal al creşterii de capital în baza art.37 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal” nr.26-08/1-12-1058/10044 din 26.12.2013, accesibilă pe pagina Serviciului Fiscal de Stat, urmînd legătura: http://www.fisc.md/Impozitul_pe_venit.aspx?file=3331.            Începînd cu 01.01.2014, prin prisma modificărilor operate în art.37 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 din 23.12.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr.320-321 din 31.12.2013), a fost exclusă precizarea cu privire la limitare. .                 Respectiv, în cazul în care pentru perioada fiscală a anului 2014 o proprietate privată va fi comercializată la o valoare inferioară bazei sale valorice ajustate, aceasta va participa la determinarea obligaţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit, pe de o parte diminuînd valoarea creşterii de capital formată în perioada fiscală, iar, pe de altă parte, cu posibilitatea de a fi transferată pe perioadele fiscale ulterioare, în baza art.39 alin.(2) din Codul fiscal şi pct.58 din anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea unor regulamente nr.77 din 30.01.2008.

    Proprietatea privată (automobilul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.         
    Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, prevederile capitolului V din Codul fiscal se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenți și nerezidenți ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător și care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.          
    Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.          
    În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică va constitui zero.          
    Prin urmare, baza valorică a automobilului se va determina în baza documentelor ce confirma vînzarea /cumpărarea acestuia. Creșterea de capital va fi determinată ca diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.          
    Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.          
     Totodată, la înstrăinarea automobilului, persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, cu aplicarea cotei prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.122 din 16.08.2019, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 279-280 din 06.09.2019, în vigoare 01.01.2020]

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui automobil ?        Proprietatea privată (automobilul) nefolosit în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.         Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, subiecţii creşterii sau pierderii de capital sunt toți contribuabilii (persoane fizice sau juridice), rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova, care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă.         Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.         Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: a) valoarea activelor de capital procurate; b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale; c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; f) valoarea activelor de capital privatizate; g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.         Prin urmare, baza valorică a automobilului se va determina în baza documentelor ce confirma procurarea acestuia.         Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).         Astfel, la înstrăinarea automobilului, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, cu aplicarea cotelor prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal.         De asemenea, menționăm, că potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. (Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016) ”

     Potrivit art. 570 alin. (2) din Codul civil, pentru actele de dispoziție asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași.           
    Prevederile alin.(3) din același articol, admit posibilitatea încheierii actului juridic de dispoziție de unul dintre coproprietarii devălmași, cu condiția respectării prevederilor legislației în vigoare.          
    Totodată, conform art.44 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător aplică contabilitatea de casă.          
     Astfel, în cazul în care, la înstrăinarea unui activ de capital, în calitate de parte contractantă figurează doar unul dintre soți, celălalt exprimînd acordul scris pentru încheierea actului, determinarea creșterii de capital se va asigura pe principii generale cu recunoașterea venitului și bazei valorice comune în raport cu soțul care a avut calitatea de parte contractantă.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]

        Cum urmează a fi determinată creșterea de capital la înstrăinarea activelor de capital procurate de către soți în timpul căsătoriei?           Conform art. 366 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părţi ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie.  Proprietății comune în devălmășie se aplică în modul corespunzător dispozițiile cu privire la proprietatea comună pe cote-părţi dacă secțiunea a 3-a nu prevede altfel (art. 366 alin. (2) Codul civil).          Pentru actele de dispoziție asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași (art. 369 alin. (2) Codul civil) .          Conform art. 370 din Codul civil, împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie între coproprietarii devălmași se va face proporțional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului. Pînă la proba contrară, aportul coproprietarilor devălmași este prezumat a fi egal.          Bunurile dobîndite de soți în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri (art. 371 alin. (1) Codul civil).  Conform art. 371 alin. (2) din Codul civil, orice bun dobîndit de soţi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmășie pînă la proba contrară.         Articolul 373 alin. (1) din Codul civil, stabileşte expres că în cazul împărţirii bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soţilor, părţile lor se consideră egale.         Conform art.346 alin.(1) din Codul civil, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun. Cotele-părţi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic, nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri.         Coproprietarul care a făcut din contul său, cu acordul celorlalţi coproprietari, bunului comun îmbunătăţiri inseparabile are dreptul să ceară modificarea respectivă a cotelor-părţi sau compensarea cheltuielilor (art.346 alin.(2) din Codul civil).         Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.          Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau a înstrăinării în alt mod a activelor de capital este egală cu suma mijloacelor bănești sau valoarea evaluată la preţul de piaţă a activelor de capital obținute sub formă nemonetară (art. 40 alin. (2) Cod fiscal).          Creşterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinței de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale (art. 40 alin. (6) Cod fiscal).          Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).  Suma creșterii de capital urmează a fi determinată ținînd cont de regulile stabilite de capitolul 5 din Titlul II al Codului fiscal, corespunzător perioadei cînd a avut loc înstrăinarea activului de capital.           Astfel, venitul obținut de soţi de la înstrăinarea bunurilor imobile proprietate în devălmășie urmează să fie declarat în scopuri fiscale de soţi în mod egal, chiar doar dacă unul dintre soţi a încasat banii. Fiecare dintre soţi urmează să-şi estimeze creșterea de capital proporțional a 1/2 din suma încasată în rezultatul înstrăinării bunului imobil.          În cazurile în care soţii au stabilite cote fixe aferent bunului înstrăinat fiecare dintre soţi va declara, în scopuri fiscale, cota sa fixă proporțional venitului încasat din suma obținută de la înstrăinarea bunului imobil.

    Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.
   Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.         
     Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.         
      În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar.         În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică va constitui zero.         
    Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.         
     Prin urmare, la înstrăinarea terenului, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, cu aplicarea cotei prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui teren?         Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.         Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.         Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: a) valoarea activelor de capital procurate; b) valoarea activelor de capital create de contribuabil.  În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale; c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; f) valoarea activelor de capital privatizate; g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.         Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).         Prin urmare, la înstrăinarea terenului, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, cu aplicarea cotelor prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal.         De asemenea, menționăm că potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.

     Relațiile în cadrul contractului de societate civilă sunt reglementate de prevederile Capitolului XXVII din Titlul III al Cărții a treia a Codului civil.          
    În conformitate cu art.1926 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.          
    Potrivit art.1929 alin.(1) din Cod, participanţii trebuie să verse contribuţiile convenite prin contract. În lipsa unor dispoziţii în acest sens, ei sînt obligaţi la plata unor contribuţii egale. Dacă contractul determină doar cota-parte de participare a asociaţilor la venituri sau la pierderi, aceeaşi cotă-parte se aplică cotelor-părţi din patrimoniul social.         
    Conform alin.(3) al aceluiași articol, dacă prin contract nu s-a dispus altfel, contribuţiile devin proprietate comună a participanţilor, conform cotelor-părţi din patrimoniul social. De patrimoniul social aparţine ceea ce s-a dobîndit în baza unui drept ce ţine de acel patrimoniu şi ceea ce s-a dobîndit ca despăgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el.          
     Totodată, art.1939 din Codul civil, prevede că asociaţii răspund pentru obligaţiile societăţii civile în mod solidar. În raporturile interne, întinderea răspunderii se stabileşte după cotele-părţi din patrimoniul social dacă în contract nu este prevăzut altfel.          
     Deasemenea, dacă în contract nu este prevăzut altfel, asociaţii participă la venituri şi suportă pierderile proporţional cotelor-părţi ce le revin din patrimoniul social (art.1933 alin.(1) din Codul civil).          Luînd în considerație că, atît transmiterea contribuțiilor la societatea civilă, cît și împărțirea produsului activității comune nu se califică drept livrare1, activele de capital create în cadrul realizării contractului de societate civilă se califică drept fiind create cu forțe proprii de către asociați.          
    În acest sens, prevederile art.42 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal stabilesc că baza valorică a activelor de capital create cu forțe proprii de contribuabil constituie valoarea acestor active de capital. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale.”          
(1Temei: Comunicatul informativ al Ministerului Finanțelor nr.(17-02/2-02/1-796)26 din 10.03.2008)

        În conformitate cu art.1926 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.         Potrivit art.39 din Codul fiscal, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător reprezintă activ de capital.         Baza valorică a activelor de capital constituie valoarea activelor confirmate documentar, conform art.42 din Codul fiscal.          Astfel, baza valorică a activelor de capital înstrăinate, obținute ca rezultat a contractului de societate civilă, o constituie valoarea contribuției confirmate documentar convenite în contractul de societate civilă.         [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]

    În conformitate cu prevederile art.121 alin.(1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înțelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.         
    Totodată, potrivit prevederilor art.44 alin.(1) lit.a) și alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se aplică metoda de evidență – contabilitatea de casă. Prin contabilitate de casă se înțelege metoda conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obținut în mijloace bănești sau sub altă formă.        Astfel, în scopuri fiscale persoana fizică va determina venitul impozabil prin aplicarea contabilității de casă, conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obținut, ținînd cont de prevederile legislației fiscale în vigoare pentru fiecare an în parte.         
    Prin urmare, același principiu se va aplica la determinarea creșterii de capital, prin determinarea ponderii din baza valorică totală în raport cu suma încasată pentru anii respectivi de la înstrăinarea activului.

     Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018.         
     Astfel, în dependență de modul în care activul de capital a fost dobîndit baza valorică se va confirma prin documentele corespunzătoare.         
     În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a acestora va constitui zero.

    Conform art.20 lit.y3) din Codul fiscal, venitul obținut de persoana fizică rezident a Republicii Moldova de la înstrăinarea locuinței de bază, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.
      Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din Codul fiscal, locuinţă de bază este locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;
b) constituie domiciliul/reşedinţa contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.          
     Totodată, potrivit art.38 alin.(1) din Codul civil, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Se consideră că persoana își păstrează domiciliul atât timp cât nu și-a stabilit un altul.          
     Conform art.39 alin.(1) – (2) din Codul civil, pînă la proba contrară, domiciliul sau reşedinţa temporară a persoanei fizice se prezumă că se află la locul menţionat ca atare în buletinul de identitate sau, după caz, în alt act de identitate prevăzut de lege. În lipsa acestor menţiuni ori atunci cînd acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei temporare nu va putea fi opusă altor persoane.          
     În conformitate cu prevederile pct. 92 din Hotărîrea Guvernului nr. 125 din 18.02.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova, persoanele nu pot avea concomitent decît un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă temporară. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa temporară în oricare din acestea.
    Potrivit pct.93 sbpct.1) din Hotărârea nominalizată, autorităţile competente pentru înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară şi radiere din evidenţă pentru cetăţenii Republicii Moldova sunt subdiviziunile Agenţiei Servicii Publice. De asemenea, potrivit pct.96 din Hotărîrea menționată, înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară, radierea din evidenţă se efectuează prin introducerea datelor în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual şi, după caz, prin modalitățile specificate la sbpct.1) - 4) din acesta.          
    Astfel, potrivit pct.97 din Hotărâre, se consideră valabilă ultima informaţie privind înregistrarea la domiciliu şi/sau reşedinţa temporară, indicată în actele de identitate specificate la punctul 96 din prezentul Regulament şi actualizată în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual.
     În cazul în care datele din actele de identitate privind înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară nu corespund celor incluse în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual, se consideră autentice cele din Registrul de stat al populaţiei sau din fişierul manual.

    Potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, se consideră activ de capital.         
    În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar potrivit modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital baza valorică va constitui zero.          
     Ținem să menționăm, că prevederile Codului fiscal nu stabilesc ajustarea bazei valorice a activelor de capital procurate urmare a efectuării investițiilor ulterioare sub diferite forme.          
    Astfel, în cazul finalizării construcției, renovării sau reparaţiei activului de capital procurat, bază valorică a acestuia nu urmează a fi majorată cu suma cheltuielilor înregistrate (investite).          
    Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activului de capital procurat este stabilită în pct.1 din anexă la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018.          
[Temei: Explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 09/2-13/239 din 10 .08.2018]

    Conform art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art.40 alin.(7) din Cod, constituie sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.
     Acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător reprezintă active de capital potrivit art.39 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal.
     În conformitate cu prevederile art.40 alin.(1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.
    Astfel, obligația fiscală la impozitul pe venit urmează a fi calculată reieșind din prevederile Capitolului 5 Titlul II din Codul fiscal de către contribuabil, care a înstrăinat proprietate moștenită.
     Totodată, potrivit art.42 alin.(1) lit. d) din Cod, bază valorică a activelor de capital obținute prin moștenire, se confirmă documentar conform ordinului Ministerului Finanţelor nr.40 din 06.02.2018 şi constituie valoarea de piaţă a activelor de capital obţinute prin moştenire, la data dobândirii dreptului de proprietate.
    Confirmarea documentară a bazei valorice în cazul proprietății obținute prin moștenire se asigură prin următoarele modalități:
1) Certificatul de moștenitor legal și raportul de evaluare emis de către un evaluator competent care confirmă valoarea de piaţă a activului la data dobândirii dreptului de proprietate;
2) Certificatul de moștenitor legal și certificatul privind valoarea bunului imobil emis de către entitatea responsabilă să ţină evidenţa de stat a bunurilor imobile.
     Respectiv, conform art.40 alin.(7) din Codul fiscal, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale.
    Astfel, persoanele fizice care înstrăinează proprietatea moștenită, urmează să calculeze impozitul pe venit reieşind din suma impozabilă a creșterii de capital, aplicând cota stabilită la art.15 lit. a) din Codul Fiscal.

Care este regimul fiscal în cazul înstrainării de catre persoana fizică, care nu practică activitate de întreprinzător, a cotei părți deținute în întreprinderea moștenită? Conform art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art.40 alin.(7) din Cod, constituie sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut. Acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător reprezintă active de capital potrivit art.39 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal. În conformitate cu prevederile art.40 alin(1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active. Astfel, obligația fiscală la impozitul pe venit urmează a fi calculată reieșind din prevederile Capitolului 5 Titlul II din Codul fiscal de către fondatorul, care a înstrăinat cota parte deținută. Totodată, potrivit art.42 alin.(1) lit. d) din Cod, bază valorică a activelor de capital obținute prin moștenire, se confirmă documentar conform ordinului Ministerului Finanţelor nr.40 din 06.02.2018 şi constituie valoarea de piaţă a activelor de capital obţinute prin moştenire, la data dobândirii dreptului de proprietate. Respectiv, conform art.40 alin.(7) din Codul fiscal, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale. Astfel, persoanele fizice (fondatori) care înstrăinează cotele părți deținute în întreprinderea moștenită, urmează să calculeze impozitul pe venit reieşind din suma impozabilă a creșterii de capital, aplicând cota stabilită la art.15 lit. a) din Cod.

    Potrivit art. 87 alin.(1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform art.83 din Cod este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei.
     Conform prevederilor art. 83 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.
      În conformitate cu alin.(7) din articolul menționat, dacă contribuabilul intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă țară, el este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor, pentru întreaga perioadă fiscală de gestiune cit a fost rezident.
      Astfel, în cazul înstrăinării activului de capital contribuabilul achită impozitul pe venit nu mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18).

    În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar potrivit modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital baza valorică constituie zero.
     Astfel, în cazul realizării sau înstrăinării sub altă formă a activelor de capital procurate peste hotarele Republicii Moldova, baza valorică se va determina în baza documentelor ce confirmă procurarea acestuia – contractul de vânzare/cumpărare (prețul activului de capital recalculat la cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumpărare).
    Potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 40/2018, documentul pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital dobândite prin cumpărare este documentul internaţional-invoice, declaraţia vamală aferentă sumei facturate şi actul confirmativ privind achitarea de fapt a preţului.
     Prin urmare, valoarea serviciilor de transportare a activelor de capital procurate în străinătate nu se include în baza valorică la determinarea creșterii/pierderii de capital.

news-events