În conformitate cu prevederile art. 367 pct. 1) din Codul fiscal, impozitul unic reprezintă suma datorată lunar la buget de către rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației conform art. 15 din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației.

    Potrivit art. 370 alin. (1) din Codul fiscal, cota impozitului unic constituie 7% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin decât suma minimă stabilită la alin. (2) al articolului menționat, conform căruia suma minimă a impozitului unic se determină lunar pentru fiecare angajat şi constituie 30% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul la care se referă perioada fiscală.

     În conformitate cu prevederile art. 372 alin. (1) din Codul fiscal, în componenţa impozitului unic sunt incluse următoarele impozite, taxe şi contribuții:
a) impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător;
b) impozitul pe venit din salariu;
c) contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajatori;
d) primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală datorate de angajaţi;
e) taxele locale;
f) impozitul pe bunurile imobiliare;
g) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.212 din 20.07.2023, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 297-301 din 10.08.2023 , în vigoare 01.01.2024]

În conformitate cu prevederile art. 372 alin. (2) din Codul fiscal, în componența impozitului unic nu se includ următoarele impozite, taxe şi contribuţii:   
  a) impozitul pe venit reţinut la sursa de plată, stabilit în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (5), art. 89, 90, 90¹ şi 91, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate/reţinute la efectuarea plăţilor în folosul persoanelor fizice, altele decât plăţile salariale; 
  b) taxa pe valoarea adăugată;  
  c) accizele;
  d) taxele rutiere, cu excepţia taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova; 
  e) alte impozite, taxe şi plăţi obligatorii nespecificate expres ca parte componentă a impozitului unic în conformitate cu alin. (1) din articolul menționat.

     Potrivit art. 372 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, în componența impozitului unic nu se include impozitul pe venit reținut la sursa de plată, stabilit în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (5), art. 89, 90, 90¹ şi 91, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate/reținute la efectuarea plăților în folosul persoanelor fizice, altele decât plățile salariale.
    Astfel, veniturile persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, obținute din prestarea serviciilor și/sau lucrărilor (art. 88 alin. (5) din Codul fiscal), nu se vor include în componența impozitului unic și se vor impozita în modul general stabilit.

    În conformitate cu art. 374 alin. (1) din Codul fiscal, în afară de darea de seamă menționată la art. 373, rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației vor prezenta și nota informativă privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților.
   Nota în cauză se prezintă Serviciului Fiscal de Stat anual, până la data de 25 ianuarie a anului următor anului calendaristic în care au fost efectuate plăți în folosul angajaților, şi are scop informativ.
   Menționăm că prin Nota în cauză urmează a fi declarate plățile salariale brute care sunt efectiv achitate angajaților, fără rețineri.
  Formularul Notei de informare privind plăţile salariale efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informaţiei în folosul angajaţilor (Forma ISAPTI 17), precum şi modul de completare a acestuia a fost aprobat de către Ministerul Finanțelor prin ordinul nr. 135 din 6 noiembrie 2017.
[Modificările operate în temeiul aprobării Ordinului Ministerului Finanţelor nr.51 din 18.04.2022, în vigoare 01.05.2022]

   În conformitate cu prevederile art. 371 alin. (1) din Codul fiscal, perioada fiscală pentru impozitul pe unic se consideră luna calendaristică.
  Astfel, impozitul unic se va determina lunar, reieșind din mărimea obiectului impunerii, înregistrat în evidența contabilă pe parcursul lunii de gestiune, fără a lua în considerare datele cumulative înregistrate de la începutul anului calendaristic (art. 371 alin. (2) din Codul fiscal). 
  Concomitent, potrivit art. 15 alin. (3) din Legea nr. 77 din 21 aprilie 2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, impozitul unic perceput de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației, determinat conform art. 15 din legea menționată, se achită lunar de către rezidenții parcului potrivit legislației în vigoare.

    În conformitate cu prevederile art. 373 alin. (1) din Codul fiscal, calculul şi raportarea impozitului unic se efectuează de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei lunar, prin prezentarea unei dări de seamă către Serviciul Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. Formularul şi modul de completare a acestei dări de seamă se aprobă de către Ministerul Finanţelor.
    Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, impozitul unic se achită integral la bugetul de stat de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei, lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune, la contul trezorerial conform codului IBAN corespunzător sediului acestora, generat de Ministerul Finanţelor în acest scop, şi ulterior se repartizează în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.
  Contribuabilii rezidenţi ai parcurilor pentru tehnologia informaţiei care dispun de subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică) calculează şi achită impozitul unic integral la bugetul de stat conform adresei sediului central (adresei juridice).
   Totodată, conform alin. (4) al articolului menționat, darea de seamă se prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, conform art. 187 alin. (2¹) din Codul fiscal.

    În conformitate cu prevederile art. 373 alin. (3) din Codul fiscal, restituirea sumei impozitului unic plătită în plus se efectuează, în modul şi în termenele stabilite la art. 176 din Codul fiscal, de către administratorii de venituri de la conturile la care a fost repartizat.

   Odată cu trecerea de la regimul standard de impozitare la cel special, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost obținut titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației (art. 375 alin. (1) din Codul fiscal).
    În cazul în care plăţile salariale datorate angajaţilor sunt calculate în perioada în care a fost aplicat unul dintre aceste regimuri de impozitare (special sau standard), iar achitarea acestora se efectuează în perioada în care se aplică celălalt regim de impozitare, impozitul pe venit din salariu, precum şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente acestor plăţi se vor determina şi se vor achita la data achitării acestor plăţi salariale, conform mecanismului aplicat la data calculării acestora (art. 375 alin. (2) din Codul fiscal).

   Odată cu trecerea de la regimul special de impozitare la cel standard, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost retras titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației (art. 375 alin. (1) din Codul fiscal).
    În cazul în care plăţile salariale datorate angajaţilor sînt calculate în perioada în care a fost aplicat unul dintre aceste regimuri de impozitare (special sau standard), iar achitarea acestora se efectuează în perioada în care se aplică celălalt regim de impozitare, impozitul pe venit din salariu, precum şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente acestor plăţi se vor determina şi se vor achita la data achitării acestor plăţi salariale, conform mecanismului aplicat la data calculării acestora (art. 375 alin. (2) din Codul fiscal).

    Conform prevederilor art. 15 alin. (5) din Legea nr. 77 din 21 aprilie 2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, în cazul în care rezidenții parcului nu respectă condițiile de aplicare a facilităților prevăzute în legea menționată, obligațiile acestora față de bugetul public național se recalculează în modul general stabilit, începând cu perioada fiscală în care a fost comisă încălcarea, în conformitate cu legislația în vigoare.

    Rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației cu statut de persoană fizică (întreprinzător individual) nu vor include în declarația anuală a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit venitul obținut din activitatea desfășurată în parc (art. 376 alin. (4) din Codul fiscal).

    În conformitate cu prevederile art. 376 alin. (1) din Codul fiscal, pe perioada aplicării impozitului unic, rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației nu au obligația de a ține evidența şi de a calcula uzura mijloacelor fixe în scop fiscal conform modului prevăzut în titlul II. Evidența mijloacelor fixe se va efectua în conformitate cu normele contabile stabilite.

   Reieșind din prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, înregistrarea rezidenților parcului se efectuează de către Administrația acestuia în conformitate cu Regulamentul de înregistrare a rezidenților parcului, aprobat de Guvern, în care vor fi indicate în mod expres și exhaustiv procedura și cerințele de înregistrare, precum și modelul contractului privind desfășurarea activității în parc. Persoanele juridice sau fizice la solicitarea cărora a fost creat parcul se înregistrează din oficiu în calitate de rezidenți ai acestuia.
   În conformitate cu pct.7 din Regulamentul de înregistrare a rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.1144 din 20.12.2017, persoanele juridice sau fizice, la solicitarea cărora a fost creat Parcul, se înregistrează din oficiu în calitate de rezidenți ai Parcului odată cu semnarea contractului cu Administrația.
    Totodată, conform pct. 8 din același Regulament, calitatea de rezident al Parcului se dobândește de la data semnării contractului cu privire la desfășurarea activității în Parc și înregistrării persoanei respective în Registrul de evidență a rezidenților Parcului, ținut de Administrație.
    Potrivit art. 375 din Codul fiscal, odată cu trecerea de la regimul standard de impozitare la cel special sau invers, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost obținut titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației sau, respectiv, a fost retras acest titlu.
    În cazul în care plățile salariale datorate angajaților sunt calculate în perioada în care a fost aplicat unul dintre aceste regimuri de impozitare (special sau standard), iar achitarea acestora se efectuează în perioada în care se aplică celălalt regim de impozitare, impozitul pe venit din salariu, precum și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente acestor plăți se vor determina și se vor achita la data achitării acestor plăți salariale, conform mecanismului aplicat la data calculării acestora.
    Prin urmare, regimul fiscal de impozitare prevăzut la Titlul X din Codul fiscal, se va aplica începând cu prima zi a lunii următoare de când entitatea la solicitarea căreia a fost creat Parcul, obține statut de rezident în baza contractului semnat cu Administrația Parcului.

     Conform prevederilor art. 370 din Codul fiscal, impozitul unic se calculează lunar prin aplicarea cotei de 7% asupra venitului din vânzări, înregistrat lunar în evidența contabilă, dar nu mai puțin de suma minimă - care se va determina pentru fiecare angajat și va constitui 30% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul la care se referă perioada fiscală.
    De asemenea, conform art. 371 din Codul fiscal, perioadă fiscală pentru impozitul unic se consideră luna calendaristică, iar impozitul unic se determină lunar, reieșind din mărimea obiectului impunerii, înregistrat în evidența contabilă pe parcursul lunii de gestiune, fără a lua în considerare datele cumulative înregistrate de la începutul anului calendaristic.
    Astfel, calculul și raportarea impozitului unic se efectuează lunar prin completarea și prezentarea Declarației cu privire la impozitul unic (Forma IU 17), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.135 din 06.11.2017, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune.

   Potrivit art. 14¹ alin.(2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.
   Potrivit art. 367 pct. 4) din Codul fiscal, plăţi salariale reprezintă orice plată efectuată angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii.
   Astfel, impozitul pe venit nu se aplică față de plățile calificate drept plăți salariale, conform art. 367 din Codul fiscal, îndreptate în folosul angajaților rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației.

    Potrivit art. 14¹ alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.
    Potrivit art. 367 pct. 4) din Codul fiscal, plăţi salariale reprezintă orice plată efectuată angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii.
    Astfel, impozitul pe venit nu se aplică față de cheltuielile de deplasare ce depășesc normele stabilite de Guvern, calificate drept plăți salariale conform art. 367 din Codul fiscal, cu condiția aprobării sumelor corespunzătoare de către angajator prin ordin ce constituie act normativ ce conţine norme ale dreptului muncii.

   Potrivit prevederilor art. 46 alin. (9) din Codul muncii, parte a contractului individual de muncă pot fi cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
   În același timp, conform art. 368 alin. (1) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii cu impozitul unic sunt orice persoane juridice şi fizice înregistrate în Republica Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care întrunesc cumulativ condiţiile specificate în legislaţia cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.
     În conformitate cu prevederile art. 372 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, în componența impozitului unic este inclus și impozitul pe venit din salariu. 
   În acest sens, ținem să menționăm că prevederile Titlului X, Capitolului 1 din Codul fiscal, ce țin de regimul fiscal al rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației, nu conțin prevederi speciale referitoare la angajații - persoane fizice nerezidente.
    Respectiv, regimul special de impozitare se va aplica pentru toate persoanele fizice angajate de către rezidentul parcului IT prin contract individual de muncă.
    Astfel, impozitul unic cuprinde impozitul pe venit din salariu al persoanei fizice nerezidente angajată al unui rezident al parcului pentru tehnologia informației.
    Totodată, completarea formularelor dărilor de seamă ce vizează impozitul unic datorat de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației (aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.135/2017) se va face în modul general stabilit.
    În această ordine de idei, întru evitarea dublei impuneri în corespundere cu art.4 din Codul fiscal, pentru veniturile salariale respective nerezidentului ce activează în cadrul parcurilor IT i se va emite Certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat de nerezident în Republica Moldova (Forma 3-DTA17), în care se va indica suma venitului, fără a indica impozitul pe venit.

     Rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației prezintă următoarele rapoarte și dări de seamă fiscale:
     a) Nota de informare privind plăţile salariale efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea formularelor dărilor de seamă ce vizează impozitul unic datorat de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației nr.135 din 06.11.2017 (anexa nr.3 la ordin);
    b) Informația privind plăţile salariale efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajatului (anexa nr. 5 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.135 din 06.11.2017);
     c) Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat nr.126 din 04.10.2017;
     d) Declarația cu privire la impozitul unic (Forma IU17), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.135 din 06.11.2017 (anexa nr.1 la ordin).
    Totodată, menționăm că potrivit art. 374 alin. (2) din Codul fiscal, dările de seamă, declarațiile, alte rapoarte aferente impozitelor, contribuțiilor, altor plăți obligatorii la buget care nu intră în componența impozitului unic se prezintă autorităților corespunzătoare în modul general stabilit.
[Modificările operate în temeiul aprobării Ordinului Ministerului Finanţelor nr.51 din 18.04.2022, în vigoare 01.05.2022]

    Conform prevederilor art.375 alin.(2) din Codul fiscal, în cazul în care plățile salariale datorate angajaților sunt calculate în perioada în care a fost aplicat unul dintre aceste regimuri de impozitare (special sau standard), iar achitarea acestora se efectuează în perioada în care se aplică celălalt regim de impozitare, impozitul pe venit din salariu, precum și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente acestor plăți se vor determina și se vor achita la data achitării acestor plăți salariale, conform mecanismului aplicat la data calculării acestora.

    Potrivit pct. 18 din Regulamentul de înregistrare a rezidenților parcului pentru tehnologia informației ”Moldova IT park”, anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.1144 din 20.12.2017, рână la sfârşitul lunii în care a fost înregistrat rezidentul, Administraţia prezintă câte o copie a extrasului din Registrul de evidenţă a rezidenţilor Parcului către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi autorităţile administraţiei publice locale din circumscripţia în care se află sediul central (adresa juridică) al rezidentului.
[Modificările operate în temeiul aprobării Hotărîrei Guvernului. nr.212 din 30.09.2021, în vigoare 08.11.2021]

     Potrivit art. 14¹ alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.
     De asemenea, obligația completării și prezentării Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit se stabilește pentru contribuabilii care întrunesc condițiile prevăzute la art. 83 alin. (2) din Codul fiscal.
    Concomitent, plățile salariale obținute de angajații rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației sunt considerate ca fiind impozitate final, fără necesitatea declarării și achitării adiționale a impozitului pe venit (art.377 alin.(1) din Codul fiscal).
     De asemenea, conform art. 35¹ din Codul fiscal, persoanele fizice care, pe parcursul perioadei fiscale, au obţinut venituri impozitate conform cap. 1 al titlului X sunt private de dreptul de a folosi scutirile conform art.33, 34 şi 35 pentru perioada în care încasează venituri impozitate conform regimului special de impozitare. Scutirile se aplică proporţional lunilor de activitate în regimul standard de impozitare.
     Pentru perioada aplicării impozitului unic nu pot fi acordate, conform art. 33–36 din Codul fiscal, scutiri și alte deduceri referitoare la plățile salariale achitate de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației. Scutirile neutilizate în acest caz nu pot fi transmise către soție (soț) (art. 377 alin. (2) din Codul fiscal).
    Astfel, pentru plățile salariale obținute de către angajații rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației nu urmează a fi completată și prezentată Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET 18). Pentru celelalte venituri impozabile, angajații sunt obligați să prezinte declarația respectivă în corespundere cu prevederile art.83 din Codul fiscal.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.356 din 29.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

   Obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vânzări, înregistrat lunar în evidența contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condițiile legislației în vigoare (conform art.369 alin.(1) din Codul fiscal).
    Totodată, pe perioada aplicării impozitului unic, rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației nu au obligația de a ține evidența și de a calcula amortizarea mijloacelor fixe în scopuri fiscale conform modului prevăzut în titlul II al Codului fiscal. Evidența mijloacelor fixe se va efectua în conformitate cu normele contabile stabilite (art. 376 alin. (1) din Codul fiscal).
    Concomitent, odată cu trecerea de la regimul special de impozitare la cel standard, pierderile suportate de către rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației pe perioada aplicării regimului special nu pot fi luate în considerare la determinarea mărimii pierderilor pasibile reportării în conformitate cu prevederile art.32 din Codul fiscal.
     Respectiv, în scopul aplicării impozitului unic, rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației nu urmează să efectueze ajustarea veniturilor și cheltuielilor.
     Totodată, documentarea operațiunilor economice urmează a fi realizată conform prevederilor legislației în vigoare din domeniul contabilității.

    Potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 135 din 06.11.2017, angajatorii rezidenți ai parcului IT, până la 25 ianuarie a anului următor anului calendaristic în care au fost efectuate plăți în folosul angajaților, prezintă Serviciului Fiscal de Stat - Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI17).
    Cât privește veniturile supuse regimului general de impozitare, achitate de rezidentul parcului pentru tehnologia informației, acestea urmează a fi declarate prin Darea de seamă (Forma IPC 21) la codurile sursei de venit impozabile corespunzător tipului de venit achitat.
    Totodată, menționăm că potrivit art. 374 alin. (2) din Codul fiscal, dările de seamă, declarațiile, alte rapoarte aferente impozitelor, contribuțiilor, altor plăți obligatorii la buget care nu intră în componența impozitului unic în conformitate cu prevederile art. 372 alin. (2) din Codul fiscal, se prezintă autorităților corespunzătoare în modul general stabilit.
    Prin urmare, la efectuarea plăţilor în folosul persoanelor fizice altele decît plăţile salariale, impozitul pe venit reţinut la sursa de plată, stabilit în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (5), art.89, 90, 90¹ şi 91, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate/reţinute nu se includ în componenţa impozitului unic.
    Astfel acestea urmează a fi reflectate în Nota de informare (forma IALS 21), care urmează a fi prezentată Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal.

    Potrivit art. 368 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul unic sunt orice persoane juridice şi fizice înregistrate în Republica Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care întrunesc cumulativ condiţiile specificate în legislaţia cu privire la parcurile pentru tehnologia informației.
    Totodată, rezident al parcurilor IT, conform art.7 din Legea nr. 77/2016, poate deveni orice persoană juridică sau fizică, înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activității de întreprinzător, care practică drept activitate principală una sau mai multe din activitățile menționate la art.8 din Legea menționată.
    Întreprinzător individual este persoană fizică cu capacitate de exercițiu deplină, care practică activitate de întreprinzător în nume şi pe risc propriu, fără a constitui o persoană juridică, şi este înregistrată în modul stabilit de lege (art.2 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19.10.2007).
    Prin urmare, față de întreprinderile individuale nu sunt stabilite careva restricții suplimentare în partea ce ține de aplicarea impozitului unic pentru rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației.

    Potrivit art. 370 alin. (2) din Codul fiscal, suma minimă a impozitului unic se va determina lunar pentru fiecare angajat şi va constitui 30% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul la care se referă perioada fiscală.
    În cazul în care fondatorul unei întreprinderi individuale este concomitent și conducător al unității respective, acesta nu are calitatea de salariat, iar ca angajator evoluează doar în raport cu salariații pe care îi angajează. Dat fiind caracterul sinalagmatic al contractelor individuale de muncă, care presupune existența a două părți – angajatorul și salariatul – asemenea contracte pot fi încheiate doar între conducătorul unității și salariații acesteia; conducătorul care este și fondator al întreprinderii în cauză nu activează în baza contractului individual de muncă.
    Astfel, în temeiul argumentelor expuse mai sus, fondatorul întreprinderii individuale nu poate evolua în calitate de salariat al acesteia și acesta nu poate beneficia de salariu.
   Prin urmare, la determinarea obligației privind impozitul unic, fondatorul întreprinderii individuale ce activează în cadrul acesteia nu se va include în calculul sumei minime a impozitului unic, determinate conform art. 370 alin. (2) din Codul fiscal, deoarece acesta nu are calitatea de angajat.
(Temei: explicațiile Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei nr.01-2230 din 30.06.2011, scrisoarea nr.Co-1822/14 din 24 aprilie 2014).

     În sistemul AOAM, asiguratul este o persoană fizică sau juridică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi și/sau riscul de a se îmbolnăvi al altor categorii de persoane a căror asigurare este de competența lui (art.4 alin.(2) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr.1585 din 27.02.1998).
    Angajatorul asigură riscul de îmbolnăvire al persoanelor angajate (salariați) prin achitarea primei de AOAM în contribuție procentuală la salariu și alte recompense, iar persoanele angajate obligate să se asigure în mod individual, indicate în anexa nr.2 la Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, nr.1593 din 26.12.2002 își asigură riscul propriu de a se îmbolnăvi, prin achitarea primei de AOAM în sumă fixă.
    Din categoriile de plătitori ai primei de AOAM în sumă fixă fac parte persoanele fizice neangajate, cu domiciliul în Republica Moldova, fondatori de întreprinderi individuale (pct.1, lit.b) din anexa nr.2 la Legea nr.1593/2002). Excepție de la această normă fac doar persoanele cu dizabilități severe, accentuate sau medii și pensionarii.
    În impozitul unic perceput de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației în mărime de 7% din venitul din vânzări, se includ și […] primele de asigurare obligatorie de asistență medicală datorate de angajați și angajatori, iar celelalte impozite și taxe se achită de rezidenții parcurilor în modul general stabilit (art.15 din Legea nr.77/2016).
    Astfel, fondatorul de întreprindere individuală neangajat, rezident al parcului pentru tehnologia informației urmează să achite prima AOAM în sumă fixă (Legea nr.1593/2002), în același timp, acesta urmează să achite pentru angajații săi prima AOAM sub formă de contribuție procentuală la salariu și alte recompense, datorate de angajați și angajatori, parte a impozitului unic, cu referire la plățile salariale efectuate angajaților (Legea nr.77/2016).
(Temei: explicațiile Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr.06-10/97/160 din 5 februarie 2019, scrisoarea MF nr.09/2-06/54 din 25 februarie 2019).

     Potrivit prevederilor art. 367 pct. 1) din Codul fiscal, impozitul unic reprezintă suma datorată lunar la buget de către rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației conform art. 15 din Legea nr. 77/2016.
     Concomitent, impozitul pe venit din salariul angajatului rezidentului parcului este inclus în componența impozitului unic (art. 372 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal), care se va determina lunar pentru fiecare angajat în conformitate cu art. 370 din Codul fiscal.
    Astfel, suma minimă a impozitului unic se calculează în funcție de numărul de angajați care, pe parcursul perioadei fiscale, au lucrat cel puțin o zi în baza unui contract individual de muncă încheiat cu rezidentul parcului pentru tehnologia informației și de cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul la care se referă perioada fiscală respectivă (art. 369 alin. (2) din Codul fiscal).
    În acest context, angajatul care a lucrat cel puțin o zi în baza unui contract individual de muncă încheiat cu rezidentul parcului pentru tehnologia informației, va participa la determinarea sumei minime a impozitului unic pentru luna în care a fost angajat.

   Obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vânzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare (art.369 alin.(1) din Codul fiscal).
    Potrivit prevederilor art. 370 din Codul fiscal, cota impozitului unic constituie 7 % din obiectul impunerii, dar nu mai puţin decît 30 % din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul la care se referă perioada fiscală, pentru fiecare angajat.
     În conformitate cu art. 373 alin. (1) din Codul fiscal, calculul şi raportarea impozitului unic se efectuează de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei lunar, prin prezentarea unei dări de seamă către Serviciul Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune.
     Formularul dării de seamă menţionate (forma IU 17) a fost aprobat prin Ordinul MF nr. 135/2017 cu privire la aprobarea formularelor dărilor de seamă ce vizează impozitul unic datorat de rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei.
    Prin urmare, ţinând cont de faptul că calculul și achitarea impozitului unic se determină și în dependență de numărul angajaților (suma minimă a impozitului unic), atunci indiferent de suma venitului din vânzări, înregistrată în evidența contabilă, rezidenții parcului vor avea obligația de a prezenta Declarația cu privire la impozitul unic (forma IU 17).

   Obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vânzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare (art.369 alin.(1) din Codul fiscal).
     Potrivit prevederilor art. 370 din Codul fiscal, cota impozitului unic constituie 7 % din obiectul impunerii, dar nu mai puţin decît 30 % din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul la care se referă perioada fiscală, pentru fiecare angajat.
     În conformitate cu art. 373 alin. (1) din Codul fiscal, calculul şi raportarea impozitului unic se efectuează de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei lunar, prin prezentarea unei dări de seamă către Serviciul Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune.
     Formularul dării de seamă menţionate (forma IU 17) a fost aprobat prin Ordinul MF nr. 135/2017 cu privire la aprobarea formularelor dărilor de seamă ce vizează impozitul unic datorat de rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei.
     Rezident al parcului pentru tehnologii informaționale poate fi și o întreprindere individuală care nu are angajați, în acest caz fondatorul întreprinderii care este concomitent şi conducător al unităţii respective nu are calitatea de salariat, deoarece nu activează în baza contractului individual de muncă.
     Astfel, dat fiind faptul că acesta nu are calitatea de angajat, la determinarea obligaţiei privind impozitul unic, fondatorul întreprinderii individuale ce activează în cadrul acesteia nu se va include în calculul sumei minime a impozitului unic, determinate conform art. 370 alin. (2) din Cоdul fiscal.
   Totodată, legislația în vigoare nu stabilește excepții privind prezentarea dării de seamă menționate. Prin urmare, întreprinderea individuală – rezidentă a parcului pentru tehnologii informaționale care nu are angajați şi nu a înregistrat venituri din vânzări într-o perioadă fiscală, va prezenta darea de seamă în cauză cu indicii "0".

    În conformitate cu art.369 alin.(1) Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.
     Conform p. 6 subpunctul 2) Standardelor Naţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor, nr. 118 din 06.08.2013 “Venituri” în componența veniturilor nu se includ sumele colectate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de intermediere încheiate conform legislaţiei în vigoare.  Aceste sume nu pot fi incluse în componenţa veniturilor, deoarece nu reprezintă beneficii economice pentru entitate şi nu au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu. În aceste situaţii veniturile entităţii includ doar comisioanele cuvenite.
     Astfel, în baza de calcul pentru împozitul unic se va include doar suma remunerației.

   Potrivit art. 14¹ alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform prezentului titlu, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X.
    Totodată, potrivit art. 372 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, în componența impozitului unic nu se include impozitul pe venit reținut la sursa de plată, stabilit în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (5), art. 89, 90, 90¹ şi 91, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate/reținute la efectuarea plăților în folosul persoanelor fizice, altele decât plățile salariale.
    Astfel, veniturile persoanei fizice ucenic, obținute conform contractului de ucenicie, nu poate fi asimilată cu activitatea salariatului prin contract individual de muncă, respectiv îndemnizația achitată nu se va include în componența impozitului unic și urmează a fi impozitate potrivit art. 90 din Codul fiscal.
  Cu referire la includerea ucenicilor, în Informația privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (forma IRM19), menționăm că, potrivit pct. 3 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Informaţiei date (Anexa nr. 4 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.126 din 4 octombrie 2017), Forma IRM19 se completează în corespundere cu ordinele întocmite de către angajator pentru situaţiile ce ţin de raporturile de muncă.
   Reieșind din prevederile expuse anterior, ucenicul nu este angajat, respectiv nu se include în Informația privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (forma IRM19).
   În partea ce ține de reflectarea sumei remunerației achitate ucenicilor în Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) menționăm că, aceasta urmează a fi indicată la codul 31 col. 4 (codul sursei de venit PL)– suma veniturilor din care se reţine în prealabil impozitul pe venit, conform art. 90 din Codul fiscal.
[Modificare operată în temeiul scrisorii Ministerului Finanțelor nr.15/2-13/249 din 15.08.2023]

    Articolul 51⁴ din Codul fiscal prevede că, sunt scutite de impozit pe venit sursele de venit ale administraţiei parcului pentru tehnologia informaţiei prevăzute la art.6 alin.(3) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.
    Potrivit art. 6 alin. (3) din Legea menționată, sursele de venit ale Administraţiei parcului se constituie din cotizaţiile obligatorii ale rezidenţilor parcului, veniturile rezultate din atribuţiile prevăzute la art. 13 lit. h) şi l), precum şi alte venituri din exercitarea de către Administraţie a atribuţiilor sale. Mărimea cotizaţiilor obligatorii ale rezidenţilor parcului este stabilită de către Administraţia parcului în conformitate cu regulamentul acesteia, în funcţie de numărul rezidenţilor parcului şi venitul acestora obţinut din vânzări.
    Conform art. 13 lit. h) și l) din Legea nr. 77/2016, Administrația parcului, la solicitarea rezidenţilor parcului, precum şi a potenţialilor rezidenţi, are atribuția de a le oferi servicii de consultanţă pe bază de contract, precum și de a implementa proiecte/programe privind dezvoltarea industriei tehnologiei informaţiei şi a ecosistemului pentru inovare digitală.
[Modificare operată în temeiul Legii nr.73 din 31.03.2023, în vigoare 14.05.2023]

    Potrivit art. 1 din Codul muncii nr. 154/2003, salariat reprezintă persoană fizică (bărbat sau femeie) care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.
    Conform art. 4 lit. f) din Codul muncii, raporturile de muncă şi alte raporturi legate nemijlocit de acestea sînt reglementate de Constituţia Republicii Moldova, de prezentul cod, de alte legi, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, şi anume de actele normative la nivel de unitate.
   Totodată, art. 216 alin. (1) și alin. (2) din Codul muncii, angajatorul are dreptul să încheie un contract de ucenicie cu persoana care este în căutarea unui loc de muncă şi care nu are o calificare profesională. Contractul de ucenicie, încheiat în formă scrisă, este un contract de drept civil şi se reglementează de Codul civil şi de alte acte normative.
    În conformitate cu prevederile art. 141 alin. (2) din Codul fiscal nr. 1163/1997, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform prezentului titlu, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X.
    De asemenea, conform art. 367 pct. 4) din Codul fiscal, plăţi salariale reprezintă orice plată efectuată angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii. Potrivit art.370 alin.(1) din Codul fiscal, cota impozitului unic constituie 7% din obiectul impunerii, dar nu mai puţin decît 30% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul la care se referă perioada fiscală, iar în componenţa impozitului unic se include impozitul pe venit din salariu (art. 372 alin. (1) lit. b)).
     Totodată, conform prevederilor art. 372 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, în componenţa impozitului unic nu se include impozitul pe venit reţinut la sursa de plată, stabilit în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (5), art. 89, 90, 90¹ şi 91, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate/reţinute la efectuarea plăţilor în folosul persoanelor fizice, altele decît plăţile salariale.
     Astfel, avînd în vedere prevederile Codului muncii, constatăm că activitatea ucenicului exercitată prin contractul de ucenicie nu poate fi asimilată cu activitatea salariatului prin contract individual de muncă.
     Prin urmare, venitul obținut de către ucenic în baza contractului de ucenicie nu se include în obiectul impunerii cu impozit unic, respectiv, fiecare plată efectuată urmează a fi impozitată conform prevederilor Titlului II din Codul fiscal.
[Temei: explicațiile Ministerului Finanțelor nr.15/2-13/249 din 15.08.2023]