.

    Pentru aprecierea regimului de aplicare a TVA pentru servicii este necesară determinarea locului livrării. În acest sens, Codul fiscal, la articolul 111 „Locul livrării serviciilor”, acorda stipulări exprese, indicînd concret serviciul şi locul unde se va considera acesta ca livrat, iar pentru serviciile care nu sînt indicate – locul fiind stabilit ca locul şediului persoanei ce acordă serviciul (alin.(4) al art.111 din Codul fiscal).
    Prin urmare, în cazul în care persoana rezidentă acordă serviciile menţionate producătorului străin în baza contractului de mandat, valoarea serviciilor o va constitui valoarea comisionului încasat. În acest context, locul prestării acestora, în conformitate cu art.111 alin.(4) din Codul fiscal, este sediul persoanei care prestează serviciul şi urmează a fi impozitate cu TVA în modul general stabilit la cota de 20%.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul abrogării Hotărîrea Guvernului nr.321 din 18.03.2008, în vigoare 15.04.2019].

.

Conform art. 96 litera b) din Codul fiscal se stabileşte cota TVA de 8% la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate.

Astfel, ţinînd cont de atribuirea apei minerale medicinale la poziţia tarifară 2201 a Nomenclatorului de stat de medicamente, aceasta nu cade sub incidenţa art. 96 lit. b) din Codul fiscal, la livrarea acesteia urmînd a fi aplicată cota-standard a TVA.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (13¹) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal, nr. 1417 din 17.12.1997, pentru importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor şi serviciilor destinate proiectelor de asistenţă financiară, oferite de către Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (GFATM) în baza Acordului de grant nr.MOL-809-G05-T şi Acordului de grant nr.MOL-809-G06-H, implementate de Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS), nu se aplică TVA. Facilitatea respectivă se aplica livrărilor de mărfuri şi servicii atît în adresa beneficiarilor, cît ţi în adresa contractorilor, contractaţi de beneficiari pentru prestarea serviciilor (executarea lucrărilor) în cadrul realizării proiectului menţionat mai sus şi subcontractorilor acestora.

În conformitate cu prevederile art.111 alin.(1) lit. e) liniuţa 2 şi 6 din Codul fiscal, locul livrării serviciilor agenţilor care activează în numele şi din contul altor persoane pentru serviciile de publicitate, îl constituie sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte domiciliul sau reşedinţa beneficiarului.         

Astfel, serviciile prestate de către mandatarul rezident al Republicii Moldova mandantului nerezident, la executarea însărcinării mandantului privind procurarea serviciilor de publicitate, în temeiul art.111 alin.(1) lit. e) şi art.93 pсt.11) din Codul fiscal, reprezintă export de servicii, care conform art. 104 lit. a) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu drept de deducere.        

 [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].

În conformitate cu art. 104 lit. a) din Codul Fiscal serviciile pentru export se scutesc de TVA cu drept de deducere.         

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].

La modificarea regimului fiscal de aplicare a T.V.A. în cazul primirii de către furnizor a plăţii prealabile totale pînă la modificarea cotei de impunere se ia în consideraţie data apariţiei obligaţiei fiscale, stabilită prin art. 108 din Codul fiscal.         

Potrivit art. 108 alin. (5) din Codul fiscal, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.         

Astfel, luînd în consideraţie acţiunea articolului menţionat, la primirea plăţii prealabile totale pîna la modificarea cotei de aplicare a T.V.A. pentru mărfurile (serviciile) livrate, furnizorul va aplica T.V.A. la cota în vigoare la momentul primirii plătii prealabile totale, indiferent de faptul în care perioadă are loc livrarea mărfurilor (serviciilor) respective.

La  modificarea regimului fiscal de aplicare a T.V.A. în cazul primirii de către furnizor a plăţii prealabile parţiale pînă la modificarea cotei de impunere, se ia în consideraţie data apariţiei obligaţiei fiscale, stabilită prin art. 108 din Codul fiscal.         

Potrivit art.  108 alin. (5) din Codul fiscal, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.         

Astfel, în cazul primirii plăţii prealabile parţiale pînă la modificarea cotei de impunere, cu livrarea mărfurilor (serviciilor) respective după această dată, prin prisma art. 108 (5) din Codul fiscal, se va aplica cota T.V.A. corespunzătoare volumului de mărfuri livrate ce închide plata prealabilă parţială şi  altă cotă T.V.A. aferentă volumului de producţie ce depăşeşte plata prealabilă primită.

Cotele T.V.A. aplicate aferente livrărilor impozabile sunt stabilite de art. 96 din Codul fiscal.  

Prin urmare, la livrarea stocurilor de mărfuri care au fost procurate pînă la modificarea cotei T.V.A., pentru care a fost schimbat regimul de impunere, livrarea acestora, începînd cu data intrării în vigoare a noilor cote ale T.V.A. se va impozita conform cotelor în vigoare la momentul livrării.

.

.

  .

.

.

     [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].

Începând cu 1 ianuarie 2017, conform art. 96 lit. b) din Codul fiscal, este stabilită cota de 8% a TVA la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice și apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă și silvică, reziduuri vegetale agricole și forestiere, reziduuri vegetale provenite din industria alimentară, reziduuri de lemn, precum și la energia termică produsă din biocombustibil solid, livrată instituțiilor publice.        

 [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].

  Potrivit prevederilor art.104 lit.b) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu drept de deducere energia electrică, energia termică, apa caldă, alimentarea cu apă şi canalizarea pentru bunurile cu destinaţie locativă, inclusiv casele de vacanţă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află acestea. 

    Conform art. 96 lit. b) prima liniuță din Codul fiscal, la pîinea şi produsele de panificaţie de la pozițiile tarifare 190120000, 190540, 190590300, 190590700, 190590800 livrate pe teritoriul Republicii Moldova, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA.
    În scopul clasificării produselor de panificație și patiserie la categoria mărfurilor pentru care se aplică cota redusă a TVA în mărime de 8% urmează a se conduce de Nomenclatura combinată a mărfurilor aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014. Totodată, art.II din Legea menționată, stabilește că în cazul apariţiei unor divergenţe la clasificarea şi codificarea mărfurilor, se dispune utilizarea Notelor explicative ale Convenţiei internaţionale privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor din 14 iunie 1983, aprobat de Organizaţia Mondială a Vămilor, la care Republica Moldova este parte.
     Astfel, conform Notelor explicative la Sistemul Armonizat de descriere și codificare a mărfurilor, produsele de panificație precum pizza (semi-preparată sau preparată), plăcintele și alte produse similare sînt clasificate la poziția tarifară 190590800 „-Altele”, iar pizza nepreparată, sau amestecul de aluat, destinat pentru fabricarea produselor clasificate la poziția tarifară 1905, sînt atribuite la poziția tarifară 1901 20 000.
    De asemenea, covrigii congelați fără îndulcitori, adaosuri de cacao etc., în cazul în care nu sînt preparați, sînt atribuiți la poziția tarifară 1901 20 000 „-Amestecuri și aluaturi pentru prepararea produselor de brutărie, de patiserie sau a biscuiților de la poziția 1905” și la poziția tarifară 190590800 „-Altele”, în cazul în care sînt congelați după preparare.
      Drept urmare a celor expuse, produsele menționate, se încadrează în pozițiile tarifare menționate în art.96 lit.b) din Codul fiscal, pentru care se aplică cota redusă a TVA în mărime de 8% la livrarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova.
      Referitor la produsele precum colțunașii și pelmenii congelați, acestea sînt clasificate la poziția tarifară 1902 „Paste alimentare chiar fierte sau umplute (cu carne sau cu alte substanțe) sau chiar altfel preparate, cum ar fi spaghete, macaroane, fidea, lasagna, gnochi, ravioli, caneloni...”. Dat fiind faptul că produsele menționate, nu se încadrează în pozițiile tarifare pentru care se aplică cota redusă, la livrarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova se va aplica cota-standard a TVA în mărime de 20%.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării pozițiilor tarifare prin Legea nr.356 din 29.12.2022, în vigoare 01.01.2023].

Eliberarea certificatelor valorice cadou, potrivit art.93 p.3) și 4) din Codul fiscal, nu reprezintă livrare de mărfuri/servicii, acestea fiind utilizate în calitate de confirmare a plății (integrală sau parțială), efectuată anticipat (în avans) pentru livrarea ulterioară de mărfuri/servicii.         

Totodată, conform art.108 alin.(1) din Codul fiscal, data calculării obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5)–(8).          

Pentru situațiile în care plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, conform prevederilor stabilite în alineatul (5) din articolul menționat, data livrării se consideră data primirii plăţii.          

Astfel, la primirea plății în avans cu eliberarea certificatelor-cadou, furnizorul calculează obligaţia fiscală privind T.V.A., aplicînd cota TVA respectivă mărfurilor, serviciilor care urmează a fi livrate în baza acestora, dacă certificatul este emis pentru procurarea unor mărfuri, servicii definite (cosmetică, tehnică de uz casnic, veselă, servicii, etc).          

În cazul în care de către beneficiar în baza certificatelor valorice-cadou pot fi procurate mărfuri, servicii pentru care sunt stabilite diferite cote de impozitare, la primirea avansului se va aplica cota standard a TVA, cu recalcularea ulterioară, după caz, a obligației fiscale în dependență de cotele TVA stabilite pentru livrările de mărfuri/servicii efectuate de facto.

     În conformitate cu art. 96 lit. b) liniuța a noua se aplică cota redusă a TVA de 8% – la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei.
     Producţie alcoolică se califică a fi produse alimentare destinate consumului uman, având o concentraţie de alcool etilic mai mare de 1,2% în volum (art.1 din Legea nr. 1100/2000). Prin urmare, ținând cont de cele menționate supra, prevederile normei menționate în art. 96 lit. b) din CF liniuța a noua, nu sunt aplicabile pentru băuturile alcoolice și ele urmează a fi supuse cu TVA la cota de 20%.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prin Legea nr.212 din 20.07.2023, în vigoare 01.01.2024].

    Prezentul răspuns este elaborat în temeiul explicațiilor prezentate de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică prin scrisoarea nr.04-01/2096 din 23.06.2021.
    În corespundere cu prevederile art. 2 din Legea nr.108/2016, persoană fizică sau persoană juridică care procură gaze naturale în alte scopuri decît pentru propriile necesități casnice sunt calificați drept consumatori noncasnici.
   Totodată, persoanele juridice care consumă gazele naturale în scopul producerii energiei termice pentru consumul propriu, inclusiv încălzirea spațiilor transmise în locaţiune reprezintă consumatori finali de gaze în corespundere cu definiția stabilită în art.2 din Legea nr.108/2016.
     În corespundere cu prevederile documentului normativ în construcții NCM G.04.10:2015 ,,Instalații termice, de ventilare și condiționare a aerului. Centrale termice”, alimentarea cu căldură centralizată, reprezintă alimentarea cu agent termic a unui ansamblu mare de locuințe, complex industrial, racordat într-o rețea termică de la una sau mai multe surse de energie termică. Totodată , alimentarea cu căldură descentralizată, reprezintă alimentarea cu agent termic a unui consumator de la o singură sursă de energie termică. Respectiv, în condițiile în care entitatea juridică produce energie termică doar dintr-o sursă de producere a energiei, iar energia termică produsă este furnizată unui singur consumator (unei entități juridice, unui bloc de locuit, unei clădiri administrative), fără racordarea acestuia la o rețea centralizată, activitatea de producere, distribuției furnizare a energiei termice nu este licențiată și nu cade sub incidența Legii nr.92/2014.
    Prin urmare, reieșind din faptul că drept consumator final se consideră locatorul, în cadrul utilizării spațiilor de către mai mulți locatari, pentru încălzirea cărora locatarul utilizează un dispozitiv de generare a energiei termice, al cărui sursă de energie este gazul natural, transmiterea dispozitivului fiecărui locatar va contraveni celor expuse supra.
     Potrivit esenței sale, refacturarea cheltuielilor compensate presupune recuperarea contravalorii bunurilor/serviciilor procurate de către locator, și folosite de locatar în scopul desfășurării activității de întreprinzător.
    În conformitate cu prevederile art.117¹ alin.(10) din Codul fiscal, refacturarea cheltuielilor compensate se efectuează prin înscrierea lor într-un rînd separat în factura fiscală eliberată pentru livrarea de mărfuri, servicii. În cazul în care livrarea de mărfuri, servicii lipseşte, refacturarea cheltuielilor compensate se efectuează prin eliberarea facturii fiscale în care se vor înscrie doar aceste cheltuieli.
      Prin urmare, ținînd cont de explicațiile ANRE, și luînd în considerație că gazul procurat nu este utilizat în activitatea de întreprinzător a locatarului, ci este utiilizat de către locator pentru asigurarea condițiilor corepsunzătoare în spațiile transmise în locațiune prin asigurarea încălzirii acestora, cheltuielile aferente gazului procurat nu constituie obiect al refacturării.
     În cazul în care dispozitivul de încălzire constituie parte a obiectului transmis în locațiune și este gestionat de către locatar, cheltuielile facturate locatorului de către furnizorul de gaze, pot fi refacturate către locatar.
     Respectiv, refacturarea cheltuielilor aferente gazului consumat de către locatar va fi efectuată în conformitate cu prevederile art.117¹ alin.(10) din Codul fiscal cu aplicarea cotei reduse a TVA.

    În articolul 96 lit. b) liniuța a cincea din Codul fiscal, sînt enumerate pozițiile tarifare a producției din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, ex.0105 – pui vii de reproducţie, 060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070953000, 070952000, 070960, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, ex. 070999900 – mărar şi pătrunjel, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex. 121291800 – sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214, livrarea căreia se impozitează cu TVA la cota redusă de 8%.
    În conformitate cu prevederile Legii nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, carne de animale din specii diferite, proaspătă, refrigerată sau congelată, se plasează în Capitolul 2 „Carne şi organe comestibile”, sub codurile pozițiilor tarifare: 0201-0210. Astfel, luînd în considerație faptul că pozițiile tarifare enumerate în art. 96 lit.b) CF, nu înclud carnea proaspătă, refrigerată sau congelată, livrarea acesteia se impozitează cu TVA la cota standard de 20%.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prin Legea nr.356 din 29.12.2022, în vigoare 01.01.2023].

    Prevederile art. 96 lit. b) liniuța a noua din Codul fiscal, stabilesc cota redusă a TVA, la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei, (CAEM).
    Conform prevederilor CAEM, aprobat prin Ordinul Biroului Național de Statistică nr.28 din 07.05.2019, activități de cazare şi de alimentație publică reflectate în diviziunea 56 secțiunii I includ activități de servire a mâncării şi băuturii, furnizarea de mese complete sau de băuturi destinate consumului imediat, fie în restaurante tradiționale sau în restaurante cu auto-servire, fie la standuri permanente sau temporare, cu sau fără scaune. Tipologia unităţilor comerciale se stabileşte conform nomenclatorului prevăzut în anexa nr.5 la Legea cu privire la comerţul interior, nr. 231 din 23.09.2010 (în continuare Lege).
     Potrivit art. 14 alin. (1) din Lege, activitatea de comerţ este condiţionată de depunerea notificării în comerţ de către persoana înregistrată în condiţiile legii. Activitatea de comerţ începe din data emiterii înştiinţării de recepţionare de către autoritatea administraţiei publice locale, prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului. Datele generale obligatorii pentru notificare conform alin.(6) lit.b) al aceluiași articol menționat supra, sunt denumirea şi codul activităţii de comerţ conform anexei nr.1 la Lege (la nivel de patru cifre), cu menţiunea privind comercializarea producţiei alcoolice, a berii şi/sau a articolelor din tutun.
    Totodată, Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea regulamentelor şi a regulilor din comerţul interior şi abrogarea unor hotărâri ale Guvernului nr.206 din 12.04.2023, stabilește cerinţele și regulile de bază faţă de activitatea tuturor agenţilor economici care prestează servicii de alimentaţie publică pe teritoriul Republicii Moldova.
     Astfel, pentru mărfurile/serviciile realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei (HORECA) se va aplica cota redusă a TVA de către furnizor, dacă acestea sunt însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, cu condiția deținerii înştiinţării de recepţionare a notificării comercializării mărfurilor/serviciilor în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a CAEM, precum și cerințelor aprobate prin Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea regulamentelor şi a regulilor din comerţul interior şi abrogarea unor hotărâri ale Guvernului nr.206 din 12.04.2023.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prin Hotărârea Guvernului nr.206 din 12.04.2023, în vigoare 24.11.2023].

    În conformitate cu art. 96 lit. b) liniuța a cincea din Codul fiscal, la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, ex.0105 – pui vii de reproducţie, 060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070953000, 070952000, 070960, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, ex. 070999900 – mărar şi pătrunjel, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex. 121291800 – sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA.
    În scopul clasificării dovleacului la categoria mărfurilor pentru care se aplică cota redusă a TVA în mărime de 8%, urmează a se conduce de Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014.
   Astfel, potrivit Nomenclaturii menționate, la poziția tarifară 0709 93 se atribuie „Dovlecii, dovlecii turcești și tărtăcuțele (Cucurbita spp.)”. La rândul său poziția tarifară 0709 93 cuprinde subpozițiile tarifare: 0709 93 100 – „Dovlecei” și 0709 93 900 – „Altele”.
    Prin urmare, dat fiind faptul, că poziția tarifară 0709 93 900 la care se atribuie „dovleacul” nu se încadrează în pozițiile tarifare menționate la art.96 lit. b) liniuța a cincea din Codul fiscal, la importul și/sau livrarea acestuia pe teritoriul Republicii Moldova se va aplica cota-standard a TVA în mărime de 20%.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării prin Legea nr.356 din 29.12.2022, în vigoare 01.01.2023].

     Potrivit prevederilor art.96 lit. b) liniuța a șaptea din Codul fiscal, la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice şi apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă şi silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite din industria alimentară, reziduuri de lemn, precum şi la energia termică produsă din biocombustibil solid, livrată instituţiilor publice, este stabilită cota de 8% a TVA.
      De asemenea, conform prevederilor Regulamentului cu privire la biocombustibilul solid, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1070/2013:
- stabilește noțiunile clasele şi cerinţele de calitate, cerinţele privind etichetarea, precum şi condiţiile de plasare pe piaţă şi supraveghere a produselor din biomasă atît de producţie autohtonă, cît şi din import, destinate pentru utilizare în gospodăriile şi clădirile mici din sectorul rezidenţial, comercial şi public (pct.1 din Regulament);
- biocombustibilul solid poate fi de diferite forme şi dimensiuni. Aceste caracteristici influenţează pregătirea biocombustibilului pentru ardere, precum şi asupra proprietăţii de ardere. Formele de comercializare a biocombustibilului, dimensiunile şi procesele generale de obţinere a acestor forme sînt prezentate în tabelul 2. (pct.9 din Regulament);
- cerinţele de calitate, caracteristicile tehnice, precum şi proprietăţile biocombustibililor sînt specificate în tabelele 1-12 din anexa la Regulamentul menționat. (pct.10).
     Astfel, în condițiile în care biocombustibilul, potrivit caracteristicelor tehnice și proprietăților lui este destinat pentru ardere, acesta se livrează cu aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 8%.