32.1.35
Ce acte servesc temei pentru suspendarea curgerii termenului de prescripție? Potrivit prevederilor pct. 8 din Regulamentul privind modul de stingere a obligației fiscale și anulare a sumelor plătite în plus prin prescripție, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 221 din 11 aprilie 2017, termenul de prescripție se suspendă în cazurile enumerate la art. 265 alin. (2) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 în baza următoarelor acte, ce servesc drept temei pentru suspendare:
1) actul juridic ce atestă că contribuabilul persoană fizică se află sub arest sau este condamnat la privațiune de libertate;
2) hotărîrea definitivă şi irevocabilă ce atestă faptul că instanța de judecată a hotărît asupra perceperii impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii) şi/sau amenzii;
3) contractul de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin amînare/eşalonare (încheiat în temeiul art.180 alin.(5) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997);
4) informaţia din Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră privind lipsa din Republica Moldova a contribuabilului persoană fizică sau a persoanei cu funcţie de răspundere a contribuabilului persoană juridică mai mult de 6 luni consecutive pe parcursul termenului de prescripţie, extrasă în conformitate cu prevederile Acordului de cooperare dintre Departamentul Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor;
5) actul juridic ce atestă că contribuabilul se află în procedură de insolvabilitate în conformitate cu Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.
32.1.24
Care este modul de lichidare a gospodăriei țărănești (de fermier) în cazul decesului fondatorului? În conformitate cu art. 168 din Codul fiscal, codul fiscal se anulează în cazul decesului persoanei fizice, declarării morţii ei, declarării, în modul stabilit, dispărute fără veste sau emigrării ei în baza informaţiei organelor de stare civilă.
Concomitent, conform Hotărîrii Guvernului nr. 977 din 14 septembrie 2001 privind înregistrarea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), gospodăria țărănească va fi înregistrată de către fondatorul ei la primăria unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi în ale cărei hotare el deține terenul.
În scopul radierii gospodăriei țărănești (de fermier), în cazul decesului fondatorului, membrii acesteia urmează să prezinte primăriei certificatul de deces, certificatul de înregistrare, care la rîndul său va efectua înscrierile respective în Registrul gospodăriilor țărănești.
Prin urmare, persoana împuternicită din cadrul Primăriei este obligată să informeze despre aceasta, în termen de trei zile de la data radierii din Registru, Serviciul Fiscal de Stat şi organul teritorial de statistică, prezentînd fişa de înregistrare cu date privind numărul de înregistrare a gospodăriei ţărăneşti (de fermier), data lichidării, temeiul lichidării.
32.1.30
Care este succesiunea stingerii obligației fiscale? Conform art. 179 din codul fiscal, stingerea obligațiilor fiscale, conform legislației fiscale, are loc după criteriul cronologic de naștere a fiecărui tip de obligație fiscală indicat în documentul privitor la stingerea ei.
În caz de nerespectare de către contribuabil a criteriului cronologic, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să stingă obligația fiscală a acestuia conform succesiunii stabilite.
32.1.25
În ce cazuri subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat este în drept să refuze luarea la evidență fiscală a conturilor bancare? Conform prevederilor art. 167 alin. (2) din Codul fiscal, operaţiunile pe un cont bancar deschis (cu excepţia conturilor tranzitorii de executare a bugetelor, conturilor de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social)) pot demara numai după recepţionarea de către instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) a documentului electronic, emis şi remis de către Serviciul Fiscal de Stat, care confirmă luarea la evidenţă fiscală a contului.
Contul bancar este luat la evidenţă de către Serviciul Fiscal de Stat în baza documentului electronic, emis şi remis de către instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia), care confirmă deschiderea contului.
În cazul în care contribuabilul are restanţe, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să nu elibereze documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală. Documentul electronic care confirmă deschiderea contului şi documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală a contului urmează a fi expediate şi recepţionate prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat, instituţiile financiare şi Banca Naţională a Moldovei.
Astfel, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să nu elibereze documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală, în cazul în care contribuabilul înregistrează restanţe față de bugetul public national.
32.1.29
Persoana juridică care a modificat administratorul la organul înregistrării de stat este obligată să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre acest fapt?În conformitate cu art. 37 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, informația despre modificarea administratorului se transmite online Serviciului Fiscal de Stat și contribuabilul nu este obligat să informeze despre aceasta.
32.1.31
Cum se calculează și se achită obligațiile fiscale de către contribuabilii care dispun de subdiviziuni, inclusiv amplasate în stânga Nistrului? În conformitate cu prevederile Codului fiscal, impozitele și taxele percepute reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
Conform prevederilor art. 7 alin. (5) și alin. (6) din Codul Fiscal, contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile calculează şi sting prin achitare obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile corespunzător locului amplasării acestora (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier, a impozitului pe venit stabilit conform cap.71 titlul II şi a impozitului unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei).
Subdiviziunile amplasate în unităţile administrativ-teritoriale, al căror buget nu constituie parte componentă a bugetului public naţional, plătesc impozitele şi taxele la bugetul unităţii administrativ-teritoriale unde se află reşedinţa de bază a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.
32.1.28
Este obligat contribuabilul să înregistreze subdiviziune la SFS în cazul participării la diferite expoziții sezoniere/ tîrguri? Potrivit art. 5 din Codul fiscal, prin subdiviziune se întelege unitatea structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acestora.
Astfel, participarea la expoziții sezoniere/ tîrguri nu întrunește condițiile stipulate mai sus.
32.1.33
Care conturi bancare deschise de contribuabili în instituțiile financiare nu se i-au la evidență fiscală?Conform prevederilor art. 167 alin. (1) din Codul fiscal, nu sunt luate la evidență fiscală conturile tranzitorii de executare a bugetelor, conturile de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii, de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social.
32.1.27
Care este termenul de prescripție pentru achitarea penalității, calculată pentru neplata în termen a impozitelor și taxelor la buget? Potrivit art. 264 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), obligaţiile fiscale pot fi determinate de către contribuabil şi Serviciul Fiscal de Stat sau alte organe cu atribuţii de administrare fiscală în următoarele termene:
a) impozitele, taxele, majorările de întîrziere – în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă fiscale respective sau pentru plata impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii), în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale;
b) sancţiunile fiscale aferente unor impozite şi taxe concrete – în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă fiscale privind impozitul şi taxa menţionată sau pentru plata impozitului şi taxei în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale;
c) sancţiunile fiscale neaferente unor impozite şi taxe concrete – în cel mult 4 ani din data săvîrşirii încălcării fiscale.
Art. 264 alin. (2) din Codul fiscal prevede că termenul de prescripţie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii) sau sancţiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dacă darea de seamă fiscală care stabileşte obligaţia fiscală conţine informaţii ce induc în eroare sau reflectă fapte ce constituie infracţiuni fiscale ori nu a fost prezentată.
Dacă determinarea obligaţiei fiscale a avut loc în termen sau în perioada stabilită la art. 264, în temeiul art. 265 alin. (1) din Codul fiscal, ea poate fi stinsă prin executare silită de către Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu prezentul titlu sau de către instanţa judecătorească, însă numai în cazul în care acţiunile Serviciului Fiscal de Stat sau sesizarea instanţei judecătoreşti au avut loc pe parcursul a 6 ani de după determinarea obligaţiei fiscale.
33.1.22
Cum are loc satisfacerea creanțelor aferent sumelor realizate în faza de executare conform Codului de executare? Potrivit art. 144-145 din Codul de executare, dacă sumele obţinute din executare nu sînt suficiente pentru stingerea creanţelor, ele se distribuie creditorilor, în modul stabilit de Codul de executare, proporţional creanţei fiecăruia în modul stabilit de lege, pînă la satisfacerea totală a creanţelor acestora.
Creanţele fiecărei categorii ulterioare se satisfac după ce au fost satisfăcute creanţele categoriei anterioare.
În cazul în care, pînă la distribuirea sumelor obţinute prin executare, şi alţi creditori au depus documente executorii, executorul judecătoresc va dispune distribuirea sumelor potrivit ordinii stabilite de Codul de executare. Cheltuielile de executare se restituie în ordine prioritară înainte de satisfacerea tuturor creanţelor.
Creanţele garantate prin gaj sau ipotecă constituite asupra bunurilor vîndute se plătesc din suma obţinută, în ordine prioritară, înainte de satisfacerea celorlalte creanţe.
Suma rămasă după satisfacerea tuturor creanţelor se restituie debitorului. Suma în valută străină rămasă după satisfacerea tuturor creanţelor se restituie prin virament. În cazul debitorului persoană fizică, suma în cauză poate fi restituită şi în numerar.