Potrivit art. 21 alin. (5) din Codul fiscal, agentul economic care face o donaţie sub formă de bunuri se consideră că a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre valoarea neamortizată în scopuri fiscale şi valoarea de piaţă la momentul donării.
    Totodată, potrivit pct. 20 din Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018 cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit, pentru mijloacele fixe venitul rezultat din efectuarea donaţiilor şi supus impozitării se determină ca diferenţă între valoarea de piaţă la momentul donării şi valoarea neamortizată în scopuri fiscale, conform modului stabilit de Regulamentul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019.
     Pentru activele materiale circulante, venitul rezultat din efectuarea donaţiilor şi supus impozitării se determină ca diferenţă dintre preţul de piaţă al acestor active şi cheltuielile suportate legate de procurarea sau producerea acestora.
    Valoare neamortizată în scopuri fiscale, conform prevederilor pct. 3 din Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704/2019, reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare/valoarea de intrare capitalizată şi suma amortizării calculate în scopuri fiscale pînă în momentul (inclusiv luna) ieşirii mijlocului fix de la entitate.
    Totodată, potrivit art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preţ de piaţă, valoare de piaţă reprezintă preţul mărfii, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, iar în cazul lipsei mărfurilor – în urma tranzacţiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerţului cu ridicata. Tranzacţiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei.
     Respectiv, în cazul în care valoarea de piață a bunului donat va fi mai mare decît valoarea neamortizată în scopuri fiscale (pentru mijloacele fixe) sau valoarea contabilă (pentru alte active), diferenţa dintre valoarea de piaţă la momentul donării şi valoarea neamortizată în scopuri fiscale/valoarea contabilă se va include în venitul impozabil.

   Potrivit pct. 22 din Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018 cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit, în cazul primirii unei donaţii de la o altă persoană, beneficiarul constată donaţia drept venit financiar care se include în venitul brut şi se impune în modul general stabilit.
   Totodată, conform art. 12 pct. 6) din Codul fiscal, venit financiar reprezintă venit obținut sub formă de royalty (redevență), anuități, de la darea bunurilor în arendă, locațiune, de la uzufruct, pe diferența de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obținute ca rezultat al activității financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activități nu este regulată, permanentă și substanțială.
    Respectiv, la primirea activului cu titlu de donație se constată venit care se impozitează în modul general stabilit (art. 18 din Codul fiscal).

În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul fiscal, în venitul brut nu se include patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art. 90¹ alin.(3¹) din Codul fiscal.          

Totodată, liniuţa a cincea a articolului indicat prevede că persoanele specificate la art. 90 din Codului fiscal reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 6% din mărimea sumei mijloacelor băneşti donate persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător.          

Conform art. 21 alin. (4) din Codului fiscal, începând cu perioada fiscală 2020, agentul economic nu urmează să-şi ajusteze veniturile prin rîndul 02019 a Declarației cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice, în cazul efectuării donațiilor în favoarea persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător.          

Totodată, suma donației se va reflecta prin completarea Anexei 2D a Declarației menționaate, la rîndul 03038 „Suma contribuțiilor bănești efectuate sub formă de donație” col. 2 - suma mijloacelor bănești donate, col. 3- se indică zero.

    Vinderea ulterioară a activelor primite cu titlu de donație se va impozita pe principii generale.
    Respectiv, veniturile înregistrate în evidența contabilă din vânzarea activului se vor include în venitul brut, iar cheltuielile constate conform contabilității financiare la ieșirea activului se vor recunoaște la deducere.
   Totodată, potrivit pct. 33 din Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704/2019, rezultatul fiscal în cazul înstrăinării mijloacelor fixe prin comercializare se determină ca diferenţa dintre venitul obţinut de la înstrăinare şi valoarea neamortizată în scopuri fiscale a mijlocului fix.

     În conformitate cu prevederile art. 26¹ alin. (12) din Codul fiscal, nu se permite deducerea amortizării mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepţia cazurilor în care valoarea acestora a fost inclusă în venitul impozabil al contribuabilului.
    Totodată, potrivit pct. 22 din Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018 cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit, în cazul primirii unei donaţii de la o altă persoană, beneficiarul constată donaţia drept venit financiar care se include în venitul brut şi se impune în modul general stabilit.
    Astfel, în cazul în care persoana juridică utilizează mijlocul fix primit cu titlu de donație în cadrul activității de întreprinzător (cade sub incidența art. 26¹ alin. (2) din Codul fiscal) și valoarea acestuia a fost inclusă în componența venitului impozabil, acesta are dreptul la deducerea amortizării în scopuri fiscale.

    În conformitate cu art. 6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593/2002, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru angajatori, angajați şi persoane fizice care primesc alte recompense se calculează în funcție de contribuția procentuală la salariu şi la alte recompense, până la deducerea (reținerea) impozitelor şi altor plăți obligatorii stabilite de legislație.
     Potrivit art. 3 din Legea menţionată, prin noțiunea de alte recompense se subînțelege orice altă sumă decât salariul, plătită de angajator în folosul angajatului său, precum şi alte drepturi şi venituri plătite persoanelor fizice, cu excepţia drepturilor şi veniturilor, prevăzute la art. 20, 89, 90, 90¹ din Codul fiscal, la care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
    Conform art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art. 90¹ alin. (3¹) reprezintă sursă de venit neimpozabilă.
    Astfel, deoarece suma venitului obținută de beneficiar este stabilită în art. 20 lit. i) din Codul fiscal, în cazul efectuării donației sub formă de bunuri în adresa persoanei fizice, nu se vor calcula prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

     Potrivit art.36 alin.(1) și alin.(2) din Codul fiscal, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, cu excepţia donaţiei de alimente făcute în conformitate cu Legea nr.299/2022 privind prevenirea pierderii şi risipei de alimente, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil. Pot fi deduse, conform alin.(1) din prezentul articol, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art.51, a organizaţiilor necomerciale specificate la art.52 alin.(1), a organizaţiilor sindicale şi patronale, precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial.
    Totodată, în conformitate cu prevederile art.1 alin.(3) și art.20 alin.(4) din Legea nr.1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare, transferul de mijloace financiare şi materiale, acordarea de asistenţă sub orice altă formă persoanelor juridice care urmăresc obţinerea de profit, donaţiile şi contribuţiile în beneficiul partidelor politice şi al altor organizaţii social-politice nu se consideră activităţi filantropice şi de sponsorizare. Participanţilor la activităţile filantropice şi de sponsorizare le este interzisă susţinerea şi promovarea partidelor politice, politicienilor, candidaţilor electorali, simbolurilor electorale şi de partid.
    Astfel, Legea nr.1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare expres prevede că donaţiile efectuate în beneficiul partidelor politice nu se consideră activităţi filantropice şi de sponsorizare.
    Subsecvent, potrivit art.21 alin.(5) din Codul fiscal, agentul economic care face o donaţie sub formă de bunuri, cu excepţia alimentelor donate conform Legii nr.299/2022 privind prevenirea pierderii şi risipei de alimente, se consideră că a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre valoarea neamortizată în scopuri fiscale şi valoarea de piaţă la momentul donării.
     De asemenea, în conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.
     Conform pct.26 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activităţii de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul desfăşurării activităţii economice şi obţinerii de venituri.
     Concomitent, potrivit prevederilor pct.21 din Regulamentul menționat, în cazul efectuării donaţiei sub forma transmiterii mijloacelor băneşti, suma lor nu se permite spre deducere şi urmează a fi ajustată, dacă aceste cheltuieli au fost reflectate drept cheltuieli curente ale întreprinderii, în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau ale Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară.
    Astfel, cheltuielile aferente donațiilor efectuate de către agenții economici în favoarea partidele politice nu se califică drept cheltuieli ordinare și necesare, deoarece acestea nu sunt suportate în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător şi obţinerii de venituri.
      Prin urmare, reieșind din cele menționate supra, donațiile efectuate în folosul partidelor politice nu se permit spre deducere în scopuri fiscale.