Bunurile imobiliare sunt: terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor (art. 276 pct. 2) din Codul fiscal).

Valoarea estimată este valoarea bunurilor imobiliare calculată la o dată anumită cu utilizarea metodelor de evaluare prevăzute de legislaţie (art. 276 pct. 3) din Codul fiscal).

Cota maximă a impozitului este cota în valoare procentuală din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită în Titlul VI "Impozitul pe bunurile imobiliare" din Codul fiscal, care poate să difere de cota concretă a impozitului (art. 276 pct. 5) din Codul fiscal).

Cota concretă a impozitului este cota procentuală din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită de către autoritatea reprezentativă a adminisraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective (art. 276 pct. 6) din Codul fiscal).

Cadastrul fiscal este un sistem informațional care include date sistematizate privind subiecţii impunerii, numerele cadastrale, tipurile şi adresa obiectelor ce constituie bunuri imobiliare, baza impozabilă, suma impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată, precum şi altă informaţie ce ţine de plata acestui impozit (art. 276 pct. 7) din Codul fiscal).

      Potrivit prevederilor art. 285 alin. (1) din Codul fiscal, Agenţia Servicii Publice prezintă, zilnic, Serviciului Fiscal de Stat informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se stabilesc de Serviciul Fiscal de Stat.         
[modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 285 alin. (1) din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 80 din 5 mai 2017 (publicată în Monitorul Oficial, 2017, nr.162-170/284, în vigoare 26.05.2017)]

.