0 8000 1525
mail@sfs.md
Cabinetul personal
breadcrumbs_img

Baza generalizată a practicii fiscale

Surse de venit neimpozabile

Ordin SFS nr. 633, din 28.07.2011

      În conformitate cu prevederile lit.d3 si z3 al art.20 din Codul fiscal sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despagubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni), precum şi compensaţiile pagubelor morale sunt surse de venit neimpozabile.
     Astfel, în cazul în care sumele achitate în baza hotarîrii instanţei de judecată cad sub incidenţa prevederilor articolului nominalizat, acestea nu vor fi impuse impozitării.

Data adăugării răspunsului - 19.06.2013

Ordin SFS nr. 366, din 12.04.2016

Data adăugării răspunsului - 25.08.2017

        Se va reţine impozitul pe venit la achiziţionarea plantelor medicinale de la persoanele fizice ce nu practică activitatea de întreprinzator?          Potrivit explicaţiilor prezentate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (nr. 08/1-3-231 din 12.05.03 si nr.12-104/1294/885 din 17.03.04) plantele medicinale şi aromatice fac parte din categoria producţiei din fitotehnie în forma naturală. Respectiv, conform prevederilor art.20 lit. y) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice, ce nu practică activitatea de întreprinzator, de la livrarea producţiei din fitotehnie în formă naturală sunt stabilite ca surse de venit neimpozabile şi nu se va reţine impozitul pe venit.

Data arhivării răspunsului - 25.08.2017
Ordin SFS nr. 366, din 12.04.2016

Data adăugării răspunsului - 12.04.2016

        Indemnizaţiile de concediere, stabilite conform art.186 din Codul Muncii, sunt considerate ca surse de venit neimpozabile, sau exclusiv numai cele care sunt specificate în punctul (1) litera a) din articolul dat?          În conformitate cu prevederile art. 20 lit. g) din Codul fiscal, indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei, sunt considerate ca surse de venit neimpozabile. Totodată, potrivit prevederilor art.186 alin.(1) lit.a) din Codul Muncii nr. 154-XV din 28.03.2003, salariaţilor concediaţi în legatură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoana fizică (art.86 alin.(1) lit. b)), sau cu reducerea numarului ori a statelor de personal la unitate (art.86 alin.(1) lit. c)) li se garantează pentru prima luna, plata unei indemnizaţii de concediere egală cu marimea sumată a unui salariu mediu saptamînal pentru fiecare an lucrat la unitatea în cauză, dar nu mai mică decît un salariu mediu lunar. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 186 lit. b) – c) din codul nominalizat, salariatului i se garantează pentru a doua lună, menţinerea salariului mediu lunar dacă persoana concediată nu a fost plasată în cîmpul muncii şi pentru a treia luna, menţinerea salariului mediu lunar dacă, dupa concediere, salariatul s-a înregistrat în decurs de 14 zile calendaristice la agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă şi nu a fost plasat în cîmpul muncii, fapt confirmat prin certificatul respectiv. Conform prevederilor art.186 alin. (4) din codul nominalizat, plata indemnizaţiei de eliberare din serviciu şi a salariului mediu lunar, se efectuează la locul de muncă precedent. Prin urmare, ţinînd cont de prevederile art.20 lit.g) din Codul fiscal, indemnizaţiile de concediere stabilite la art.186 alin.(1) lit.a) din Codul Muncii, sunt surse de venit neimpozabile.

Data arhivării răspunsului - 12.04.2016
Ordin SFS nr. 366, din 12.04.2016

Data adăugării răspunsului - 12.04.2016

        De către persoana fizică care nu desfăşoară activitatea de întreprinzător, precum şi întreprinzătorul individual, a fost comercializată producţia agricolă (floarea soarelui) în adresa persoanei juridice-rezident, se va reţine în cazul dat impozit pe venit la sursa de plată?          În conformitate cu prevederile art.20 lit.y) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoane fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodariilor ţăraneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, precum şi de la livrarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masa vie şi sacrificată, constituie surse de venit neimpozabile. Astfel, reieşind din cele menţionate în cazul în care veniturile de la realizarea producţiei proprii specificate la articolul dat sunt obţinute de către întreprinderile cu statut de persoană fizică (întreprindere (întreprinzator) individuală, gospodarie ţăranească (de fermier)), acestea urmeaza a fi impozitate în modul general stabilit de legislatia fiscală. Ţinem să mentionam, că pentru anul 2008-2010, pentru gospodăriile ţăraneşti (de fermier) şi întreprinzătorii individuali, suma impozitului pe venit a fost stabilită în marime de 0 procente din venitul impozabil.

Data arhivării răspunsului - 12.04.2016
Ordin SFS nr. 0, din 01.01.2011

      În conformitate cu prevederile art. 20 lit. b) din Codul fiscal, despăgubirile primite de salariaţi ori de moştenitorilor legali, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, se consideră ca surse de venit neimpozabile.
     Astfel, la achitarea despăgubirii, ca urmare a unui accident de muncă, nu se va reţine impozit la sursa de plată.

Data adăugării răspunsului - 19.06.2013

Ordin SFS nr. 134, din 24.02.2015

Răspuns similar celui de la întrebarea 29.1.7.5.7.

Data adăugării răspunsului - 22.08.2018

        Cum se vor impozita dividendele achitate pentru perioadele fiscale de pîna la 01.01.2008?          Potrivit prevederilor art.18 lit.m) din Codul fiscal, dividendele, cu excepţia celor achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, aferente perioadelor fiscale de pîna la 1 ianuarie 2008, constituie sursele de venit neimpozabile.

Data arhivării răspunsului - 22.08.2018
Ordin SFS nr. 111, din 20.05.2017

Data adăugării răspunsului - 12.04.2019

        Urmează de a reţine impozit pe venit la sursa de plată, în cazul achitării venitului în folosul persoanei fizice de la achiziţionarea plantelor medicinale?         Conform prevederilor art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 2% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.         Totodată, potrivit explicaţiilor prezentate de catre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (nr. 08/1-3-213 din 12.05.03 şi nr.12-104/1294/885 din 17.03.04) plantele medicinale şi aromatice fac parte din categoria producţiei din fitotehnie în formă naturală.         Prin urmare, în cazul în care întreprinderea achiziţionează de la persoanele fizice, cu excepţia întreprinzatorilor individuali şi gospodăriilor ţăraneşti (de fermier), plante medicinale şi aromatice, la achitarea venitului în folosul acestora, urmează de a fi reţinut impozitul pe venit în marime de 2% (reținere finală).

Data arhivării răspunsului - 12.04.2019
Ordin SFS nr. 521, din 01.07.2011

       Conform prevederilor art. 20 lit. a) din Codul fiscal, anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat sunt stabilite ca surse de venit neimpozabile.

Data adăugării răspunsului - 20.06.2013

Ordin SFS nr. 384, din 20.04.2016

Data adăugării răspunsului - 20.04.2016

        Se consideră ca surse de venit neimpozabile, plăţile achitate potrivit prevederilor art. 186 alin. (5) din Codul muncii?          În conformitate cu prevederile art. 186 alin. (5) din Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003 în contractul colectiv sau în cel individual de muncă pot fi prevazute şi alte cazuri de plată a indemnizaţiei de eliberare din serviciu, mărimi sporite ale acesteia, precum şi termene mai îndelungate de menţinere a salariului. Potrivit prevederilor art. 20 lit. g) din Codul fiscal, indemnizaţiile de concediere stabilite la art. 186 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, sunt surse de venit neimpozabile. În ceia ce priveşte sumele achitate în baza art. 186 alin. (5) din Codul muncii, acestea reprezintă surse de venit impozabile, potrivit prevederilor art. 18 lit. o) din Codul fiscal.

Data arhivării răspunsului - 20.04.2016
Ordin SFS nr. 0, din 01.01.2011

       În conformitate cu prevederile art. 20 lit. b) din Codul fiscal, despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitori legali, sunt surse de venit neimpozabile.
      Respectiv, din suma primită în formă de despăgubire în urma accidentului de muncă, nu se reţine impozitul pe venit la sursa de plată.

Data adăugării răspunsului - 28.02.2020

Ordin SFS nr. 162, din 19.02.2013

      În conformitate cu prevederile art.20 lit.d3) din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii reprezintă surse de venit neimpozabile, ca şi compensaţiile pagubelor morale neimpozabile în baza literei z3) al aceluiaşi articol.

Data adăugării răspunsului - 25.02.2013

Ordin SFS nr. 384, din 20.04.2016

     În conformitate cu prevederile art. 20 lit. z6) din Codul fiscal, veniturile obținute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate constituie sursă de venit neimpozabilă, în partea în care compensația acordată nu depășește dauna materială cauzată.

Data adăugării răspunsului - 20.04.2016

        Cum urmează a fi aplicat impozitul pe venit în cazul în care agentul economic a obţinut compensarea daunei materiale în baza unei încheieri a instanţei de judecată?           În conformitate cu prevederile art.20 lit.z6) din Codul fiscal, veniturile obţinute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate constituie sursă de venit neimpozabilă, în partea în care compensaţia acordată nu depăşeşte dauna materială cauzată.          Totodată, în conformitate cu prevederile pct.35 lit. i) din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit, aprobat prin anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.77 din 30.01.2008, în venitul brut al persoanelor ce practică activitate de întreprinzător la calcularea venitului impozabil nu se includ veniturile obţinute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate, în partea în care compensaţia acordată nu depăşeşte dauna materială cauzată.          Respectiv, în cazul în care agentul economic a obţinut compensarea daunei materiale (a prejudiciului cauzat) în baza încheierii instanţei de judecată, acest venit nu se va include în venitul brut al persoanelor ce practică activitate de întreprinzător.

Data arhivării răspunsului - 20.04.2016
Ordin SFS nr. 122, din 26.03.2024

    În conformitate cu pct. 40 și 401 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile suportate pentru hrana organizată a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual în limita plafonului deductibil de 70 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată, nu se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator și, respectiv, nu vor implica careva obligații fiscale privind reținerea la sursa de plată sau calculări adiționale pentru salariaţi/zilieri/studenţi stagiari/elevi în învăţământul dual.
     În cazul depășirii plafonului stabilit, suma depăşirii se va considera drept o facilitate impozabilă aferent căreia apare obligaţia de declarare şi achitare:
1) în cazul salariaţilor – a impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
2) în cazul zilierilor – a impozitului pe venit şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;
3) în cazul studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual – a impozitului pe venit şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
    În acest caz angajatorul va fi responsabil de determinarea și alocarea depășirii plafonului, precum și de declararea și achitarea impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente depășirii, în conformitate cu legislația în vigoare.
[Modificările operate în temeiul aprobării Hotărârii Guvernului nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

Data adăugării răspunsului - 28.03.2024

    Ordinul nr.463 din 10.09.2018
În conformitate cu pct. 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, în cazul în care angajatorul suportă cheltuieli pentru hrana organizată a angajaților, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (45 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajat), nu se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator angajaților și, respectiv, nu vor implica careva obligații fiscale privind reținerea la sursa de plată sau calculări adiționale pentru angajați.           
     În cazul depășirii plafonului stabilit, suma depășirii se va considera drept recompense și facilități acordate de angajator angajaților.           
     În acest caz angajatorul va fi responsabil de determinarea și alocarea depășirii plafonului, precum și de declararea și achitarea impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente depășirii, în conformitate cu legislația în vigoare.

Data arhivării răspunsului - 11.07.2023

        Care sume se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator pentru hrana organizată angajaților?           În conformitate cu pct. 8 al Regulamentului cu privire la cuantumul și criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 144 din 26.02.2014, în cazul în care angajatorul suportă cheltuieli pentru hrana organizată a angajaților, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (35 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajat), nu se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator din perspectiva angajatului și a angajatorului și, respectiv, nu vor implica careva obligații fiscale, de reținere sau calculare adiționale pentru angajați.          În cazul depășirii plafonului stabilit, se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator doar sumele ce depășesc plafonul respectiv.

Data arhivării răspunsului - 10.09.2018

Ordin nr. 243, din 11.07.2023
      În conformitate cu pct. 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, în cazul în care angajatorul suportă cheltuieli pentru hrana organizată a angajaților, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (70 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajat), nu se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator angajaților și, respectiv, nu vor implica careva obligații fiscale privind reținerea la sursa de plată sau calculări adiționale pentru angajați.
       În cazul depășirii plafonului stabilit, suma depășirii se va considera drept recompense și facilități acordate de angajator angajaților.
       În acest caz angajatorul va fi responsabil de determinarea și alocarea depășirii plafonului, precum și de declararea și achitarea impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală aferente depășirii, în conformitate cu legislația în vigoare.
[Modificările operate în temeiul aprobării Hotărârii Guvernului nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

Data arhivării răspunsului - 28.03.2024
Ordin SFS nr. 111, din 20.05.2017

     Potrivit prevederilor art. 20 z2) din Codul fiscal, mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi/sau mijloacele financiare obţinute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora reprezintă surse de venit neimpozabile.          
     Astfel, veniturile obținute din fondurile speciale care sunt utilizate conform destinației acestora (de exemplu pentru procurarea mijloacelor fixe) nu se impozitează.          
     De asemenea, veniturile obținute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinației acestora, nu se impozitează.           
(Temei explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 14/3-06/440 din 23.12.2015.)

Data adăugării răspunsului - 20.05.2017

        Se consideră oare drept surse de venit impozabile, mijloacele financiare obţinute sub formă de grant pentru procurarea mijloacelor fixe?           Potrivit prevederilor art. 20 z² din Codul fiscal, începînd cu 01.01.2014 mijloacele financiare obţinute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora, se consideră surse de venit neimpozabile, care nu include în venitul brut potrivit modificărilor operate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 324 din 23.12.2013, M.O. nr. 320-321/871 din 31.12.2013.         Concomitent, menţionăm că în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (9) din Codul fiscal, nu se permite deducerea cheltuielilor legate de obţinerea venitului scutit de impozitare.         Astfel, în cazul în care venitul nominalizat (începînd cu 01.01.2014) cade sub incidenţa prevederilor art. 20 z² din Codul fiscal, acesta nu se va supune impozitării.

Data arhivării răspunsului - 20.05.2017
Ordin SFS nr. 111, din 20.05.2017

Data adăugării răspunsului - 20.05.2017

        Agentul economic a achitat persoanei fizice-cetățean indemnizația de concediere în cuantum mai mare decît mărimea specificată la alin. (1) art. 186 din Codul muncii. Se va considera venitul respectiv drept sursă de venit impozabilă pentru aceasta sau nu?           În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoanele fizice sub formă de indemnizație unică, reprezintă surse de venit impozabile.          Astfel, indiferent de faptul stabilirii de către angajator în contractul colectiv sau contractul individual de muncă a prevederilor care prevăd mărimi sporite ale indemnizației de eliberare din serviciu comparativ cu cele prevăzute la art. 186 din Codul muncii, suma indemnizației achitate angajatului constituie sursă de venit impozabilă.

Data arhivării răspunsului - 20.05.2017
Ordin SFS nr. 132, din 29.05.2017

      Conform art. 20 lit.z2) din Codul fiscal, mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale nu se impozitează. Astfel, veniturile obținute de către producători agricoli sub formă de subvențiile pentru asigurarea riscurilor de producție în agricultură, nu se impozitează.
    Articol 20 din Codul fiscal stipulează tipurile de venit care nu se includ în venitul brut. Întru determinarea obligațiunilor fiscale privind impozitul pe venit la completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), în anexa 1D rând. 02012 contribuabilul ajustează venitul cu suma veniturilor obținute conform art. 20 din Codul fiscal.         
     În conformitate cu art. 24 alin. (9) din Codul fiscal, nu se permite deducerea cheltuielilor legate de obținerea venitului scutit de impozitare. Totodată, conform prevederilor art. 6 alin. (9) lit. g) din Codul fiscal, scutirea parțială sau totală de impozit sau de plata impozit reprezintă facilitate fiscală. Suma facilităților fiscale se determină la Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) în anexele 4D și 6D la Declarație.         
    Reieșind din cele expuse, prevederile art.24 alin. (9) din Codul fiscal nu se extind asupra veniturilor stipulate de art. 20 din Codul fiscal, inclusiv asupra veniturilor obținute de către producători agricoli sub formă de subvențiile pentru asigurarea riscurilor de producție în agricultură (art. 20 lit. z2),din CF), dat fiind faptul că neimpozitarea acestor venituri nu reprezintă facilități fiscale.         
[În temeiul explicațiilor Parlamentului Republicii CEB nr.144 din 10 aprilie 2017 Moldova și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.14/3-06/440 din 23 decembrie 2015]

Data adăugării răspunsului - 29.05.2017

 Conform art. 20 lit.z2) din Codul fiscal, mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale nu se impozitează. Astfel, veniturile obținute de către producători agricoli sub formă de subvențiile pentru asigurarea riscurilor de producție în agricultură, nu se impozitează.   Articol 20 din Codul fiscal stipulează tipurile de venit care nu se includ în venitul brut. Întru determinarea obligațiunilor fiscale privind impozitul pe venit la completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), în anexa 1D rînd. 02012 contribuabilul ajustează venitul cu suma veniturilor obținute conform art. 20 din Codul fiscal.   În conformitate cu art. 24 alin. (9) din Codul fiscal, nu se permite deducerea cheltuielilor legate de obținerea venitului scutit de impozitare. Totodată, conform prevederilor art. 6 alin. (9) lit. g) din Codul fiscal, scutirea parțială sau totală de impozit sau de plata impozit reprezintă facilitate fiscală. Suma facilităților fiscale se determină la Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) în anexele 4D și 6D la Declarație.   Reieșind din cele expuse și conform explicațiilor Ministerului Finanțelor nr. 14/3-06/440 din 23.12.2015, prevederile art.24 alin. (9) din Codul fiscal nu se extind asupra veniturilor stipulate de art. 20 din Codul fiscal, inclusiv asupra veniturilor obținute de către producători agricoli sub formă de subvențiile pentru asigurarea riscurilor de producție în agricultură (art. 20 lit. z2),din CF), dat fiind faptul că neimpozitarea acestor venituri nu reprezintă facilități fiscale.

Data arhivării răspunsului - 29.05.2017
Ordin SFS nr. 584, din 22.11.2021

      În conformitate cu prevederile art. 20 lit. u) din Codul fiscal, Premiul Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, științei şi tehnicii, care nu se include în venitul brut, se consideră sursă de venit neimpozabilă.
        Prevederile privind acordarea Premiului Național, sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 504/2018.
      Potrivit pct. 4 subpct. 1) și 2) din Hotărârea Guvernului menționată, premiul Naţional constă din diplomă, medalie şi recompensă bănească în valoare de 100 mii lei.
      Guvernul decernează anual pînă la 10 premii naţionale în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Independenţei.

Data adăugării răspunsului - 24.11.2021

     În conformitate cu prevederile art. 20 lit. u) din Codul fiscal, Premiul Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, științei şi tehnicii, care nu se include în venitul brut, se consideră sursă de venit neimpozabilă.          
     Prevederile privind acordarea Premiului Național, sunt stabilite prin Regulamentul cu privire la Premiul Național, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.399 din 12 iunie 2012.          
     Astfel, potrivit prevederilor pct. 3 din Regulamentul dat, Premiul Național constă din diplomă, medalie și recompensa bănească corespunzătoare, achitată prin intermediul Cancelariei de Stat.          
     Este de menționat că cheltuielile aferente decernării Premiului Național, conform pct.7 din Hotărîrea Guvernului nominalizată, sunt efectuate din fondul de rezervă al Guvernului.

Data arhivării răspunsului - 14.04.2016
Ordin SFS nr. 601, din 02.11.2018

       În conformitate cu prevederile art. 20 lit. d3) din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii reprezintă surse de venit neimpozabile.

Data adăugării răspunsului - 05.11.2018

Ordin SFS nr. 309, din 04.06.2021

        În conformitate cu art. 20 lit. m) din Codul fiscal, contribuțiile la capitalul unui agent economic și contribuțiile vărsate în vederea acoperirii pierderilor financiare și echilibrării activelor nete negative, prevăzute la art. 55 din Cod reprezintă sursă de venit neimpozabilă.
      Potrivit art. 55 alin. (1) din Codul fiscal, contribuțiile cu active la capitalul agentului economic în schimbul cotei de participație în capitalul lui nu sunt supuse impozitării.
       Astfel, în cazul în care persoanele juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător, contribuie la capitalul unui agent economic în schimbul cotei de participație în capitalul lui cu active, venitul obținut nu se va impozita.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 257 din 16.12.2020 în vigoare din 01.01.2021]

Data adăugării răspunsului - 04.06.2021

Ordin SFS nr. 46, din 03.02.2025

     Conform prevederilor art. 51 din Codul fiscal, sînt scutite de impozit autorităţile publice şi instituţiile publice.
      Prin urmare, instituţiile publice nu sînt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, deoarece se încadrează în excepţia expusă la art.83 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal.
[În temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare din 01.01.2018 ]

 

Data adăugării răspunsului - 04.02.2025

Ordin SFS nr. 214, din 24.05.2022

    Conform prevederilor art. 51 din Codul fiscal, sînt scutite de impozit autorităţile publice şi instituţiile publice finanţate din bugetul public naţional.
     Astfel, dat fiind faptul că în conformitate cu prevederile art.307 alin.(1) din Codul civil, instituţia publică este persoană juridică de drept public care se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică şi care este finanţată, integral sau parţial, de la bugetul acesteia din urmă, în cazul în care entitatea beneficiază de o astfel de finanţare, aceasta urmează a fi scutită de impozitul pe venit în condițiile art.51 din Codul fiscal.
     Prin urmare, instituţiile publice nu sînt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, deoarece se încadrează în excepţia art.83 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal.
[În temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-470 din 29.12.2017, în vigoare din 01.01.2018 ]

Data arhivării răspunsului - 04.02.2025
Ordin SFS nr. 243, din 11.07.2023

     În sensul art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, următoarele noțiuni semnifică:
     - procedură de insolvabilitate - procedură prin care debitorul intră, după o perioadă de observație, în procedură de restructurare sau în procedură a falimentului;
    - procedură de restructurare - una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului și care presupune întocmirea, aprobarea, implementarea și respectarea unui plan complex de măsuri în vederea remedierii financiare și economice a debitorului și achitării datoriilor acestuia conform programului de plată a creanțelor;
     - restructurare - proces de realizare a unui set de măsuri financiare, organizatorice, operaționale și juridice, orientate spre remedierea financiară și economică a întreprinderii pe bază de capitalizare, de reorganizare, de schimbare a structurii activelor și de modificare a procesului operațional de producție, precum și de alte măsuri care nu contravin legislației în vigoare.
     Conform art. 175 alin. (2) din Legea insolvabilității (în continuare Lege), procedura de restructurare a debitorului prin continuarea activității sau prin lichidare în bază de plan va înceta în urma îndeplinirii tuturor obligațiilor de plată asumate în planul confirmat. Dacă procesul începe ca o procedură de restructurare, dar, ulterior, devine procedură a falimentului, ea va înceta în conformitate cu dispozițiile alin. (1).
      Totodată, potrivit art. 181 alin. (1) și alin. (3) din Lege, prin încetarea procesului de insolvabilitate, instanța de insolvabilitate, administratorul/lichidatorul, persoanele care i-au asistat sunt degrevați de orice îndatorire sau responsabilitate cu privire la proces, la debitor și la patrimoniul lui, la creditori, la titulari de garanții, la acționari sau asociați.
      La data confirmării unui plan în cadrul procedurii de restructurare, debitorul este degrevat de diferența dintre valoarea pe care obligațiile le aveau înainte de confirmarea planului și cea prevăzută în plan.
     În corespundere cu prevederile art. 183 alin.(1) și (3) din Lege, procedura de restructurare se aplică de către instanța de insolvabilitate în temeiul unei hotărâri a adunării creditorilor. Procedura de restructurare nu poate fi aplicată debitorilor care, în ultimii 5 ani precedenți hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate, au mai fost supuși unei proceduri de restructurare.
    Concomitent, art. 206 alin. (1) din Lege stipulează că, prin hotărâre de confirmare a planului procedurii de restructurare, instanța de insolvabilitate dispune încetarea procedurii de restructurare și aplicarea planului față de debitor.
     După confirmarea planului procedurii de restructurare, potrivit art. 208 din aceiași lege, activitatea debitorului se restructurează în modul corespunzător. Creanțele și drepturile creditorilor și ale celorlalte părți interesate sunt modificate conform prevederilor planului.
      De asemenea, art. 210 alin. (1) din Lege stabilește că, după ce hotărârea de confirmare a planului procedurii de restructurare devine definitivă și irevocabilă, debitorul reintră în dreptul de administrare a masei debitoare în conformitate cu planul confirmat, sub supravegherea sau sub conducerea administratorului insolvabilității, până când instanța de insolvabilitate va dispune motivat fie încheierea procedurii de restructurare și luarea tuturor măsurilor pentru reinserția debitorului în activitatea economică, fie încetarea realizării planului și trecerea la faliment.
     Subsecvent, conform art. 18 lit. j) din Codul fiscal, venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepția cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilității contribuabilului reprezintă sursă de venit impozabilă.
     Astfel, în cazul în care, în procesul de insolvabilitate s-a anulat o parte din datorii față de creditori conform hotărârii instanței de insolvabilitate, acestea nu vor fi incluse în venitul brut al contribuabilului, în corespundere cu art. 18 lit. j) din Codul fiscal, și respectiv nu urmează a fi supuse impozitării.
[Temei: explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 15/2-13/186 din 23.05.2023]

Data adăugării răspunsului - 11.07.2023

Ordin SFS nr. 29, din 29.01.2025

    În conformitate cu art.20 lit. z20) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice rezidente obținute sub formă de creștere de capital sau dobânzi aferente valorilor mobiliare de stat și/sau aferente obligațiunilor emise de autoritățile administrației publice locale, se consideră surse de venit neimpozabile.

Data adăugării răspunsului - 30.01.2025

Ordin SFS nr. 29, din 29.01.2025

    În conformitate cu art.20 lit. z21) din Codul fiscal, veniturile obținute din vânzarea energiei electrice de către persoanele fizice rezidente care produc energie regenerabilă și cărora li se aplică mecanismul de contorizare netă/facturare netă conform Legii nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, se consideră surse de venit neimpozabile.

Data adăugării răspunsului - 30.01.2025

Ordin SFS nr. 29, din 29.01.2025

   În conformitate cu art. 20 lit. z23) din Codul fiscal, venitul obținut de către operatorul de sistem și/sau unitatea termoenergetică se va considera venit neimpozabil în urma primirii cu titlu gratuit:
  • a liniilor și a stațiilor electrice, conform Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică;
  • a instalațiilor de gaze naturale, conform Legii nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale;
  • a rețelelor termice și/sau a instalațiilor termoenergetice, conform Legii nr. 92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării.
 
 

Data adăugării răspunsului - 30.01.2025

Ordin SFS nr. 84, din 14.02.2025

    Potrivit art. 5 pct. 47) din Codul fiscal, stock option plan reprezintă un program de stimulare pe termen lung inițiat în cadrul unei persoane juridice sau în cadrul persoanelor juridice interdependente acesteia, aprobat de către adunarea generală a asociaților/acționarilor, prin care se acordă salariaților și/sau administratorilor acesteia, care au statut de rezident în sensul prezentului cod, dreptul de a achiziționa la un preț preferențial sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri (cote) de participare, emise de persoana juridică respectivă, dar nu mai mult de 25% din capitalul social, în raport cu toți participanții la program. Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan, programul respectiv trebuie să cuprindă o perioadă minimă de 3 ani între momentul acordării dreptului și momentul exercitării acestuia (achiziționării/primirii titlurilor (cotelor) de participare).
    Prin urmare, conform art.20 lit. z22) din Codul fiscal, veniturile aferente drepturilor acordate în cadrul stock option plan, în momentul acordării, în conformitate cu condițiile stabilite de Guvern, se consideră surse de venit neimpozabile.

Data adăugării răspunsului - 17.02.2025

Ordin SFS nr. 105, din 20.02.2025

    Regimul de impozitare a tichetelor de masă, ca urmare a modificărilor efectuate la art.20 lit.d6) din Codul fiscal, prin Legea nr.214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală), rămâne neschimbat.

    Or, potrivit art.7 alin.(2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor, potrivit prezentei legi, reprezintă un venit din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozit pe venit din salariu. În cazul în care valoarea nominală a tichetelor este mai mare decât limita stabilită la art.4 alin.(1), pentru suma care depăşeşte limita respectivă se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozit pe venit din salariu.

    Suplimentar, și prevederile art.19 lit.a1) din Codul fiscal, reglementează că, valoarea tichetelor de masă urmează a fi tratată drept o facilitate acordată de patron în partea în care aceasta depăşeşte valoarea nominală deductibilă stabilită la art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă .

    Respectiv, în contextul celor menționate supra, conchidem că, normele menționate supra urmează a fi aplicate în coroborare, iar venitul aferent valorii tichetelor de masă care se încadrează în limitele 35 - 70 de lei, constituie sursă de venituri neimpozabile.

[Temei: explicațiile Ministerului Finanțelor nr.15/2-13/48 din 19.02.2025]

    

Data adăugării răspunsului - 20.02.2025

news-events
1990 - 2025 © Serviciul Fiscal de Stat
Politica de cookies Politica de confidențialitate Politica Social Media Termeni și condiții