0 8000 1525
mail@sfs.md
Cabinetul personal
breadcrumbs_img

Baza generalizată a practicii fiscale

Surse de venit impozabile

Ordin SFS nr. 1095, din 03.12.2015

      În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoanele fizice (inclusiv funcționarii publici) sub formă de indemnizație unică, precum și ajutor material, reprezintă surse de venit impozabile.

Data adăugării răspunsului - 03.12.2015

        Se consideră surse de venit impozabile indemnizaţiile şi ajutoarele materiale primite de către funcţionarii publici?          În conformitate cu prevederile art. 20 lit. g) din Codul fiscal, sumele primite de către persoanele fizice sub formă de indemnizaţie unică în marime de 6 salarii medii lunare, în cazul de lichidare a autorităţii publice, de reducere a efectivului de personal sau de modificare a statului de personal, reprezintă surse de venit neimpozabile. Vis-a-vis de regimul fiscal aplicat indemnizaţiei unice acordate funcţionarului public în marime de 50% din salariu de funcţie pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, potrivit alin. (3) art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008, menţionam ca conform art. 18 lit. o) din Codul fiscal acest tip de venit reprezintă o sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit fiind impozitată în mod general stabilit de legislaţia fiscală. Aferent ajutorului material acordat funcţionarului public potrivit prevederilor Hotarîrii Guvernului nr. 525 din 16.05.2006, comunicăm că acest tip de venit este stabilit ca sursă de venit impozabilă în conformitate cu prevederile lit. o) art. 18 din Codul fiscal.

Data arhivării răspunsului - 03.12.2015
Ordin SFS nr. 67, din 08.02.2018

        În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, onorariile sunt considerate ca surse de venit impozabile.
       Prin urmare, la achitarea onorariilor angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

Data adăugării răspunsului - 09.02.2018

        Sunt considerate ca surse de venit impozabile onorariile şi poate persoana fizică să beneficieze de scutirea personală nefolosită pentru anii 2008-2009?          În conformitate cu prevederile art.18 lit. c) din Codul fiscal, onorariile sunt considerate ca surse de venit impozabile. Totodată, potrivit prevederilor art.83 alin. 2 lit. b) din Codul Fiscal, persoanele fizice rezidente care nu au obligaţii privind achitarea impozitului pe venit, dar obţin venit impozabil din sursele altele decât salariul, care depăşeşte suma scutirii personale pe an acordate conform art.33 alin. (1) din Codul fiscal, sunt obligate să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit. Conform prevederilor art.33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoana fizica rezidentă) are dreptul la o scutire personală pe an. Pentru anul 2010 suma dată constituie 8100 lei, iar pentru anii 2008- 2009, respectiv 6300 lei şi 7200 lei. În conformitate cu prevederile art. 83 alin.5 din Codul fiscal, persoanele fizice care nu sunt obligate să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit, la depistarea faptului de plată în plus la impozit, au dreptul, în termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei sau cu depăşirea acestui termen, să prezinte o declaraţie în care vor indica suma platită în plus la impozit, care urmeaza să fie restituită conform legislaţiei fiscale.          Potrivit prevederilor art.266 alin. (1) din Codul fiscal, cererea de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmeaza a fi restituite, poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuarii şi/sau apariţiei lor.          Prin urmare, în cazul în care la prezentarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2008-2009 şi 2010, va fi înregistrată suma platită în plus, urmeaza să înaintaţi o cerere către Inspectoratul fiscal teritorial, în raza caruia este domiciliul de bază (viza de resedintă). Restituirea sumelor achitate în plus se efectueaza în termenii stabiliti de legislatia fiscala, conform prevederilor art.175 din Codul Fiscal.

Data arhivării răspunsului - 09.02.2018
Ordin SFS nr. 131, din 26.02.2025

      În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158/2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile.
     De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește salariatului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.Angajatorul nu are obligaţia să urmărească pierderea dreptului de utilizare a scutirii personale.         
     Modul de  reţinere a impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aferente muncii prestate este stabilit în Regulamentul aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.
      Astfel, la achitarea îndemnizațiilor de eliberare din serviciu pentru prima lună, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.
      În cazul achitării indemnizației de eliberare din serviciu pentru a doua și a treia lună, potrivit prevederilor art. 186 alin. (1) lit. b) și c) din Codul muncii nr. 154/2003, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată în conformitate cu art. 90 alin. (2) din Codul fiscal.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.214 din 31.07.2024, în vigoare 01.01.2025]

Data adăugării răspunsului - 27.02.2025

Ordin SFS nr. 67, din 08.02.2018

       În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile.
      De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.           
      Astfel, la achitarea îndemnizațiilor de eliberare din serviciu pentru prima lună angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.          
     În cazul achitării indemnizației de eliberare din serviciu pentru a doua și a treia lună, potrivit prevederilor art. 186 alin. (1) lit. b) și c) din Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2) din Codul fiscal.

Data arhivării răspunsului - 27.02.2025

        Care este regimul fiscal la achitarea indemnizaţiilor în cazul eliberării forţate din serviciul public?          În conformitate cu prevederile art.20 lit. g) din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub formă de indemnizaţie unică în marime 6 salarii medii lunare în baza art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 „Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”, reprezintă surse de venit neimpozabile. Totodată, potrivit pct. 8) din anexa nr. 5 a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 129 din 23 decembrie 2010 şi respectiv pct. 9) din anexa nr. 3 a Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurăre obligatorie de asistenţă medicală nr.1593 din 16.12.2002, indemnizaţia respectivă este o plată din care nu se calculează contribuţii de asigurare sociale şi, respectiv, prime de asigurăre obligatorie de asistenţă medicală. Referitor la indemnizaţia unică în marime de 50% din salariul de funcţie pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, menţionam că, în conformitate cu art. 18 lit. o) din Codul fiscal, aceasta reprezintă o sursă de venit impozabilă şi baza de calcul pentru contribuţii de asigurări sociale şi, respectiv, prime de asigurare obligatorie de asistenta medicală. Suma calculată, în conformitate cu prevederile art. 330 alin. (2) din Codul Muncii al Republicii Moldova, pentru reţinerea plăţilor în caz de eliberare din serviciu în marime de 0,1% pentru fiecare zi din suma neplatită în termen, nu este stabilită ca compensaţie reglementata de alin. (1) al articolului menţionat, respectiv potrivit art. 18 lit. o) din Codul fiscal, constituie sursă de venit impozabilă. Totodată, aceasta nu reprezinta baza de calcul pentru contributii de asigurari sociale, în schimb urmează de a se calcula primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu este obligat sa calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi să reţina din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 10 din 19.01.2010. Prevederi analogice de calculare şi reţinere, de către angajator, a contribuţiilor de asigurari sociale şi prime de asigurari obligatorii de asistenţă medicală stabilesc şi art.20 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr.489-XIV din 08.07.1999, precum şi art.25 din Legea cu privire la mărimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593 din 26.12.2002. Totodată, ţinem să menţionam că, atît în cazul în care întreprinderea a transferat sumele menţionate fără a reţine impozitului pe venit, precum şi în cazul în care acestea au fost încasate forţat, de către executorul judecătoresc, fără a fi calculat şi reţinut impozitul pe venit la sursa de plată, angajatorul este obligat ca în termen de o luna de la încheierea anului fiscal, să prezente organului fiscal teritorial o dare de seamă fiscală (Forma IAL09), în care va indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanelor fizice în folosul cărora au fost transferat sau au fost încasat integral de la întreprindere, salariul pentru lipsa forţata de la serviciu, fără indicarea impozitului pe venit aferente acestui salariu care nu a fost reţinut. Cît priveste calcularea şi reţinerea contribuţiilor de asigurări sociale şi a primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală relatam că, în cazul în care suma salariului plătit pentru lipsa forţată de la serviciu a fost achitata sau încasată de catre executorul judecătoresc, fără a fi calculate şi reţinute aceste plaţi, angajatorul conform legislaţiei în vigoare urmează să reflecte aceste sume în evidenţa contabilă, efectuînd calculul plaţilor date şi anume a contribuţiilor de asigurări sociale conform tarifelor stabilite pentru perioadele în care angajatul a fost lipsit forţat de la serviciu, iar a primele menţionate conform tarifului stabilit pentru perioada fiscală în care s-au transferat aceste prime. De asemenea, în scopul ţinerii evidenţei individuale a asiguratilor la sistemul public de asigurări sociale, precum şi a plaţilor achitate, angajatorul este obligat să prezinte casei teritoriale de asigurări sociale Declaraţia anuală a persoanei asigurate (REV 5), în termenii stabiliţi de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat pe anul respectiv.

Data arhivării răspunsului - 09.02.2018
Ordin SFS nr. 107, din 11.03.2019

      Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.
     În cadrul tranzacțiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacție, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît și administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît și cheltuielile aferente operațiunii respective, conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, Standardele Naționale de Contabilitate, inclusiv SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, precum și altor acte legislative și normative.
      Astfel, fiduciantul va constata veniturile rezultate din darea în locațiune (arendă) a proprietății și cheltuielile aferente obținerii venitului respectiv.

Data adăugării răspunsului - 13.03.2019

        Cum se constată venitul fondatorului administrării fiduciare (fiduciant) în cadrul contractului de administrare fiduciară?          Potrivit prevederilor art.1053 din Codul civil prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părţi (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării. În cadrul tranzacţiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacţie, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît şi administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît şi cheltuielile aferente operaţiunii respective conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilităţii nr. 113 din 27.04.2007, Standardele naţionale de contabilitate, inclusiv S.N.C. 3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii” şi 18 “Venitul”, şi alte acte normative şi legislative. Astfel, fiduciantul va constata veniturile rezultate din darea în locaţiune (arendă) a proprietăţii şi cheltuielile aferente obţinerii venitului respectiv.

Data arhivării răspunsului - 13.03.2019
Ordin SFS nr. 107, din 11.03.2019

         Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.
       În cadrul tranzacțiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacție, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît și administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît și cheltuielile aferente operațiunii respective conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, Standardele Naționale de Contabilitate, inclusiv SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, precum și altor acte legislative și normative.
     Astfel, fiduciarul va reflecta la venituri – veniturile sub formă de recompensă plătită de fiduciant și la cheltuieli – cheltuielile aferente obținerii acestui venit.

Data adăugării răspunsului - 13.03.2019

        Cum se constată venitul administratorului fiduciar (fiduciar) în cadrul contractului de administrare fiduciară?          Potrivit prevederilor art.1053 din Codul civil prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părţi (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării. În cadrul tranzacţiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacţie, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît şi administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît şi cheltuielile aferente operaţiunii respective conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilităţii nr. 113 din 27.04.2007, Standardele naţionale de contabilitate, inclusiv S.N.C. 3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii” şi 18 “Venitul”, şi alte acte normative şi legislative. Astfel, fiduciarul va constata veniturile sub formă de recompensă plătită de fiduciant şi cheltuielile aferente obţinerii acestui venit.

Data arhivării răspunsului - 13.03.2019
Ordin SFS nr. 131, din 26.02.2025

      În conformitate cu prevederile art. 14 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, de persoanele care desfăşoară servicii profesionale, precum şi de persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii, reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe  venit.
     Prin urmare, în cazul în care serviciile de producere a spotului publicitar sunt acordate de rezident de la locul său de reşedinţă care se află în Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată de rezident în Republica Moldova şi, respectiv, venitul obţinut în urma efectuării acestora urmează a fi impozitat pe principii generale.

Data adăugării răspunsului - 27.02.2025

Ordin SFS nr. 763, din 07.09.2011

      În conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, reprezintă venit impozabil.
      Prin urmare, în cazul în care serviciile de producere a spotului publicitar sunt acordat de rezident de la locul său de reşedinţă care se află în Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată de rezident în Republica Moldova şi, respectiv, venitul obţinut în urma prestării acestora urmează de a se impune pe principii generale.

Data arhivării răspunsului - 27.02.2025
Ordin SFS nr. 131, din 26.02.2025

     Articolul 20 din Codul fiscal, specifică sursele de venit din care nu se calculează impozitul pe venit.
     Potrivit prevederilor art.25 alin.(1) din Legea privind statutul alesului local nr.768/2000, la expirarea mandatului, alesului local care a activat cel puţin doi ani în această calitate i se acordă o indemnizaţie unică, egală cu salariul mediu lunar pe economia naţională pentru anul precedent, cu excepţia primarului, care beneficiază de o indemnizaţie unică egală cu 2 salarii de bază, în condiţiile Legii nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.
     Îndemnizaţia menţionată nu este specificată în art. 20 din Codul fiscal ca sursă de venit neimpozabilă şi, respectiv, aceasta se va impozita cu impozitul pe venit în modul general stabilit.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.335 din 09.11.2023, în vigoare 30.11.2023]

Data adăugării răspunsului - 27.02.2025

Ordin SFS nr. 878, din 31.10.2011

       Articolul 20 din Codul fiscal, specifică sursele de venit din care nu se calculează impozitul pe venit. Potrivit prevederilor art.25 alin.(1) din Legea privind statutul alesului local nr.768 din 02.02.2000, la expirarea mandatului, alesului local care a activat cel puţin doi ani în această calitate i se acordă o indemnizaţie unică, egală cu salariul mediu lunar pe economia naţională pentru anul precedent.
     Îndemnizaţia menţionată nu este specificată în art. 20 din Codul fiscal ca sursă de venit neimpozabilă şi, respectiv, aceasta se va impozita cu impozitul pe venit în modul general stabilit.

Data arhivării răspunsului - 27.02.2025
Ordin SFS nr. 878, din 31.10.2011

       Suma compensaţiei pentru concediile anuale nefolosite de angajat, nu este specificată ca sursă de venit neimpozabilă la art. 20 din Codul fiscal.
     Prin urmare, în conformitate cu art. 18 lit.o) din Codul fiscal, compensaţia dată constituie sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut al angajatului şi se impune în modul general stabilit.

Data adăugării răspunsului - 12.04.2019

Ordin SFS nr. 131, din 26.02.2025

     În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.
     Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de angajator includ suma dobânzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata medie ponderată a dobânzilor aplicate la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani, stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului.
     Prevederile prezentei litere nu se aplică creditelor acordate de bănci şi organizaţii de creditare nebancară salariaţilor acestora în condiţiile generale în care acestea acordă credite persoanelor fizice terţe. În sensul prezentului articol, prin condiţii generale se înţeleg condiţiile acceptate de către bănci şi organizaţii de creditare nebancară privind oferirea creditelor cel puţin unei persoane fizice terţe pentru acelaşi produs financiar oferit salariaţilor.
      De asemenea, menţionăm că, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte salariatului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. Angajatorul nu are obligaţia să urmărească pierderea dreptului de utilizare a scutirii personale.
     Statistica ratelor pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md.
     Astfel, entitatea urmează de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată din suma facilității acordate de către angajator, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, aplicând cotele impozitului stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.214 din 31.07.2024, în vigoare 01.01.2025]

Data adăugării răspunsului - 27.02.2025

Ordin nr. 141, din 28.02.2020
     În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.
      Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de angajator includ suma dobânzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata dobânzii aplicată la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului. Prezentele prevederi nu se aplică creditelor acordate de bănci şi organizaţii de creditare nebancare angajaţilor acestora în condiţiile generale în care acestea acordă credite persoanelor terţe.
    De asemenea, menţionăm că, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.          
    Statistica ratelor pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md.          
    Astfel, entitatea urmeză de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată din suma facilităţii acordate de către angajator, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, aplicînd cotele impozitului stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Data arhivării răspunsului - 28.03.2024

Se consideră ca sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit, acordarea de către angajator a creditului fără dobândă în folosul angajatului?          În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.          Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata medie ponderată (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la creditele acordate cu scadenţa ce depăşeşte 12 luni – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele la termen – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare.          De asemenea, menţionăm că în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.           Statistica ratelor de bază pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md.           Astfel, entitatea urmeză de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată din suma facilităţii acordate de către patron, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, aplicînd cotele impozitului stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

Data arhivării răspunsului - 02.03.2020

Ordin SFS nr. 122, din 26.03.2024

    În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.
    Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de angajator includ suma dobânzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata medie ponderată a dobânzilor aplicate la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani, stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului.
   Prevederile prezentei litere nu se aplică creditelor acordate de bănci şi organizaţii de creditare nebancară salariaţilor acestora în condiţiile generale în care acestea acordă credite persoanelor fizice terţe. În sensul prezentului articol, prin condiţii generale se înţeleg condiţiile acceptate de către bănci şi organizaţii de creditare nebancară privind oferirea creditelor cel puţin unei persoane fizice terţe pentru acelaşi produs financiar oferit salariaţilor.
     De asemenea, menţionăm că, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. Statistica ratelor pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md.
    Astfel, entitatea urmeză de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată din suma facilităţii acordate de către angajator, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, aplicînd cotele impozitului stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.212 din 20.07.2023 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 297-301 din 10.08.2023, în vigoare 01.01.2024]

Data arhivării răspunsului - 27.02.2025
Ordin SFS nr. 1073, din 09.10.2012

Data adăugării răspunsului - 26.02.2016

Cum se stabileşte obiectul impozabil potrivit prevederilor 542 din Codul fiscal utilizînd indicatorii raportului financiar?           

În conformitate cu prevederile art. 542 din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul din activitatea operaţională obţinut în perioada fiscală declarată.         

De asemenea, conform scrisorii IFPS nr. (26-08/2-02/1/1211)17/22 din 02.03.2012  şi potrivit prevederilor Standardului Naţional de Contabilitate nr. 5, activitatea operaţională este activitatea de bază a întreprinderii în vederea obţinerii venitului din vînzarea producţiei, mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, precum şi din alte tipuri de activităţi.         

Astfel, veniturile din activitatea operaţională sunt înregistrate în conturile contabile 611 „Venituri din vînzări” şi 612 „Alte venituri operaţionale” din Planul de conturi contabile al activităţii economice-financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 174 din 25 decembrie 1997. În Raportul de profit şi pierderi indicatorii conturilor 611 şi 612 se reflectă respectiv la codul rândurilor 010 şi 040.

Data arhivării răspunsului - 26.02.2016
Ordin SFS nr. 1073, din 09.10.2012

Data adăugării răspunsului - 25.08.2017

        Poate fi constatat casa de schimb valutar ca subiect al impunerii în conformitate cu prevederile alin. (1) art. 541 din Codul fiscal dacă venitul activităţii respective nu se supune TVA şi venitul din activitatea operaţională în anul precedent (anul 2011) a constituit o sumă de pînă la 100 000 lei?          În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 541 din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. pe parcursul perioadei fiscale declarate, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali.          De asemenea, agenţii economici care corespund prevederilor alin. (1) art. 541 din Codul fiscal şi care, la situaţia din 31 decembrie a perioadei precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100 000 lei utilizează regimul de impozitare prevăzut de Capitolul 71 din Codul Fiscal. Alte excepţii privind constatarea ca subiecţi ai impunerii conform Capitolului 71 din Codul fiscal nu sunt prevăzute.          Astfel, casa de schimb valutar care conform situaţiei din 31 decembrie a perioadei precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100 000 lei vor utiliza regimul de impozitare prevăzut de Capitolul 71.

Data arhivării răspunsului - 25.08.2017
Ordin SFS nr. 111, din 20.05.2017

Data adăugării răspunsului - 20.05.2017

        În conformitate cu informaţia din raportul financiar pentru perioada anului 2011, întreprinderea a constatat venit din activităţi operaţionale în sumă de 400 000 lei. Care este regimul de impozitare în perioada fiscală 2012?          În conformitate cu prevederile articolului 541 alineatul (3) din Codul fiscal, care a fost modificat prin Legea nr. 178 din 11 iulie 2012, agenţii economici menţionaţi la alin. (1) care, la situaţia din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de la 100 000 la 600 000 lei pot alege regimul de impozitare prevăzut de Capitolul 71 din Codul fiscal sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit din momentul în care sunt înregistraţi benevol în calitate de plătitor de T.V.A.          Astfel, în cazul în care agentul economic nu este înregistrat ca plătitor de T.V.A, acesta va determina impozitul pe venit în conformitate cu prevederile Capitolului 71 „Regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”.          În cazul în care agentul economic se înregistrează ca plătitor de T.V.A, acesta va aplica regimul de impozitare privind impozitul pe venit în modul general stabilit din momentul înregistrării. Pînă la data înregistrării agentului economic ca plătitor de T.V.A. acesta va aplica regimul fiscal pentru agenţi economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

Data arhivării răspunsului - 20.05.2017
Ordin SFS nr. 755, din 05.06.2013

      Răspunsul este perfectat în conformitate cu explicaţiile prezentate de către Comisia economie, buget şi finanţe a Parlamentului Republicii Moldova.         
    La generarea apelului internaţional din reţeaua operatorului din Republica Moldova, în condiţiile tranzitului acestuia prin alt operator naţional intermediar, survin următoarele consecinţe fiscale.         
    Costul apelului, achitat de client, în temeiul art.93 alin.4) şi 6) din Codul  fiscal, constituie livrare impozabilă şi se supune impozitării conform art.97 din cod, valoarea impozabilă a căreia o constituie  întreaga valoare pasibilă achitării de către client.         
    Serviciul de tranzit, prestat de către operatorul naţional intermediar se impozitează cu TVA pe principii generale şi se include în venitul acestuia. În valoarea acestuia nu se include valoarea serviciului achitat de către operatorul naţional operatorilor din străinătate, care participă la realizarea apelului internaţional. Pentru serviciul de tranzit prestat de către operatorul naţional intermediar, acesta, în conformitate cu art. 117 din Codul fiscal, prezintă factură fiscală operatorului naţional.         
      Ţinînd cont de faptul că serviciile de telefonie sunt impozabile cu TVA, trecerea în cont a TVA se efectuează în conformitate cu art.102 alin. (1) al Codului fiscal.         
     La generarea apelului internaţional din reţeaua operatorului străin adresat clienţilor operatorului naţional, în condiţiile tranzitului acestuia prin alt operator naţional intermediar, survin următoarele consecinţe fiscale.         
    Serviciul de tranzit, prestat de operatorul naţional intermediar şi achitat de către operatorul din străinătate, constituie venit al operatorului naţional intermediar şi nu include în sine valoarea serviciului achitat de către operatorul din străinătate operatorului naţional prin operatorului naţional intermediar. Valoarea serviciului de tranzit, achitată de către operatorul străin companiei operatorului naţional intermediar, reprezintă cheltuieli ale operatorului din străinătate.         
     Venitul operatorului naţional îl reprezintă valoarea primită de la operatorul străin prin operatorul naţional intermediar. Valoarea serviciului, achitată operatorului naţional de către operatorul străin prin operatorul naţional intermediar, reprezintă cheltuieli ale operatorului din străinătate.
     Veniturile primite de către operatorul naţional intermediar şi operatorul naţional din asigurarea apelului internaţional, generat din reţeaua operatorului din străinătate, nu se impozitează cu TVA în temeiul Convenţiei de la Melbourne din a. 1988.

Data adăugării răspunsului - 18.06.2013

Ordin SFS nr. 771, din 14.06.2013

      În conformitate cu prevederile art. 4 alin (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.          
      Întru asigurarea executării Acordului “Compact” dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului, semnat la 22.01.2010, privind implementarea Programului de asistenţă “Compact”, prin Hotărîrea Guvernului 949 din 12.10.2010 (Monitorul Oficial 206-209/1060, 22.10.2010) s-a aprobat Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii, stabilite de Acordul "Compact".         
      Respectiv, Capitolului V, pct. 20 din Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de Acordul “Compact”, stipulează că în conformitate cu secţiunea 2.8 litera (d) “Taxe” din Acordul nominalizat, persoanele juridice naţionale constituite în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi persoanele fizice naţionale antrenate în cadrul Programului “Compact” nu se scutesc de la plata impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, dar sînt subiecţi ai impunerii în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.          
      Totodată, potrivit pct. 3 subpct. 8) din Regulamentul menționat, noţiunea de naţional reprezintă persoană fizică care este cetăţean al Republicii Moldova sau persoană fizică care deţine adeverinţă de imigrant permanent în Republica Moldova şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova (cu excepţia FPM Moldova* şi oricărei persoane juridice străine, inclusiv oricărei filiale, reprezentanţe sau reprezentanţe permanente, înregistrate în Moldova, a unei persoane juridice străine cu privire la venitul obţinut din livrările de mărfuri, lucrări sau servicii în cadrul Programului “Compact”).          
      Prin urmare, persoanele naţionale fizice şi persoanele naționale juridice, constituite în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, nu se scutesc de la plata impozitului pe venit pentru serviciile prestate în cadrul Programului respectiv, precum şi de la contribuţiile de asigurări sociale şi de la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Venitul respectiv urmează a fi impus în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.
*Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova).

Data adăugării răspunsului - 12.04.2019

Ordin SFS nr. 141, din 28.02.2020

      Potrivit prevederilor Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM Rev. 2), aprobat prin Ordinul Biroului Național de Statistică nr. 28 din 07 mai 2019, pus în aplicare din 1 ianuarie 2020, producerea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul este parte din diviziunea 10 „Industria alimentară”, grupa 10.5 ”Fabricarea produselor lactate”. Respectiv, acestea nu pot fi calificate ca producție din zootehnie în formă naturală.          
      Astfel, din plățile îndreptate spre achitare în folosul persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la realizarea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul entitatea urmează să rețină, în prealabil, ca parte a impozitului pe venit o sumă în mărimea stabilită de art. 90 alin. (2) din Codul fiscal. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Data adăugării răspunsului - 02.03.2020

        Se va impozita venitul obţinut de către persoanele fizice, de la realizarea producţiei de zootehnie în formă naturală (brînză de oi)?           Potrivit prevederilor art.20 lit.у) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, inclusiv a deşeurilor şi a reziduurilor de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), de metale feroase şi neferoase, a reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora şi ambalajului returnabil, precum şi de la livrarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată sunt stabilite ca surse de venit neimpozabile. Menţionăm că potrivit explicaţiilor prezentate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la producţia dinzootehnie în formă naturală se atribuie: lapte (neprelucrat), ouă, lînă, piei, puf, blănuri. Astfel, venitul obţinut de către persoanele fizice, de la realizarea producţiei dezootehnie în formă naturală (brînză de oi), constituie sursă de venit impozabilă.

Data arhivării răspunsului - 02.03.2020
Ordin SFS nr. 679, din 07.05.2014

Sursele de venit impozabile sunt stabilite în articolul 18 din Codul Fiscal.

Data adăugării răspunsului - 12.05.2014

Ordin SFS nr. 499, din 12.06.2015

       Potrivit art.18 lit. j) din Codul fiscal venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului, constituie sursă de venit impozabilă.          
      Astfel, în cazul în care, agentul economic (entitаteа) nu va rambursa împrumutul împrumutatului (fondatorului, sau altei persoane), acesta va fi stabilit ca venit al entităţii date şi se va supune impozitării în modul general stabilit.

Data adăugării răspunsului - 16.06.2015

Ordin SFS nr. 111, din 20.05.2017

      În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoanele fizice sub formă de indemnizație unică, reprezintă surse de venit impozabile.           
     Astfel, indiferent de faptul stabilirii de către angajator în contractul colectiv sau contractul individual de muncă a prevederilor care prevăd mărimi sporite ale indemnizației de eliberare din serviciu comparativ cu cele prevăzute la art. 186 din Codul muncii, suma indemnizației achitate angajatului constituie sursă de venit impozabilă.

Data adăugării răspunsului - 20.05.2017

Ordin SFS nr. 122, din 26.03.2024

     În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.
    Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obținute de la jocurile de noroc, loterii și de la campaniile promoționale atît în formă monetară, cît și nemonetară. Câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc. În scopul aplicării prezentei noţiuni, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri, la automatele de joc, la pariuri pentru competiţiile/ evenimentele sportive reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată.
[Modificările operate în temeiul Legii nr.356 din 29.12.2022, în vigoare 01.01.2023 și Legii nr.257 din 16.12.2020, în vigoare 01.05.2021]

Data adăugării răspunsului - 28.03.2024

Ordin nr. 141, din 28.02.2020
      În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.          
    Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obținute de la jocurile de noroc, loterii și de la campaniile promoționale atît în formă monetară, cît și nemonetară. În scopul aplicării noţiunii respective, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenței pozitive dintre suma cîştigată și suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]

Data arhivării răspunsului - 28.03.2024

        Cum urmează a fi impozitate cîștigurile din jocurile de noroc?           În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc          Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obținute de la jocurile de noroc, loterii și de la campaniile promoționale atît în formă monetară, cît și nemonetară. În scopul aplicării noţiunii respective, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenței pozitive dintre suma cîştigată și suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată. 

Data arhivării răspunsului - 02.03.2020
Ordin SFS nr. 122, din 26.03.2024

     În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1)-(6) din Codul fiscal, termenul de achitare a impozitului în rate survine pentru:
- agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:
    a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlul II din Codul fiscal, pentru anul respectiv; sau
    b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru anul precedent.
- întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), obligate să achite impozitul în rate conform alin.б(1), dispun de dreptul de a achita impozitul în două etape:
1/4 din suma indicată la alin. (1) lit. a) sau b) – pînă la 25 septembrie şi 3/4 din această sumă – pînă la 25 decembrie ale anului fiscal;
- întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică) transferă la buget de la sediul subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai subdiviziunii pentru anul precedent ori partea impozitului pe venit calculată proporţional venitului obţinut de subdiviziune conform datelor din evidenţa financiară a acesteia pe anul precedent.
      Prevederile menționate nu se aplică agenţilor economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap. 71 din titlul II şi celui stabilit la cap.1 titlul X.
     Totodată, prin derogare de la prevederile liniuței întîi și doi, agenţii economici care aplică perioada fiscală prevăzută la art. 121 alin. (4) sînt obligaţi să achite, pînă la data de 25 a fiecăror trei luni ale perioadei fiscale curente, sume egale cu 1/4 din:
      a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlul II din Codul fiscal, pentru perioada fiscală respectivă; sau
     b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru perioada fiscală precedentă. Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor economici menţionaţi la art. 87 alin.(11) pentru perioadele fiscale 2023–2025.
[Modificările operate în temeiul Legii nr.356 din 29.12.2022, în vigoare 01.01.2023]

Data adăugării răspunsului - 28.03.2024

Ordin nr. 324, din 31.07.2019
      În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1)-(5) din Codul fiscal, termenul de achitare a impozitului în rate survine pentru:          
- agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:          
a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlul II din Codul fiscal, pentru anul respectiv; sau          
b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru anul precedent.
- întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), obligate să achite impozitul în rate conform alin.(1), dispun de dreptul de a achita impozitul în două etape: 1/4 din suma indicată la alin.(1) lit.a) sau b) – pînă la 25 septembrie şi 3/4 din această sumă – pînă la 25 decembrie ale anului fiscal;         
- întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică) transferă la buget de la sediul subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai subdiviziunii pentru anul precedent ori partea impozitului pe venit calculată proporţional venitului obţinut de subdiviziune conform datelor din evidenţa financiară a acesteia pe anul precedent.          
     Prevederile menționate nu se aplică agenţilor economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap.71 din titlul II şi celui stabilit la cap.1 titlul X.          
     Totodată, prin derogare de la prevederile liniuței întîi și doi, agenţii economici care aplică perioada fiscală prevăzută la art.121 alin.(4) sînt obligaţi să achite, pînă la data de 25 a fiecăror trei luni ale perioadei fiscale curente, sume egale cu 1/4 din:          
a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlul II din Codul fiscal, pentru perioada fiscală respectivă; sau          
b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru perioada fiscală precedentă.

Data arhivării răspunsului - 28.03.2024
Ordin SFS nr. 324, din 31.07.2019

     Conform art. 46 alin. (2) din Legea nr. 1134 din 12.06.1997 privind societăţile pe acţiuni, societatea are dreptul să plătească dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie.        
      Potrivit art.47 alin.(1) din Legea nr. 1134/1997, decizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societăţii, iar hotărîrea cu privire la plata dividendelor anuale se ia de adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii.          
      În conformitate cu prevederile art. 801 din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 care achită dividende acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende.
     Impozitul determinat se achită la buget pînă la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost efectuate plăţile în contul dividendelor.          
     Suma impozitului achitată de agentul economic este trecută în cont ca impozit aplicat venitului impozabil al agentului economic respectiv pentru perioada fiscală în care a fost făcută achitarea.         
     Totodată, dacă, în vreo perioadă fiscală, trecerile în cont, permise agentului economic depăşesc suma impozitului pe venit în perioada fiscală respectivă, diferenţa va fi compensată conform modului stabilit în art.175 şi 176.       
     Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap.71 din titlul II din Codul fiscal şi celui stabilit la cap.1 titlul X.

Data adăugării răspunsului - 31.07.2019

Ordin SFS nr. 397, din 13.09.2019

      Potrivit prevederilor art.801 alin.(1) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 care achită dividende acționarilor (asociaților) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende.
       Potrivit art.801 alin.(2) din Codul fiscal, suma impozitului achitată de agentul economic conform alin.(1) din articolul stipulat, este trecută în cont ca impozit aplicat venitului impozabil al agentului economic respectiv pentru perioada fiscală în care a fost făcută achitarea.          
      Totodată, agenții economici sunt obligați să achite la buget impozitul pe venit în mărimea ratelor și în termenele stabilite de art.84 alin.(1) din Codul fiscal.          
      În conformitate cu pct.85 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea de Guvern cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11 iulie 2018, trecerea în cont a impozitului în temeiul art.81 din Codul fiscal, se face prin metodele și termenele stabilite la art.801 și art.84 din Cod.          
      Potrivit art.12 pct.13) din Codul fiscal, trecerea în cont constituie suma reținută și/sau achitată prealabil cu care contribuabilul are dreptul să micșoreze suma impozitului.          
      Astfel, suma impozitului pe venit aferentă profitului perioadei fiscale în curs repartizată în prealabil sub formă de dividende, achitată de contribuabil, se consideră drept parte a obligației fiscale ce ține de achitarea impozitului în rate conform art.84 din Codul fiscal.

Data adăugării răspunsului - 13.09.2019

        În cazul în care agentul economic a decis pe parcursul anului să achite dividende acționarilor, urmează oare să achite adăugător pentru perioada de gestiune, suma impozitul pe venit în rate conform art.84 din Codul fiscal?         Agentul economic urmează să achite în mod obligatoriu suma prognozată a impozitului pe venit în rate, în termenii stabiliți de art.84 din Codul fiscal.          Persoanele care achită dividende acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende, în termenii stabiliți la art. 801 din Codul fiscal.          Prin urmare, achitarea preliminară a dividendelor generează obligația de a achita ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende.          Această sumă nu influențează la suma prognozată a impozitului pe venit în rate care urmează să fie achitată în mod obligatoriu.          Totodată, în cazul în care pentru perioada de gestiune s-a determinat că suma aferentă impozitului pe venit este mai mică decât suma achitată pe parcursul perioadei de gestiune acesta va fi considerată ca sumă achitată în plus (supraplată), iar diferenţa va fi compensată conform modului stabilit în art.175 şi 176 din Codul fiscal.

Data arhivării răspunsului - 13.09.2019
Ordin SFS nr. 383, din 04.09.2019

      Dobînzile aferente depozitelor bancare se vor include în venitul brut al agentului economic și se vor impozita în modul general stabilit, potrivit art.18 lit. g) din Codul fiscal.

Data adăugării răspunsului - 04.09.2019

Ordin SFS nr. 131, din 26.02.2025

     În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei.
   Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din Codul educației nr. 152/2014, tipurile instituţiilor de învăţămînt în conformitate cu structura învăţămîntului sunt:
a) instituţie de educaţie antepreşcolară – creşă, centru comunitar de educaţie timpurie;
b) instituţie de învăţămînt preşcolar – grădiniţă de copii, centru comunitar de educaţie timpurie;
c) instituţie de învăţămînt primar – şcoală primară;
d) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul I – gimnaziu;
e) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul II – liceu;
f) instituţie de învăţământ general cu programe de diferite niveluri sau programe integrate – complex educaţional (grădiniţă-creşă, şcoală primară-grădiniţă, gimnaziu-grădiniţă);
g) instituţie de învăţămînt profesional tehnic secundar – şcoală profesională;
h) instituţie de învăţămînt profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar – colegiu;
i) instituţie de învăţământ profesional tehnic cu programe de diferite niveluri sau programe integrate – centru de excelenţă;
j) instituţie de învăţămînt secundar vocaţional de arte, sport etc. – şcoală;
k) instituţie de învăţămînt superior – universitate, academie de studii, institut, şcoală superioară, şcoală de înalte studii etc.;
l) instituţie de învăţământ de formare continuă – universitate, institut, centru, şcoală etc.;
m) instituţie de învăţămînt extraşcolar – şcoală (de arte: arte plastice, muzică, teatru; de sport etc.), centru de creaţie, club sportiv, centru sportiv de pregătire a loturilor naţionale, tabără de odihnă;
n) instituţie de învăţămînt special – instituţie specială, şcoală auxiliară.
    Conform prevederilor art. 15 alin. (3) din Codul educației, în funcţie de tipul de proprietate, instituţiile de învăţămînt se clasifică după cum urmează:         
a) instituţie de învăţămînt publică;
b) instituţie de învăţămînt privată.
    Luînd în considerare cele expuse, prin procesul de învățămînt se va înțelege totalitatea activităților de instruire realizate conform planurilor educaționale elaborate și aprobate în conformitate cu planul-cadru aprobat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
     Activitățile realizate și serviciile prestate în afara planurilor educaționale nu vor cădea sub incidența prevederilor art. 513 din Codul fiscal.
     În contextul celor expuse, agenții economici care prestează servicii de instruire tematică (ex.: cursuri de limbi străine, instruire auto etc.) nu vor fi în drept să beneficieze de prevederile art. 513 din Codul fiscal, și respectiv, își vor determina obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit conform modului general stabilit.
[Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 14/3-07/141 din 25.03.2016]
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.257 din 17.08.2023, în vigoare 01.09.2023]

Data adăugării răspunsului - 27.02.2025

Ordin SFS nr. 570, din 10.12.2019

       În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei.
     Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din Codul educației nr. 152 din 17 iulie 2014, tipurile instituţiilor de învăţămînt în conformitate cu structura învăţămîntului sunt: 
a) instituţie de educaţie antepreşcolară – creşă, centru comunitar de educaţie timpurie;          
b) instituţie de învăţămînt preşcolar – grădiniţă de copii, centru comunitar de educaţie timpurie;          
c) instituţie de învăţămînt primar – şcoală primară;          
d) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul I – gimnaziu;          
e) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul II – liceu;          
f) instituţie de învăţămînt general cu programe combinate – complex educaţional (şcoală primară-grădiniţă, gimnaziu-grădiniţă);          
g) instituţie de învăţămînt profesional tehnic secundar – şcoală profesională;          
h) instituţie de învăţămînt profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar – colegiu;          
i) instituţie de învăţămînt profesional tehnic cu programe combinate – centru de excelenţă;          
j) instituţie de învăţămînt secundar vocaţional de arte, sport etc. – şcoală;          
k) instituţie de învăţămînt superior – universitate, academie de studii, institut, şcoală superioară, şcoală de înalte studii etc.;          
l) instituţie specializată de învăţămînt de formare continuă – institut;          
m) instituţie de învăţămînt extraşcolar – şcoală (de arte: arte plastice, muzică, teatru; de sport etc.), centru de creaţie, club sportiv;          
n) instituţie de învăţămînt special – instituţie specială, şcoală auxiliară.          
      Conform prevederilor art. 15 alin. (3) din Codul educației, în funcţie de tipul de proprietate, instituţiile de învăţămînt se clasifică după cum urmează:          
a) instituţie de învăţămînt publică;          
b) instituţie de învăţămînt privată.          
       Luînd în considerare cele expuse, prin procesul de învățămînt se va înțelege totalitatea activităților de instruire realizate conform planurilor educaționale elaborate și aprobate în conformitate cu planul-cadru aprobat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.          
      Activitățile realizate și serviciile prestate în afara planurilor educaționale nu vor cădea sub incidența prevederilor art. 513 din Codul fiscal.
      În contextul celor expuse, agenții economici care prestează servicii de instruire tematică (ex.: cursuri de limbi străine, instruire auto etc.) nu vor fi în drept să beneficieze de prevederile art. 513 din Codul fiscal, și respectiv, își vor determina obligațiie fiscale privind impozitul pe venit conform modului general stabilit.
[Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 14/3-07/141 din 25.03.2016]

Data arhivării răspunsului - 27.02.2025
Ordin SFS nr. 131, din 26.02.2025

     În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (37) din Codul fiscal, băncile, asociaţiile de economii şi împrumut, furnizorii de servicii de finanţare participativă, precum şi emitenţii de titluri de creanţă şi obligaţiuni, altele decât cele prevăzute la art.20 lit.z20), reţin un impozit în mărime de 6% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.
    Prin urmare, dobânzile achitate de către bănci, asociațiile de economii și împrumut, precum şi de emitenţii de titluri de creanţă şi obligaţiuni persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la art.20 lit.z20), constituie surse de venit impozabile.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 214 din 31.07.2024, în vigoare 15.08.2024]

Data adăugării răspunsului - 27.02.2025

Ordin nr. 4. din 06.01.2021
     În conformitate cu prevederile alin.(37) la art.901 din Codul fiscal, (modificări operate prin Legea cu privire la modificarea unor acte normative, nr.257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, băncile, asociațiile de economii și împrumut, precum și emitenții de valori mobiliare corporative rețin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.        Prin urmare, dobânzile achitate persoanelor fizice rezidente, începând cu 1 ianuarie 2021, constituie surse de venit impozabile.

Data arhivării răspunsului - 28.03.2024

Ordin SFS nr. 122, din 26.03.2024

    În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (37) din Codul fiscal, băncile, asociaţiile de economii şi împrumut, precum şi emitenţii de titluri de creanţă şi obligaţiuni reţin un impozit în mărime de 6% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.
    Prin urmare, dobânzile achitate de către bănci, asociațiile de economii și împrumut, precum şi emitenţii de titluri de creanţă şi obligaţiuni persoanelor fizice rezidente, constituie surse de venit impozabile.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.212 din 20.07.2023 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 297-301 din 10.08.2023, în vigoare 01.01.2024]

Data arhivării răspunsului - 27.02.2025
Ordin SFS nr. 519, din 28.10.2024

     În conformitate cu prevederile art.82 din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit, achitat în orice stat străin, dacă acest venit urmează a fi supus impozitării şi în Republica Moldova. Trecerea în cont a impozitului pe venit poate fi efectuată cu condiția prezentării de către contribuabil a documentului, care confirmă achitarea (reținerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii Moldova, certificat de organul competent al statului străin respectiv, cu traducere în limba română, cu excepţia celui emis în limba engleză sau în limba rusă.
     Mărimea trecerii în cont, pentru orice an fiscal nu poate depăși suma care ar fi fost calculată la cotele aplicate în Republica Moldova față de acest venit.
    Trecerea în cont a impozitului achitat în alt stat se efectuează în anul în care venitul respectiv este supus impozitării în Republica Moldova.
     Prin urmare, trecerea în cont a impozitului achitat în alt stat se va efectua în anul în care venitul respectiv este supus impozitării în Republica Moldova.
     Respectiv, în cazul în care certificatul care confirmă achitarea (reținerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii Moldova a fost prezentat în altă perioadă decât cea în care a fost reținut impozitul, în temeiul art.188 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilul urmează să corecteze darea de seamă, prin prezentarea unei dări de seamă corectate.
     Alăturat, în cazul în care contribuabilul depune darea de seamă corectată, conform art. 188 din Codul fiscal, iar această corectare nu generează obligații suplimentare privind impozitul pe venit, în temeiul art. 234 alin. (11) din Codul fiscal, nu se aplică amenda prevăzută la art. 260 alin. (1) pentru nerespectarea modului de întocmire și de prezentare a dării de seamă fiscale. Totodată, conform art. 261 alin. (41) din Codul fiscal, contribuabilul este exonerat de sancțiuni pentru diminuarea impozitului pe venit, dacă darea de seamă corectată nu conține informații și date neveridice.
     De asemenea, nu se calculează majorări de întârziere pentru neplata impozitului în cazul în care nu există sume suplimentare de achitat.

Data adăugării răspunsului - 28.10.2024

     

Ordin nr. 380 din 12.08.2024

În conformitate cu prevederile art.82 din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit, achitat în orice stat străin, dacă acest venit urmează a fi supus impozitării şi în Republica Moldova. Trecerea în cont a impozitului pe venit poate fi efectuată cu condiția prezentării de către contribuabil a documentului, care confirmă achitarea (reținerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii Moldova, certificat de organul competent al statului străin respectiv, cu traducere cu traducere în limba română, cu excepţia celui emis în limba engleză sau în limba rusă.
     Mărimea trecerii în cont, pentru orice an fiscal nu poate depăși suma care ar fi fost calculată la cotele aplicate în Republica Moldova față de acest venit.
      Trecerea în cont a impozitului achitat în alt stat se efectuează în anul în care venitul respectiv este supus impozitării în Republica Moldova.
     Prin urmare, trecerea în cont a impozitului achitat în alt stat se va efectua în anul în care venitul respectiv este supus impozitării în Republica Moldova.
     Respectiv, în cazul în care certificatul care confirmă achitarea (reținerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii Moldova a fost prezentat în altă perioadă decât cea în care a fost reținut impozitul, în temeiul art.188 alin.(2) din Codul fiscal, contribuabilul urmează să corecteze darea de seamă, prin prezentarea unei dări de seamă corectate.

Data arhivării răspunsului - 28.10.2024
Ordin SFS nr. 84, din 14.02.2025

     În temeiul art. 20 lit. c2) din Codul fiscal cadourile în natură, inclusiv voucherele oferite salariaților, al căror cuantum anual în raport cu un salariat nu depășește cumulativ valoarea de 10% din salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat, constituie sursă de venit neimpozabilă.
    În contextul celor menționate, în cazul în care cadoul în natură sub formă de vouchere oferit salariaților nu va depăși cumulativ valoarea de 10% din salariul mediu lunar pe economie, valoarea acestuia nu se va supune impozitării cu impozitul pe venit.
     În situația în care valoarea fiecărui cadou oferit sau valoarea cumulativă a cadourilor oferite pe parcursul anului de gestiune va depăși limita de 10% din cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, suma depășirii se va supune impozitării, potrivit art. 19 lit. a) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.

Data adăugării răspunsului - 17.02.2025

Ordin SFS nr. 388, din 15.08.2024
Cu ocazia Zilei internaționale a femeii (8 martie) angajatorul a oferit salariaților cadouri în natură sub formă de vouchere. Constituie oare valoarea voucherului sursă de venit impozabilă?
    În temeiul art.20 lit.c2) din Codul fiscal cadourile în natură, inclusiv vouchere, primite de către salariați, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia zilelor de sărbătoare nelucrătoare conform Codului muncii și a zilelor de naștere ale salariaților, al căror cuantum nu depășește valoarea de 10% din salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat, constituie sursă de venit neimpozabilă.
    Zilele de sărbătoare nelucrătoare sunt specificate la art.111 din Codul muncii, iar cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul 2024 constituie 13700 lei (HG nr.1033/2023).
    În contextul celor menționate, în cazul în care cadoul în natură sub formă de vouchere oferit salariatei nu va depăși 1370 lei per persoană pe parcursul anului 2024 (10% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2024), valoarea acestuia nu se va supune impozitării cu impozitul pe venit.
    În situația în care valoarea fiecărui cadou oferit sau valoarea cumulativă a cadourilor oferite pe parcursul anului de gestiune va depăși limita de 10% din cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, suma depășirii se va supune impozitării, potrivit art.19 lit.a3) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.

Data arhivării răspunsului - 17.02.2025
Ordin SFS nr. 131, din 26.02.2025

      Potrivit art.20 lit. d6) din Codul fiscal, plățile suportate de angajator conform art.24 alin. (193) lit.d) și anume abonamentele pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, achiziţionate de la furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12 sau 93.13 ale Clasificatorului activităților din economia Moldovei, precum şi de la intermediarii acestora, în mărime anuală de până la 50% din salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat, în raport cu un salariat, constituie sursă de venit neimpozabilă.
Furnizorii ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12 sau 93.13 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei, sunt entitățile care au genul de activitate respectiv:
- Activități ale bazelor sportive (codul 93.11);
- Activități ale cluburilor sportive (codul 93.12);
- Activități ale centrelor de fitness (codul 93.13).
     Concomitent, relatăm că cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul 2025 constituie 16100 lei (HG nr.845/2024).
     În contextul celor relatate, menționăm că, dacă abonamentele pentru utilizarea facilităților sportive au fost procurate de la entitățile ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12, 93.13 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei sau de la intermediarii acestora și valoarea anuală a acestora nu va depăși 8050 lei pentru anul 2025 (50% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2025) în raport cu un salariat, din valoarea abonamentului nu se va reține impozitul pe venit.
     În situația în care valoarea  anuală a abonamentelor oferite pe parcursul anului de gestiune va depăși limita de 50% din cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, în raport cu un salariat, suma depășirii se va supune impozitării, potrivit art.19 lit.a) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.

Data adăugării răspunsului - 27.02.2025

Ordin SFS nr. 388, din 15.08.2024

    Potrivit art.20 lit. d6) din Codul fiscal plățile suportate de angajator conform art.24 alin. (193) și anume abonamentele pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12 sau 93.13 ale Clasificatorului activităților din economia Moldovei, în mărime de până la 50% din salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat fiecărui salariat, constituie sursă de venit neimpozabilă.
    Furnizorii ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12 sau 93.13 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei, sunt entitățile care au genul de activitate respectiv:
- Activități ale bazelor sportive (codul 93.11);
- Activități ale cluburilor sportive (codul 93.12);
- Activități ale centrelor de fitness (codul 93.13).
    Concomitent, relatăm că cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul 2024 constituie 13700 lei (HG nr.1033/2023).
    În contextul celor relatate, menționăm că, dacă abonamentele pentru utilizarea facilităților sportive au fost procurate de la entitățile ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12 sau 93.13 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei și valoarea fiecărui abonament nu va depăși 6850 lei pentru anul 2024 (50% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2024) din valoarea abonamentului nu se va reține impozitul pe venit.
    În situația în care valoarea abonamentului sau valoarea cumulativă a abonamentelor oferite pe parcursul anului de gestiune per salariat va depăși limita de 50% din cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, suma depășirii se va supune impozitării, potrivit art.19 lit.a3) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.

Data arhivării răspunsului - 27.02.2025
Ordin SFS nr. 131, din 26.02.2025

       În temeiul art.20 lit. d6) din Codul fiscal plățile anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului în cuantumul unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat fiecărui salariat, constituie sursă de venit neimpozabilă.
      Potrivit Hotărârii Guvernului nr.845/2024 cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul 2025, constituie 16100 lei.
       Prin urmare, plata efectuată în anul 2025 de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului în mărime de până la 16100 lei constituie sursă de venit neimpozabilă.
      În cazul în care plata efectuată pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului depășește cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, depășirea acestuia se va supune impozitării cu impozitul pe venit potrivit art.19 lit.a) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.

Data adăugării răspunsului - 27.02.2025

Ordin SFS nr. 388, din 15.08.2024

    În temeiul art.20 lit. d6) din Codul fiscal plățile anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului în cuantumul unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat fiecărui salariat, constituie sursă de venit neimpozabilă.
   Potrivit Hotărârii Guvernului nr.1033/2023 cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul 2024, constituie 13700 lei.
   Prin urmare, plata efectuată în anul 2024 de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului în mărime de până la 13700 lei constituie sursă de venit neimpozabilă.
   În cazul în care plata efectuată pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului depășește cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, depășirea acestuia se va supune impozitării cu impozitul pe venit potrivit art.19 lit.a3) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.

 

Data arhivării răspunsului - 27.02.2025
news-events
1990 - 2025 © Serviciul Fiscal de Stat
Politica de cookies Politica de confidențialitate Politica Social Media Termeni și condiții