Surse de venit impozabile

Order number 174, from 30.03.2021

       Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.
      Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară. Câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc.
      În scopul aplicării prezentei noţiuni, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri, la automatele de joc, la pariuri pentru competiţiile/ evenimentele sportive reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.60 din 23.04.2020, în vigoare 01.05.2020, Legii nr.257 din 16.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

    Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal. 
    Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară.
     În scopul aplicării prezentei noţiuni, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată.  
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive.         Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară. În scopul aplicării prezentei noţiuni, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată. [modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ])

Order number 69, from 09.02.2018

    Ținînd cont de prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 alin. (3) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 „Cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile.
     De asemenea, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.
     Astfel, la achitarea sumelor respective angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

        Se considera surse de venit impozabile indemnizatiile si ajutoarele materiale primite de catre functionarii publici ?         În conformitate cu prevederile art. 20 lit. g) din Codul fiscal sumele primite de catre persoanele fizice sub forma de indemnizatie unica în marime de 6 salarii medii lunare, în cazul de lichidare a autoritatii publice, de reducere a efectivului de personal sau de modificare a statului de personal, reprezinta surse de venit neimpozabile. Vis-a-vis de regimul fiscal aplicat indemnizatiei unice acordate functionarului public în marime de 50% din salariu de functie pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, potrivit alin. (3) art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008, mentionam ca conform art. 18 lit. o) din Codul fiscal acest tip de venit reprezinta o sursa de venit impozabila cu impozitul pe venit fiind impozitata în mod general stabilit de legislatia fiscala. Aferent ajutorului material acordat functionarului public potrivit prevederilor Hotarîrii Guvernului nr. 525 din 16.05.2006, comunicam ca acest tip de venit este stabilit ca sursa de venit impozabila în conformitate cu prevederile lit. o) art. 18 din Codul fiscal.

Order number 553, from 18.10.2018

    În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoţională reprezintă modalitate de promovare a vînzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, cîştiguri.
     Potrivit art. 20 lit. p2) din Codul fiscal, cîştigule de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.
     Fiecare plătitor de cîştiguri de la companiile promoționale urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită în art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, în partea în care valoarea fiecărui câștig depășește mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.
      Astfel, în cazul în care, acordarea cadourilor, premiilor si câștigurilor în folosul persoanei fizice, ce nu practică activitate de întreprinzător, reprezintă rezultatul desfășurării unei campanii promoționale, din acestea plătitorul de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit final în mărimea stabilită în art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, doar în partea ce depăşesc mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

        În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 38)  din Codul fiscal, campanie promoţională reprezintă modalitate de promovare a vînzărilorprin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşuratepe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, cîştiguri.         Potrivit art. 20 lit. p1) din Codul fiscal,  cîştigurile obţinute de la campaniile promoţionaleşi/sau din loterii reprezintă sursă de venit neimpozabilă.         În cazul în care,acordarea cadourilor, premiilor si câștigurilor în folosul persoanei fizice, cenu practică activitate de întreprinzător, reprezintă rezultatul desfășurăriiunei campanii promoționale, acestea nu vor fi impozitate cu impozitul pe venit.

Order number 88, from 20.02.2018

    În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile.
     De asemenea, prevederile alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, stabilesc că fiecare patron care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat sa calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014. 
      Potrivit art. 42 alin. (6) din Legea menționată, îndemnizația de eliberare din serviciu se achită lunar, în termen de 2, 4 sau 6 luni respectiv, de către angajator sau de către succesorul acestuia, începînd cu prima zi a lunii următoare celei în care funcționarul public a fost eliberat. 
      Astfel, la achitarea îndemnizațiilor de eliberare din serviciu pentru prima lună angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.
     În cazul achitării indemnizației de eliberare din serviciu pentru lunile următoare, potrivit prevederilor art. 42 alin. (6) din Lege cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public nr. 158 din 04.07.2008, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal.

        Care este regimul fiscal la achitarea indemnizațiilor în cazul eliberării din serviciul public?         În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile.         De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare patron care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat sa calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.         Astfel, la achitarea sumelor respective patronul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.         Totodată, tipuri de drepturi și venituri din care nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii sunt reglementate în art. 23 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08.07.1999, precum și în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv. Astfel, în cazul în care îndemnizația ce urmează a fi achitată nu se regăsește în actele legislative enumerate mai sus ca sursă din care nu se calculează contribuția de asigurări sociale, atunci urmează de a fi calculat și reținut această plată obligatorie.         De asemenea, potrivit pct. 9 din anexa nr. 3 a Legii cu privire la mărimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala nr. 1593 din 16.12.2002, indemnizația respectivă este o plata din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Order number 3, from 04.01.2018

   Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt:
a) persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfășoară activitate de întreprinzător, persoanele care desfășoară servicii profesionale, precum și persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiției, care, pe parcursul perioadei fiscale, obțin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
b) persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.
     Conform art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii îl constituie:
a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfășoară activitate de întreprinzător, de persoanele care desfășoară servicii profesionale, precum și de persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiției;
b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilitățile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul.
    Totodată, potrivit prevederilor art. 18 lit. a) din Codul fiscal, venitul provenit din activitatea profesională sau din alte activități similare constituie surse de venit impozabile.
      Prin urmare, ținând cont de prevederile legislației, inclusiv și de art. 5 pct. 36) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitățile practicate de către interpreți la diverse ceremonii constituie surse de venituri impozabile.

        Constituie oare venit impozabil, venitul obținut de către interpreți din activitatea artistică?           Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt:           a) persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfășoară activitate de întreprinzător, persoanele care desfășoară servicii profesionale, precum și persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiției, care, pe parcursul perioadei fiscale, obțin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;           b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.         Totodată, potrivit prevederilor art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii îl constituie:             a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfășoară activitate de întreprinzător, de persoanele care desfășoară servicii profesionale, precum și de persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiției;         b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător.         Concomitent, potrivit prevederilor art. 18 lit. a) din Codul fiscal, venitul provenit din activitatea profesională sau din alte activități similare, constituie surse de venit impozabile.          Prin urmare, ţinînd cont de prevederile legislației, inclusiv și de art. 5 pct. 36) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitățile independente, practicate de către interpreți la diverse ceremonii constituie surse de venituri impozabile. (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea art. 14 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

Order number 117, from 13.02.2015

        Constituie oare surse de venituri impozabile, plăţile achitate pentru diurnă şi cazare unor persoane fizice neangajate în cadrul Asociaţiei obşteşti, din sursele grantului primit, pentru deplasare peste hotarele Republicii Moldova, pentru efectuarea schimbului de experienţă?          Potrivit prevederilor art. 18 lit. o) din Codul fiscal, alte venituri care nu au fost specificate la celelalte litere al articolului menţionat, care se includ în venitul brut, constituie surse de venit impozabile. Totodată, potrivit prevederilor art.90 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele indicate la art.90 alin.(1) din Codul fiscal reţin, de asemenea, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptînd întreprinzătorii individuali şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal. Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.20, 88, 89, 901 alin.(3) şi 91 din Codul fiscal. Prin urmare, ţinînd cont de prevederile legislaţiei plăţile achitate pentru diurnă şi cazare în folosul persoanelor fizice neangajate de către Asociaţia obştească, urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată în mărime de 5%, potrivit prevederilor art. 90 alin. (3) din Codul fiscal. Astfel, persoana fizică care a obţinut venitul menţionat, potrivit art. 83 din Codul fiscal, va fi obligată nu mai tîrziu de 31 martie a anului următor anului de gestiune să completeze şi să prezinte organului fiscal teritorial Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET08) cu indicarea sursei date de venit şi achitarea, după caz a impozitului pe venit.

Order number 763, from 07.09.2011

     În conformitate cu art. 18 lit. (n) din Codul Fiscal în venitul brut se includ veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, precum si ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei.
      Prin urmare, venitul obţinut de persoana fizică sub formă de arvună pentru neexecutarea prevederilor acordului, este considerat sursă de venit impozabilă şi este supus impozitării.

Order number 128, from 01.02.2017

    Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova îl constituie :
b) venitul din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător;
c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător.
   Concomitent, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital și din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială (art. 12 pct.5) din Codul fiscal).
    Potrivit art.12 pct. 6) din Codul fiscal, venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.
(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea art. 14 alin. (1) lit. a din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

        Potrivit prevederilor alin.(1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova îl constituie : a) venitul din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi de persoanele care practică activitate profesională; b) venitul din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător; c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Concomitent, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială (art.12 pct.5) din Codul fiscal). Potrivit art.12 pct.6) din Codul fiscal, venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.

Order number 134, from 24.02.2015

Răspuns similar celui de la întrebarea 29.1.7.43

        Cum se impozitează devidendele achitate în folosul persoanelor fizice rezidente?         Potrivit prevederilor art.18 lit.m) din Codul fiscal, dividendele, cu excepţia celor achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, aferente perioadelor fiscale de pâna la 1 ianuarie 2008, constituie sursele de venit impozabile. În conformitate cu art. 901 alin. (31) lit. a) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 alin.(1) din Codul menţionat, reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 15% din dividende, cu excepţia celor achitate agenţilor economici rezidenţi. Totodată alin. (32) al articolului menţionat stabileşte că prevederile acestuia nu se aplică în cazul achitării dividendelor în folosul persoanelor fizice rezidente aferente perioadelor fiscale de pînă la 1 ianuarie 2008.

Order number 134, from 31.01.2013

    Conform prevederilor art.13 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.
    Totodată, art.18 lit. c) al Codului fiscal, prevede că plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare reprezintă sursă de venit impozabilă.
    Astfel, veniturile primite de către persoanele fizice rezidente a Republicii Moldova, se impozitează la cotele stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal şi vor fi declarate în conformitate cu prevederile art.83.

Order number 771, from 14.06.2013

    În conformitate cu prevederile art.4 alin (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. Întru asigurarea executării Acordului “Compact” dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului, semnat la 22.01.2010, privind implementarea Programului de asistenţă “Compact”, prin Hotărîrea Guvernului 949 din 12.10.2010 (Monitorul Oficial 206-209/1060, 22.10.2010) s-a aprobat Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii, stabilite de Acordul "Compact".
    Respectiv, Capitolului V, pct. 20 din Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de Acordul “Compact”, stipulează că în conformitate cu secţiunea 2.8 litera (d) “Taxe” din Acordul nominalizat, persoanele juridice naţionale constituite în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi persoanele fizice naţionale antrenate în cadrul Programului “Compact” nu se scutesc de la plata impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, dar sînt subiecţi ai impunerii în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.
    Totodată, potrivit pct. 3 alin. 8) al aceluiaşi Regulament, noţiunea de naţional reprezintă persoană fizică care este cetăţean al Republicii Moldova sau persoană fizică care deţine adeverinţă de imigrant permanent în Republica Moldova şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova (cu excepţia FPM Moldova* şi oricărei persoane juridice străine, inclusiv oricărei filiale, reprezentanţe sau reprezentanţe permanente, înregistrate în Moldova, a unei persoane juridice străine cu privire la venitul obţinut din livrările de mărfuri, lucrări sau servicii în cadrul Programului “Compact”).
   Prin urmare, persoanele naţionale fizice şi juridice, constituie în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, nu se scutesc de la plata impozitului pe venit pentru serviciile prestate în cadrul Programului respectiv, precum şi de la contribuţiile de asigurări sociale şi de la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Venitul respectiv urmează a fi impus în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova. *Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova)

Order number 164, from 14.02.2017

    În cazul obținerii venitului din surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitățile desfășurate în Republica Moldova, drept document primar poate fi utilizat contractul sau alt document aplicat în practica internațională.
    De asemenea, ca confirmare a primirii mijloacelor bănești va servi extrasul detaliat din contul bancar al persoanei fizice, eliberat de instituția financiară respectivă.

Order number 243, from 11.07.2023

      În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art.24 alin.(20), precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.
     De asemenea, reieșind din prevederile lit. a) al articolului menționat, mărimea depășirii plafonului stabilit a cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajatului reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.
      Regimul deducerii cheltuielilor aferente asigurării cu hrană a angajaților sunt stabilite în Secțiunea a 2-a din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.
     Astfel, potrivit pct. 39 din Regulament, angajatorul ai cărui angajaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a angajaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă.
     În cazul în care criteriul stabilit la pct. 39 din Regulament se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 70 de lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată (pct. 40 din Regulament).
     Astfel, sumele cheltuielilor ce se încadrează în valoarea stabilită la pct. 40 din Regulament nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva angajatului şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţională a impozitului pe venit pentru angajaţi.
     În cazul depăşirii plafonului stabilit la pct.40 din Regulament a sumei suportate de angajator pentru hrana angajatului, se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator doar sumele ce depăşesc plafonul respectiv.
     Prevederile menţionate, stabilite în titlul II al Codului fiscal nu se aplică angajaților agenţilor economici rezidenţi ai parcurilor pentru tehnologia informaţiei care se supun regimului de impozitare stabilit la cap. 1 titlul X din Codul fiscal (conform art.141 alin.(1) din Codul fiscal).
[Modificările operate în temeiul aprobării Hotărârii Guvernului nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

   Ordin nr.478 din 14.06.2018
În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art.24 alin.(20), precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.
    De asemenea, reieșind din prevederile lit. a) al articolului menționat, mărimea depășirii plafonului stabilit a cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajatului reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.
    Regimul deducerii cheltuielilor aferente asigurării cu hrană a angajaților sunt stabilite în Secțiunea a 2-a din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.
     Astfel, potrivit pct. 39 din Regulament, angajatorul ai cărui angajaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a angajaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă.
     În cazul în care criteriul stabilit la pct. 39 din Regulament se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 45 de lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată (pct. 40 din Regulament).
     Astfel, sumele cheltuielilor ce se încadrează în valoarea stabilită la pct. 40 din Regulament nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva angajatului şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţională a impozitului pe venit pentru angajaţi.
    În cazul depăşirii plafonului stabilit la pct.40 din Regulament a sumei suportate de angajator pentru hrana angajatului, se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator doar sumele ce depăşesc plafonul respectiv.
    Prevederile menţionate, stabilite în titlul II al Codului fiscal nu se aplică angajaților agenţilor economici rezidenţi ai parcurilor pentru tehnologia informaţiei care se supun regimului de impozitare stabilit la cap. 1 titlul X din Codul fiscal (conform art.141 alin.(1) din Codul fiscal).
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 693 din 11.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.295-308 din 10.08.2018) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr. 144 din 26.02.2014]

        În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art. 24 alin. (20), precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.          De asemenea, potrivit prevederilor lit. a) din articolul menționat, mărimea depășirii stabilite pentru cheltuielile suportate și determinate de angajator pentru hrana angajatului reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.          Regimul aferent impozitului pe venit din perspectiva angajatorului şi angajatului pentru cheltuielile suportate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului sunt stabilite prin Regulamentul cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 144 din 26 februarie 2014.          Astfel, potrivit pct. 6 din Regulament, angajatorul, la care salariul mediu lunar brut este egal sau depăşeşte 3/4 din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an, este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a angajaţilor. În sensul prezentului punct salariul mediu lunar brut se calculează reieşind din fondul lunar de salarizare a angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă.          În cazul în care criteriul stabilit la pct. 6 din Regulament se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 35 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajatul respectiv (pct. 7 din Regulament).         Sumele ce se încadrează în valoarea stabilită la pct. 7 din Regulament nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva angajatului şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţionale pentru angajaţi. În cazul depăşirii plafonului stabilit la pct.7 din Regulament, se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator doar sumele ce depăşesc plafonul respectiv (pct. 8 din Regulament).

Order number 478, from 14.09.2018

    În conformitate cu prevederile art.13 alin.(1) lit.d) și art.14 alin.(1) lit. d) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit este venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepția venitului din investiții şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni străini şi apatrizi care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova.
   Totodată, potrivit prevederilor art.12 pct.5) din Codul fiscal, venitul din investiții reprezintă venitul obținut din investițiile de capital şi din investițiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activități nu este regulată, permanentă şi substanțială.  
    În același timp, art.12 pct.6) din Codul fiscal definește venitul financiar ca venit obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.
     Astfel, în cazul în care cetățeanul străin/apatridul rezident al Republicii Moldova, obține venit din investiții și/sau financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, acest venit nu constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit în Republica Moldova.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 693 din 11.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.295-308 din 10.08.2018) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr. 77 din 30.01.2008]

        În conformitate cu prevederile art.13 alin.(1) lit.d) și art.14 alin.(1) lit. d) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit este venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepția venitului din investiții şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni străini şi apatrizi care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova.          Totodată, potrivit prevederilor art.12 pct.5) din Codul fiscal, venitul din investiții reprezintă venitul obținut din investițiile de capital şi din investițiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activități nu este regulată, permanentă şi substanțială.           În același timp, articolul 12 pct.6) din Codul fiscal definește venitul financiar ca venit obținut sub formă de royalty (redevență), anuități, de la darea bunurilor în arendă, locațiune, de la uzufruct, pe diferența de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obținute ca rezultat al activității financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activități nu este regulată, permanentă şi substanțială.          Conform prevederilor pct. 72 din Hotărârea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008 „Cu privire la aprobarea unor regulamente”, în componența venitului din investiții şi venitului financiar obținute în străinătate, se includ următoarele tipuri de venituri, obținute peste hotarele Republicii Moldova: dividendele, dobânda, royalty, chiria (arenda) și venitul de la înstrăinarea activelor de capital.          Prin urmare, în cazul în care cetățeanul străin/apatridul rezident al Republicii Moldova, obține venit din investiții și/sau financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, acest venit nu constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit în Republica Moldova.

Order number 367, from 23.08.2019

    Potrivit art.13 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.          
    Subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele (art.13 alin.(2) din Codul fiscal).
     Obiect al impunerii îl constituie venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător (art.14 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal).
      Prin derogare de la prevederile alin.(1) şi (2) ale art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii pentru câștigurile şi veniturile specificate la cap. 101 şi 102 din Codul fiscal, la art.881 şi la art.901 alin.(3), (31), (33), (34), (35) şi (36), precum şi pentru veniturile specificate la art.141 alin.(2) din Codul fiscal, este exclusiv acest câștig şi/sau venit (art.14 alin.(3) din Codul fiscal).
     Conform art.18 lit.o) din Codul fiscal, alte venituri care nu sunt neimpozabile conform legislației fiscale, reprezintă surse de venit impozabile. În conformitate cu prevederile art.901 alin.(31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal rețin şi achită la buget un impozit în mărime de:
- 6% din dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-părţi, cu excepția celor aferente profitului nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;
- 15% din dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;
- 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acţionari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social;
     Prevederile de la liniuţele întîi şi a doua ale prezentului alineat se aplică şi în cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul perioadei fiscale.
       Reținerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol scutește beneficiarul câștigurilor şi veniturilor specificate la alin.(3), (31), (33), (34), (35) şi (36) art.901 din Codul fiscal, de la includerea lor în componența venitului brut, precum şi de la declararea acestora (art.901 alin.(4) din Codul fiscal).
     Potrivit art.182 alin.(1) din Codul fiscal, persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului obligat, conform legislaţiei fiscale, să reţină sau să perceapă de la o altă persoană impozitele, taxele, majorările de întârziere (penalităţile) şi/sau amenzile şi să le verse la buget este responsabilă de plata impozitelor şi taxelor, majorărilor de întârziere şi/sau amenzilor nereținute, nepercepute şi netransferate în modul stabilit la buget dacă:
a) reţinerea, perceperea sau transferul intră în atribuţiile ei; 
b) ea a ştiut sau trebuia să ştie că impozitele, taxele, majorările de întârziere (penalităţile) şi/sau amenzile nu au fost reţinute, percepute sau transferate de contribuabil.
     Concomitent, menționăm că scutirea de la declararea și impozitarea veniturilor menționate la art.901 din Codul fiscal se condiționează de reținerea finală a impozitului la sursa de plată. 
     Astfel, veniturile obținute de către persoanele fizice rezidente a Republicii Moldova, care nu au fost impozitate la sursa de plată conform art.901 din Codul fiscal, urmează a fi declarate și impozitate în Republica Moldova conform modului general stabilit la cotele stabilite de art.15 din Codul fiscal.
     Totodată, legislația în vigoare nu prevede anumite reglementări privind tratamentul fiscal al veniturilor obținute de către contribuabili persoanele fizice cetățeni, pe teritoriul Republicii Moldova, de la agenții economici care nu au relații cu sistemul bugetar al republicii Moldova. 
        Reieșind din cele menționate, contribuabilii care au obținut venituri sub formă de dividende de la agenții economici care nu au relații cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, urmează să declare, calculeze și achite impozitul pe venit conform modului general stabilit, la cotele prevăzute la art.15 din Codul fiscal.
(Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor al RM nr. 09/2-03/126/401 din 14.05.2019).

Order number 413, from 27.09.2019

    Potrivit pct. 2 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012, acesta reglementează cheltuielile entităţilor din Republica Moldova pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activităţi de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.
     Astfel, compensarea cheltuielilor menționate, potrivit prevederilor art. 18 lit. o) și 20 lit.d) din Codul fiscal, nu se răsfrînge asupra persoanelor fizice ce prestează servicii în baza unui contract de prestări servicii și care nu este încadrată în statele lor de personal.
      Prin urmare, plățile menționate vor fi constatate ca surse de venit impozabile care se vor impozita conform art. 88 alin. (5) din Codul fiscal.

Order number 413, from 27.09.2019

    Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din RM, aprobat prin HG nr. 10 din 05.01.2010, reglementează particularitățile delegării și compensarea cheltuielilor pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaților încadrați în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18.07.2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.
      Conform pct. 1 din Regulamentul menționat, noțiunea de diurnă reprezintă indemnizație zilnică, în monedă națională sau în valută străină, acordată în scopul compensării cheltuielilor suportate suplimentar de salariat în timpul delegării, pentru hrană, diferite servicii, inclusiv costul transportului pe teritoriul localității în care a fost delegat şi alte cheltuieli.
      De asemenea, conform pct. 22 din Regulamentul menționat, normele diurnelor sunt diferențiate pe categorii, ținând cont de posturile deţinute de salariații delegați, de scopul şi caracterul misiunii, conform anexei nr.1 la Regulament. Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi de aflare în deplasare a salariatului sunt prevăzute în anexa nr.2 la Regulament.
       Prin urmare, cheltuielile ce ţin de utilizarea transportului pe teritoriul localității sunt compensate prin achitarea diurnei. Particularitățile specifice aferente modului de compensare a cheltuielilor de transport sunt prevăzute la pct. 15-18 din Regulamentul menționat. 
       Totodată, potrivit prevederile art. 20 lit.d) din Codul fiscal, drept surse de venit neimpozabile reprezintă compensarea cheltuielilor salariaților legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern.
      De asemenea, potrivit art. 19 din Codul fiscal, plățile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, se constată ca facilitate impozabilă acordată de angajator în favoarea salariatului, cu excepția plăților aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.
      Astfel, compensarea sumelor aferente cheltuielilor suportate pentru închirierea autoturismului se vor constata drept recompense şi facilități impozabile acordate de către angajator, potrivit prevederilor art. 19 lit.a) din Codul fiscal, și urmează a fi supuse impozitării în modul general stabilit, la cota prevăzută la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

Order number 447, from 17.10.2019

       Conform art. 121 alin. (1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.
       Totodată, potrivit art. 87 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform art.83 din Codul fiscal, este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei.
     Astfel, prevederile Codului fiscal nu stabilesc restricții pentru persoana fizică ce nu practică activitate de întreprinzător, privind achitarea de sine stătător a impozitului pe venit în părți, pînă la termenul limită de achitare a impozitului pe venit, stabilit de art. 83 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal pentru 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Order number 279, from 25.05.2021

      Conform art. 17 din Codul fiscal, veniturile generate de proprietatea persoanei decedate se consideră venituri ale moştenitorului după acceptarea succesiunii.
     Potrivit art.44 alin.(1) și (2) lit.a) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd este prevăzut altceva, pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător se aplică metoda de evidenţă – contabilitatea de casă, conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub altă formă.
     Conform art.20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.
     Astfel, în scopuri fiscale, veniturile moștenitorului, generate de proprietatea persoanei decedate, sunt veniturile, care au fost obținute de către acesta după acceptarea succesiunii.

Order number 655, from 29.12.2021

   Conform prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.
   Potrivit art.14 alin.(1) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republicii Moldova, inclusiv facilitățile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, constituie obiect al impunerii cu impozit pe venit.
     Astfel, veniturile primite de către persoanele fizice rezidente a Republicii Moldova, se impozitează la cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
    De asemenea, veniturile menționate urmează a fi declarate în conformitate cu prevederile art. 83 CF, prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) nu mai târziu de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune și urmând a fi reflectat la codul C4 ”Alte venituri impozabile” în Declarația (Forma CET18).

Order number 214, from 24.05.2022

     Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.
    Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.
     Conform art.14 alin. (1) lit.b) și lit. c) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie venitul obținut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător :
- din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul;
- din investiţii şi financiar, obținut din orice surse aflate în afara Republicii Moldova.
   Concomitent, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială (art.12 pct.5) din Codul fiscal).
     Venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.
     Respectiv, în cazul în care persoana deținătoare de criptovalută nu utilizează această proprietate în activitatea de întreprinzător, criptovaluta se califică drept un activ de capital ( art. 39 alin. (1) din Codul fiscal).
      Ținem să menționăm, că prevederile cap. V titlul II din Codul fiscal privind creșterea și pierderea de capital, se aplică de către contribuabilii persoane fizice rezidente şi nerezidenţi ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător şi care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.
     Suma impozabilă a creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).
     Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activului de capital (criptovaluta) înstrăinat este expusă în pct.1 din anexa la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 40 din 6 februarie 2018. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a activului de capital constituie zero.
     Astfel, în situația în care persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător are obligaţii privind achitarea impozitului, conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. a) și alin. (4) din Codul fiscal, apare obligațiunea declarării acestuia Serviciului fiscal pînă la data de 30 aprilie, a anului următor anului fiscal de gestiune și achitării acestuia, prezentînd Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18), aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal în mărime de 12%.
[Temei: explicațiile Ministerului Finanțelor nr.09/2-13/150 din 26.04.2018]

news-events