(în vigoare pînă la 01.01.2014)Litera b) al art.94 din Codul fiscal, stabileşte în calitate de subiecţi ai impunerii cu TVA, persoanele juridice şi fizice, care importă mărfuri. Condiţii speciale în privinţa înregistrării ca plătitor al TVA în aceste cazuri nu sînt prevăzute. Astfel, la importul pe teritoriul vamal al republicii a mărfurilor de către un subiect care nu este înregistrat ca plătitor a TVA el se califică ca subiect impozabil, cu toate repercusiunile ce reiese din acest fapt.

        Care document atestă dreptul la trecerea în cont a TVA pentru importul de mărfuri/servicii?          Potrivit prevederilor art. 102 alin.(6) lit. b) si c) din Codul fiscal, subiectul impozabil va fi în drept de a trece în cont TVA achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate, dacă dispune de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea TVA la mărfurile importate, sau de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate. Drept documente servesc declaraţia vamală şi dispoziţia de plată.

Potrivit prevederilor art. 109 alin. (1) din Codul fiscal, pentru mărfurile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se considera data declararii mărfurilor la punctele vamale de frontieră.

        Are dreptul plătitorul TVA la trecerea în cont a TVA, daca a fost efectuată plata în avans nerezidentului pentru mărfurile ce urmează a fi importate?          Subiectul impozabil are dreptul de trecere în cont a TVA, potrivit prevederilor art. 102 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal, dacă dispune de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea TVA la mărfurile importate. Asa cum pîna în momentul importului, lipseste documentul eliberat de autoritătile vamale care confirmă achitarea TVA, dreptul la trecerea în cont nu este posibilă.

        Are dreptul agentul economic la trecerea în cont a sumei TVA achitate pentru importul mărfurilor transmise cu titlu gratuit de nerezident (pixuri, chipiu, etc.) şi producţia cu caracter publicitar (broşuri, buclete, etc), care urmează a fi distribuită gratis pe teritoriul RM în cadrul acţiunilor publicitare?          Potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, dacă valorile materiale importate (inclusiv cu titlu gratuit) urmează a fi utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător, atunci TVA aferentă achitată la vamă, urmează de a fi trecut în cont. În cazul importului producţiei cu caracter publicitar care se referă la livrări scutite de TVA, atunci în conformitate cu art. 102 alin. (2) din Codul fiscal, TVA nu se va permite la trecerea în cont. Dacă, producţia cu caracter publicitar importată este folosită pentru efectuarea livrărilor impozabile şi neimpozabile, referitor la trecerea în cont a TVA urmează de a ţine cont de prevederile art. 102 alin.(3) din Codul fiscal.

        Are dreptul cumpărătorul de a trece în cont suma TVA achitată la vamă, în cazul importului repetat, dacă bunul se importă în locul primului pentru care suma TVA achitată la vamă anterior a fost deja trecută în cont şi care apoi este returnat furnizorului din motivul incapacităţii de utilizare în procesul de producţie?          Dreptul la trecerea în cont a TVA în cazul importului este reglementată de art. 102 din CF. În cazul în care suma TVA pentru importul de marfă este achitată, fapt confirmat prin documentele corespunzătoare şi importul de mărfa este destinat pentru efectuare livrărilor impozabile, dreptul la trecerea în cont a TVA la contribuabil are loc indiferent de faptul dacă bunul a fost importat în locul bunului anterior exportat.

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidenţe ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova. Potrivit prevederilor art. 96 lit.a) din Codul fiscal, pentru importul de servicii se stabileşte cota standard a TVA de 20% din valoarea impozabilă a acestora.   În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fară TVA).   Conform art.109 alin.(2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A. se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru importul de servicii.   Prin urmare, valoarea impozabilă a serviciului importat, reprezinta valoarea achitată a serviciului prestart sau care urmează a fi prestat.

        Cum se determină locul livrării serviciilor de marketing?          În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 din Codul menţionat.   Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM-2) este destinat clasificării şi codificării activităţilor economice şi informaţiilor despre acestea.   CAEM-2 este elaborat pe baza armonizării cu versiunea oficială a Clasificării statistice a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (Revizuirea 2) – Statistical classification of economic activities in the European Community (NACE Rev.2) prin păstrarea în CAEM-2 a codurilor (până la patru caractere inclusiv) şi denumirilor grupărilor relevante fără a schimba domeniul de aplicare al conceptelor şi asigură conformitatea 1:1.  Clasificatorul activităţilor dezvoltat la nivel european (NACE Rev.2) este comparabil cu Clasificarea Internaţională Standard industrială (ISIC rev.4), elaborată de Departamentul de Statistică al ONU. Sistemele de coduri utilizate în clasificarea ISIC rev.4 şi Comunitatea Europeană (NACE Rev.2) sunt, pe cât posibil, identice.   Astfel, conform CAEM al Republicii Moldova, aprobat prin Ordinul Biroului Național de Statistică nr. 28 din 07.05.2019, activităţile agenţiilor de publicitate clasa 73.11 include desfăşurarea campaniilor de marketing şi a altor servicii publicitare în scopul atragerii şi reţinerii clienţilor, care la rândul său pot include activităţi de marketing prin punctele de vânzare.          Totodată, clasa 73.20 din CAEM „ Activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice” include următoarele tipuri de servicii:          -servicii de investigare a potenţialului pieţei, acceptarea şi familiarizarea cu produsele noi, comportamentul cumpărătorilor faţă de produse şi servicii, inclusiv analiza statistică a rezultatelor în scopul promovării si dezvoltării de produse noi;          - servicii de sondare a opiniei publice despre probleme politice, economice şi sociale, inclusiv analiza statistică a rezultatelor.   În contextul celor expuse, locul livrării serviciilor de marketing, atribuite clasei 73.11 din CAEM, precum și serviciile de studiere a pieții, care se atribuie clasei 73.20 din CAEM, se determină conform prevederilor art.111 alin.(1) lit.e) liniuţa a treia din Codul fiscal, locul livrării serviciilor de marketing (studiere a pieţei) se consideră sediul, iar în cazul în care aceasta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului acestor servicii.

        Cînd apare data obligaţiei fiscale aferente importului de servicii (în contextul modificărilor operate prin Legea nr. 48 din 26.03.2011 în vigoare din 04.04.2011) dacă servciile sunt beneficiate pîna la data de 4 aprilie 2011, iar achitarea dupa aceasta dată?          La serviciile de import beneficiate pîna la 4 aprilie 2011, pentru care achitarea cu nerezidentul a avut loc dupa 4 aprilie 2011, în condiţiile acţiunii prevederilor art.101 (4) din Codul fiscal la momentul importului, onorarea obligaţiei de achitare a TVA la buget a fost necesară la data indicată în documentul ce confirmă prestarea serviciului.

        Cînd apare data obligaţiei fiscale aferente importului de servicii (în contextul modificărilor operate prin Legea nr. 48 din 26.03.2011 în vigoare din 04.04.2011) dacă servciile sunt beneficiate după data de 4 aprilie 2011, iar achitarea a avut loc pîna la aceasta dată?          Dat fiind faptul, că în conformitate cu art.95 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal importul serviciilor constituie obiect impozabil cu TVA şi întru asigurarea unei posibilităţi subiecţilor antreprenoriatului de a-şi onora obligaţiunile sale faţă de buget, pentru serviciile ce au fost prestate dupa 4 aprilie 2011 şi achitate pîna la această dată, momentul obligaţei fiscale la compartimentul TVA se va considera data prestării serviciului, indicată în documentul care confirmă prestarea serviciului.

        Care este modul de aplicare a TVA în cazul în care o persoană juridică rezidentă transmite pentru reparație, renovare, modernizare unei persoane juridice nerezidente un bun mobil și serviciile date sunt prestate peste hotarele Republicii Moldova?          Luînd în consideraţie că prevederile legislative din Codul fiscal (pct. 9) al art.93, art.95 (1) lit.c), art.111 alin.(1) lit.f), art.101 alin.(4), art.109 alin.(1) și art.115 alin.(2)), Codul Vamal (art.81 alin.(4)) și Hotărîrii Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 „Pentru aprobarea regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM” dau naștere situațiilor de aplicare dublă a taxei pe valoarea adăugată aferentă serviciilor, menționate în art.111 alin.(1) lit.f) din Codul fiscal, de reparație (prelucrare) a mărfurilor prestate de către un nerezident în afara teritoriului vamal al republicii, pentru aceste servicii, regimul fiscal la compartimentul TVA va fi aplicabil în felul următor:          - la includerea costurilor de reparare (prelucrare) în valoarea în vamă, și impunerea cu TVA la reîntroducerea lor, suplimentar TVA aferentă serviciilor beneficiate de la nerezident nu se aplică;          - în situația în care cheltuielile de reparare nu s-au inclus în valoarea în vamă, TVA aferentă serviciilor beneficiate de la nerezident urmează să fie aplicată și achitată în conformitate cu art.109 alin.(1) și art.115 alin.(2) din Codul fiscal.

        Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către un rezident/nerezident către nerezident/rezident?           La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident Republicii Moldova, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.          Conform art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al Codului fiscal, „Locul livrării serviciilor”.          În acest sens, Codul fiscal, la articolul 111 alin. (1), stabilește expres tipul serviciului și locul unde se va considera acesta ca livrat, iar pentru serviciile care nu sînt indicate în alin.(1) – locul livrării considerindu-se sediul, iar în cazul în care un asemenea loc lipsește – domiciliul sau reședința persoanei care prestează serviciul (alineatul (2) al art.111 din Codul fiscal).          Reieșind din prevederile menționate se vor determina serviciile care, conform art. 93 pct. 9) al Codului fiscal reprezintă import de servicii, impozitate cu TVA pe principii generale și, în conformitate cu art.93 pct.11) al Codului fiscal – serviciile care reprezintă export, impozitate la cota zero a TVA.          În cazul în care locul serviciului prestat de către nerezident, determinat în conformitate cu art. 111 al Codului fiscal, nu este Republica Moldova, acest serviciu nu reprezintă obiect al impunerii cu TVA conform legislației națională și se va impozita în țara nerezidentului.

        Care regim fiscal se aplică la importul pe teritoriul Republicii Moldova a biomasei lemnoasă, erbacee şi din fructe destinată producerii energiei termice şi apei calde?               Articolul 104 lit. b1) din Codul fiscal, în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.71 din 12.04.2015 (Monitorul Oficial nr.102-104/170 din 28 aprilie 2015) prevede aplicarea cotei zero a TVA la livrarea biomasei lemnoasă, erbacee şi din fructe destinată producerii energiei termice şi apei calde.           Importul biomasei lemnoasă, erbacee şi din fructe destinată producerii energiei termice şi apei calde se impozitează la cota standard a TVA de 20%.

        Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul serviciilor prestate de către un nerezident unui rezident al Republicii Moldova?           Regimul fiscal privind TVA, în cazul serviciilor prestate de către un nerezident unui rezident al Republicii Moldova, se stabilește în funcție de locul prestării serviciilor, determinat conform regulilor stabilite la art.111 din Codul fiscal.         Totodată, pentru atribuirea serviciilor contractate de părți la cele nominalizate la art.111 alin.(1) din Codul fiscal, urmează a se conduce de Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM rev.2), aprobat prin Hotărîrea Biroului National de Statistică nr.20 din 29 decembrie 2009, pus în aplicare de la 01 ianuarie 2014.          Pentru serviciile care reieșind din natura operațiunii economice și Clasificatorului activităților din economia Moldovei nu pot fi atribuite la serviciile nominalizate la alin.(1) al articolului menționat, locul livrării acestora, conform alin.(2), se consideră sediul, iar în cazul în care un asemenea loc lipsește – domiciliul sau reședința persoanei care prestează serviciul.          Astfel, în funcție de locul prestării serviciilor, serviciile prestate de către un nerezident unui rezident al Republicii Moldova pentru care locul prestării este Republica Moldova, în conformitate cu prevederile art.93 pct.9) din Codul fiscal, reprezintă import de servicii, iar în cazul serviciilor pentru care locul prestării nu este Republica Moldova, în conformitate cu prevederile art.95 din Cod, acestea nu reprezintă obiect al impunerii pe teritoriul țării și urmează a fi impozitate potrivit legislației din țara prestatorului de servicii.

 Potrivit prevederilor art.109 alin. (2) din Codul fiscal, în vigoare pînă la 31.12.2019 inclusiv, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A. se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru importul de servicii.  În cazul în care importul serviciului a avut loc pînă la 31.12.2019, iar plata pentru acesta este efectuată după 31.12.2019, obligația achitării TVA pentru serviciul importat în perioada pînă la 01.01.2020 nu a survenit.   Începînd cu 1 ianuarie 2020, la serviciile importate, conform art.109 alin.(2) din Codul fiscal în redacția Legii nr.171 din 19.12.2019, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A. se consideră nu mai târziu de data depunerii declaraţiei privind T.V.A. pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.   Astfel, pentru importul serviciului, care a avut loc pînă la 31.12.2019, pentru care în condițiile legislative în vigoare la momentul efectuării tranzacției nu a survenit obligația fiscală, TVA se va calcula și se va achita nu mai târziu de data depunerii declaraţiei privind T.V.A. pentru perioada fiscală în care a avut loc achitarea pentru acesta.

 Începînd cu 1 ianuarie 2020, la serviciile importate, conform art.109 alin.(2) din Codul fiscal în redacția Legii nr.171 din 19.12.2019, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A. se consideră nu mai târziu de data depunerii declaraţiei privind T.V.A. pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.   Astfel, legislația stabilește 2 fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în dependență de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.   Totodată, potrivit art.11 alin.(1) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.   Astfel, obligația fiscală privind TVA la serviciile importate se va calcula în conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Codul fiscal, la cursul stabilit de Banca Națională a Moldovei la data importului serviciului sau la data achitării serviciului importat, în conformitate cu documente primare, în dependență de care faptă economică a condus la apariția de calculare a obligației fiscale pentru serviciile importate.