Bunurile imobiliare care nu sunt evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării se impozitează conform prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (în continuare - Lege).
      Potrivit art. 4 alin. (4) al Legii, cotele concrete ale impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor respective, în limitele (inclusiv limitele maxime) specificate în anexele nr.1 şi nr.2 la Lege, însă nu mai mici decît 50% din cota maximă, cu excepţia cotelor stabilite aferent bunurilor imobiliare reglementate în anexa nr. 2 pct. 2 la Lege.
     Astfel, cotele concrete ale impozitului pe bunurile imobiliare pentru clădirile, construcţiile, casele de locuit individuale, apartamentele şi alte încăperi izolate, inclusiv cele aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie, neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, urmează a fi stabilite de către autoritățile administrației publice locale în limitele cotelor stablite în anexa nr. 2 la Lege, ținîndu-se cont de prevederile art. 4 alin. (4) la Lege.

Data arhivării răspunsului - 21.04.2023

        Care sunt cotele maxime a impozitului pe bunurile imobiliare neevaluate ale persoanelor juridice, intreprinderilor individuale şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)?         Cotele maxime a impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice, intreprinderilor individuale şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate sunt specificate în anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000. Pentru persoanele menţionate cota impozitului constituie 0,1 la sută din valoarea de bilanţ a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală.         Cotele concrete ale impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor respective, în limitele (inclusiv limitele maxime) specificate în anexa nr. 2 la prezenta lege, însă nu mai mici decît 50% din cota maximă.

Data arhivării răspunsului - 09.02.2021

     Cotele maxime ale impozitului funciar, în dependență de tipul terenului, sunt stabilite pentru toate categoriile de subiecți și specificate în Anexa nr. 1 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000.
      Cotele concrete se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor respective în limitele (inclusiv limitele maxime) specificate în anexa nr.1 la prezenta lege, însă nu mai mici decît 50% din cota maximă.

Data arhivării răspunsului - 21.04.2023

      În cazurile în care suprafaţa totală a locuinţelor şi a construcţiilor principale ale persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, înregistrate cu drept de proprietate, depăşeşte 100 m2 inclusiv, cotele concrete stabilite ale impozitului pe bunurile imobiliare se majorează în funcţie de suprafaţa totală, după cum urmează:
          - de la 100 la 150 m2 inclusiv - de 1,5 ori;
          - de la 150 la 200 m2 inclusiv - de 2 ori;
          - de la 200 la 300 m2 inclusiv - de 10 ori;
          - peste 300 m2 - de 15 ori. 
(pct. 3 din Anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000).

Data arhivării răspunsului - 21.04.2023

      În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) al Codului fiscal, impozitarea se efectuează în baza Codului fiscal şi a altor acte normative adoptate în conformitate cu acesta, publicate în mod oficial, şi care sînt în vigoare pe perioada stabilită pentru achitarea impozitelor şi taxelor.
      Totodată, potrivit art. 3 alin. (2) al Codului fiscal, actele normative adoptate de către Guvern, Ministerul Finanţelor, Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor, de alte autorităţi de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale, în temeiul şi pentru executarea Codului fiscal, nu trebuie să contravină prevederilor lui sau să depăşească limitele acestuia.
      În cazul apariţiei unor discrepanţe între actele normative indicate la art. 3 alin. (2) al Codului fiscal şi prevederile Codului fiscal, conform art. 3 alin. (3) al Codului fiscal, se aplică prevederile codului.
      Bunurile imobiliare care nu sunt evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, se impozitează conform prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (în continuare - Lege).
      Potrivit art. 4 alin. (4) al Legii, cotele concrete ale impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor respective, în limitele (inclusiv limitele maxime) specificate în anexele nr.1 şi nr.2 la Lege, însă nu mai mici decît 50% din cota maximă, cu excepţia cotelor stabilite aferent bunurilor imobiliare reglementate în anexa nr.2 pct.2 la Lege.
        Astfel, în cazul în care cotele concrete stabilite de către autoritatea administraţiei publice locale pentru obiectele impunerii cu impozitul funciar și/sau impozitul pe bunurile imobiliare neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării depășesc cota maximă/ sunt sub limitele cotei minime, stabilite prin Lege, se aplică:
          - în cazul în care cota concretă la impozitul funciar, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale depășește cotele maxime stabilite în anexa nr. 1 la Lege, se aplică cota maximă pentru categoria terenurilor respective;
         - în cazul în care cota concretă la impozitul funciar, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale, este mai mică decît 50% din cota maximă, stabilită în anexa nr. 1 la Lege, se aplică cota minimă pentru categoria terenurilor respective;
       - în cazul în care cota concretă, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale pentru bunurile imobiliare neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării depășește cota maximă stabilită în anexa nr. 2 la Lege, se aplică cota maximă pentru categoria bunurilor imobiliare respective;
       - în cazul în care cota concretă, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale pentru bunurile imobiliare neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării (cu excepția celor specificate la pct. 2 din anexa nr. 2 la Lege) este mai mică decît 50% din cota maximă, stabilită în anexa nr. 2 la Lege, se aplică cota minimă pentru categoria bunurilor imobiliare respective;
       - în cazul în care cota concretă, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale pentru bunurile imobiliare neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, specificate la pct. 2 din anexa nr. 2 la Lege, este mai mică decît cota minimă, stabilită la pct.2 al anexei nr. 2 la Lege, se aplică cota minimă pentru categoria bunurilor imobiliare respective.

Data arhivării răspunsului - 21.04.2023