Este în drept contribuabilul de a include comisionul bancar în baza valorică ajustată a imobilului?          În conformitate cu prevederilor art. 37 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, care este vîndută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată reprezinta activ de capital. Potrivit prevederilor alin. (5) al articolului menţionat, marimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egala cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile cap. 5 „Creşterea şi pierderea de capital” din Codul fiscal şi a Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiunilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008. Astfel, conform pct. 36 din Regulamentul menţionat, baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmează a fi confirmate documentar. În contextul celor expuse, valoarea comisionului bancar nu reprezintă cheltuieli de achiziţionare sau creare a activului de capital şi, respectiv, nu se include în baza valorică ajustată a acestuia.

Data arhivării răspunsului - 26.03.2020

    Ce document poate servi drept temei pentru determinarea preţului iniţial al valorilor mobiliare (acţiune), în cazul dat, acesta poate fi certificatul eliberat de Bursa de valori, ca subiect profesional al pieţei de desfacere a bunurilor mobiliare?    Conform prevederilor art. 32 alin. (1-2) din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare N. 199-XIV din 18.11.98 (în continuare Lege), participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare este în drept să desfăşoare activitatea profesionistă după obţinerea licenţei eliberate de Comisia Naţionala.   Totodată, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) al Legii, estimarea valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele se efectuează în temeiul contractului pentru serviciile de estimare, încheiat între estimator şi client. Potrivit prevederilor art. 47 al Legii, Bursa de valori elaborează regulile bursiere, care stabilesc limitarea oscilaţiei preţurilor valorilor mobiliare.   De asemenea, mentionam că, deoarece, Bursa de valori este subiectul profesional al pieţei de desfacere a bunurilor mobiliare, bursa este în drept să elibereze un document care confirmă preţul la data procurării valorilor mobiliare în baza caruia va fi determinată baza valorică a activului de capital (valoare mobiliara).

Data arhivării răspunsului - 26.03.2020

În cazul înstrăinării bunului imobil, care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit (în anul 2010)? Potrivit alin.(2) lit.c) al art.37 din Codul fiscal, active de capital se consideră proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, care este vîndută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată. Conform prevederile alin.(5) al art.37 din Codul fiscal, marimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. În conformitate cu prevederile alin.(7) al aceluiaşi articol, suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal. Totodată, potrivit art. 38 alin. 1 lit. a) baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Astfel, ţinînd cont de prevederile alin. (3) art. 41 din Codul fiscal, marimea creşterii de capital, supuspă impunerii, pentru orice locuinţă se micsorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează dupa anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietăţi şi a folosit-o ca locuinţă de bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinţei de bază a carei baza valorică este valoarea estimată în modul stabilit de către organul cadastral. În baza alin. (2) art. 41 din Codul fiscal, locuinţa de bază se consideră locuinţa care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioada care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază. Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, persoanele fizice–cetăţeni, vor calcula impozitul pe venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creşterii de capital, impozitată conform prevederile art.15 lit. a) din Codul fiscal în marime de : -7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25200 lei, -18 %din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25000 lei ”.

Data arhivării răspunsului - 20.04.2016

        Cum se determină baza valorică a terenului agricol înstrăinat în anul 2009?         Conform lit. a) alin. (1) art. 38 din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil.         Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 39 şi 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, activele de capital aflate în posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la preţurile de piaţă, în vigoare la această dată.          Baza valorică a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislatia în vigoare (contractul de vînzare-cumparare, factura de expediţie, factura fiscală, precum şi alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate).

Data arhivării răspunsului - 10.09.2018

        Se va accepta ca bază valorică pentru bunul imobil, valoarea estimată de organul cadastral?          În conformitate cu prevederile art. 38 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Potrivit prevederilor punctului 40 din Anexa nr.2 la Hotarârea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008, baza valorică a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului după 1 ianuarie 1998 se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislaţia în vigoare (contractul de vînzare-cumpărare, factura de expediţie, factura fiscală, precum şi alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate). Totodată, potrivit prevederilor pct.36 Anexa nr.2 la hotarîrea nominalizată, sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmează a fi confirmate documentar. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.37 alin.(5) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. Concomitent, relatăm, că potrivit prevederilor art.41 alin. (3) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital, supusă impunerii, pentru orice locuinţă se micşorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmeaza dupa anul 1997, pe parcursul căreia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietati şi a folosit-o ca locuinţă de bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinţei de bază a carei baza valorică este valoarea estimată în modul stabilit. Locuinţa de bază se consideră locuinţa care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioada care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază. Domiciliu de bază se consideră locul de trai permanent al contribuabilului, unde are viza de domiciliu (reşedinţă), cu excepţia vizei temporare. Prin urmare, baza valorică estimată în modul stabilit (de către organul cadastral), poate fi utilizată la recunoaşterea mărimii creşteri de capital în cazul vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare în alt mod doar a locuinţei de bază.

Data arhivării răspunsului - 26.03.2020

 Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.    Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:   a) valoarea activelor de capital procurate;   b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;   c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;   d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;   e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;   f) valoarea activelor de capital privatizate;   g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.   Totodată, conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii nr. 113 -XVI din 27 aprilie 2007, formularele tipizate cu regim special se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare.    Prin Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special.   Respectiv, potrivit normelor menționate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un document primar cu regim special (factura fiscală).    În conformitate cu pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă reprezintă un document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor bănești în numerar, care atestă tranzacția comercială și achitarea plății și se înmînează în mod obligatoriu consumatorului.    Astfel, bonul de casă nu poate servi drept document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.

Data arhivării răspunsului - 26.03.2020

        Cum se va determina baza valorică a automobilului procurat peste hotarele Republicii Moldova?          În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea activelor de capital procurate confirmate documentar sau în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero.   Ţinînd cont de cele menţionate şi de faptul că, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizării acestuia baza valorică ajustată se va determina în baza documentelor ce confirmă procurarea acestuia şi sumele achitate pentru toate impozitele şi taxele vamale la importul automobilului.   Prin urmare, baza valorică ajustată a automobilului va constitui suma care va include preţul de procurare (recalculat la cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumpărare a automobilului) şi suma impozitelor şi a taxelor vamale, achitate la importul automobilului.   (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

Data arhivării răspunsului - 26.03.2020

Care este regimul fiscal în cazul donării bunului?  Potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă.   Concomitent, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.    Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.   Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca o persoană care a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării.   Conform prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă.   Menționăm că, potrivit art. 40 alin. (1) și (7) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.   Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 20% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale.   Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv și în cazul efectuării donației), agentul economic va calcula impozitul pe venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creșterii de capital, impozitată conform cotei respective stabilite la art. 15 din Codul fiscal.   Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.   De asemenea, conform prevederilor alin. (6) din articolul menționat, creșterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.

Data arhivării răspunsului - 26.03.2020

Cum urmează a se determina creșterea sau pierderea de capital în cazul înstrăinării printr-o singură operație a două sau mai multor bunuri?  Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate la art. 39 alin. (1) din Codul fiscal.   Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active.    Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile art. 42 din Codului fiscal.   În cazul în care, în contractul de vînzare-cumpărare a fost specificat costul fiecărui activ înstrăinat separat (teren, casă), creşterea de capital se va determina pe fiecare activ separat.   Totodată, potrivit prevederilor pct. 39 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, dacă în urma unei tranzacţii contribuabilul obţine în proprietate două sau mai multe active de capital, suma achitată se distribuie fiecărui activ de capital obţinut, proporţional cu valoarea sa de piaţă la data efectuării tranzacţiei.

Data arhivării răspunsului - 26.03.2020

       Cum se apreciază baza valorică a mijloacelor fixe transmise în procesul de reorganizare pentru agentul economic ce transmite aceste mijloace fixe către alt agent economic în reorganizare?         În redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 din 23.12.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr. 320-321 din 31.12.2013), începînd cu 01.01.2014, în baza art. 58 alin. (31) din Codul fiscal, în cazul în care, în urma reorganizării, mijloacele fixe se transmit de la agentul economic supus reorganizării către alt agent economic în reorganizare, baza valorică a acestor mijloace fixe la data transmiterii (valoarea de ieşire/intrare) va reprezenta baza lor valorică, înregistrată în evidenţa contabilă a agentului economic supus reorganizării la începutul perioadei de gestiune în care are loc reorganizarea.

Data arhivării răspunsului - 26.03.2020

        Care sunt documentele ce confirmă baza valorică a unui activ de capital capital?      Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018.   Astfel, în dependență de modul în care activul de capital a fost dobîndit baza valorică se va confirma prin documentele corespunzătoare.   În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a acestora va constitui zero.

Data arhivării răspunsului - 26.03.2020

     Se consideră activ de capital proprietatea imobiliară pe care s-a calculat amortizarea?          În conformitate cu art. 261 alin. (2) din Codul fiscal mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.  De asemenea, potrivit art. 39 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal active de capital reprezintă proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător.  Respectiv, proprietatea imobiliară aflată în evidența contabilă a întreprinderii asupra căreia se calculează amortizarea nu poate fi calificată drept activ de capital.(Temei scrisoarea Ministerului Finanțelor nr.09/2-12/180 din 10.07.2019.)

Data arhivării răspunsului - 26.03.2020