Ordinul SFS nr. 655 din 29-12-2021

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)
Întrebare transmisă în arhivă.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

Cum se impozitează venitul obținut de blogger/vlogger/influencer din prestarea serviciilor contra plată persoanelor specificate la art. 90 din Codul fiscal?

    În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător (bloggerul/vloggerul/influencerul), obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, sunt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Codul fiscal.
     Astfel, dacă persoana (bloggerul/vloggerul/influencerul) prestează servicii şi/sau lucrări în baza unui contract civil, venitul achitat persoanei fizice (bloggerul/vloggerul/influencerul) pentru serviciile acordate urmează a fi supus impozitării.
    Totodată, ținem să specificăm că, în condițiile în care plata se efectuează pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a dreptului de autor şi/sau a drepturilor conexe, plata respectivă se consideră royalty, care în temeiul art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, de către subiecții specificați la art. 90 din Codul fiscal, se va efectua reţinerea finală a impozitului în mărime de 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.8 Impozitarea unor categorii de contribuabili

Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) a facilităților fiscale prevăzute la art. 49 din Codul fiscal?

    Potrivit art. 8 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să beneficieze de facilităţile fiscale, la care are dreptul conform legislaţiei fiscale, pe perioada fiscală în care a întrunit toate condiţiile stabilite.
   Astfel, la îndeplinirea condiţiilor stabilite, agenții economici rezidenţi ai zonelor economice libere pot beneficia de facilităţile fiscale aferente impozitului pe venit prevăzute la art. 49 din Codul fiscal.
   Prin urmare, la determinarea venitului impozabil entitatea urmează să ajusteze venitul din rîndul 130 al Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12) cu suma facilităților determinate prin anexa nr. 6D la Declarația menționată. La completarea anexei nominalizate, se va ține cont de codul facilității specificat în Nomenclatorul codurilor aferent facilităților fiscale la impozitul pe venit aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1080 din 10 octombrie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 216-220/1231 din 19.10.2012).

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.8 Impozitarea unor categorii de contribuabili

Este obligat rezidentul zonei economice libere să notifice Serviciul Fiscal de Stat despre utilizarea facilităților prevăzute la art. 49 din Codul fiscal?

    Prevederile legislației fiscale a Republicii Moldova nu stabilesc obligația de informare a Serviciului Fiscal de Stat despre utilizarea facilităților prevăzute la art. 49 din Codul fiscal.
   Astfel, rezidenții zonei economice libere pot beneficia de facilitățile fiscale aferente impozitului pe venit prevăzute la art. 49 din Codul fiscal, cu condiția îndeplinirii condițiilor stabilite de această normă.

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.8 Impozitarea unor categorii de contribuabili

Poate fi aplicată facilitatea stabilită de art. 49 lit. b) în raport cu venitul obținut din înstrăinarea cotelor de participație deținute în capitalul social al unei persoane juridice?

    Impozitul pe venit se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova, pe venitul obținut din activitatea rezidenţilor în zona economică liberă (art.49 lit.b) din Codul fiscal).
     Totodată, menționăm că potrivit art. 6 alin. (10) din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, în zona liberă pot fi desfășurate următoarele genuri de activitate:
    a) producţia industrială a mărfurilor, cu excepţia alcoolului etilic (alcoolului etilic rafinat, alcoolului etilic cu tăria mai mare de 80% vol, alcoolului etilic cu tăria mai mică de 80% vol, alcoolului tehnic, alcoolului denaturat, distilatelor de vin crude şi învechite, altor derivaţi din alcool etilic) şi a producţiei alcoolice;
      b) sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova;
      b1) activitate comercială externă;
      c) genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, de construcţii, de alimentaţie publică etc., necesare desfăşurării activităţilor indicate la lit.a) şi b).
     În contextul celor menționate supra, înstrăinarea cotelor de participație deținute în capitalul social al unei persoane juridice nu poate fi calificată drept activitatea rezidenților în zona economică liberă. Prin urmare, asupra venitului obținut din înstrăinarea cotelor de participație deținute în capitalul social al unei persoane juridice nu se aplică prevederile art. 49 lit. b) din Codul fiscal.
(Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr.15/2-13/122 din 01.04.2021)

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.8 Impozitarea unor categorii de contribuabili

Care sunt condițiile de recunoaștere a provenienței din zona economică liberă a mărfurilor (serviciilor) livrate către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export, în scopul aplicării facilităților stabilite la art. 49 lit. a), c) - f) din Codul fiscal?

     Potrivit prevederilor pct. 82 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Anexa nr.1 a Hotărîrii de Guvern nr.693/2018, în scopul aplicării art.49 din Codul fiscal, noţiunea de mărfuri (servicii) produse în zona economică liberă corespunde genurilor de activitate pasibile desfăşurării activităţii în zona economică liberă care sînt stabilite la art.6 alin.(10) din Legea nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.
     Se consideră produse în zona liberă mărfurile obţinute integral sau mărfurile transformate suficient în această zonă liberă, dacă:
     a) intervine schimbarea poziţiei mărfii (codului de clasificare) în Nomenclatura combinată a mărfurilor, la nivelul unuia dintre primele patru semne; sau dacă
   b) costul mărfurilor declarate, scoase din zona liberă, depăşeşte costul mărfurilor introduse în zona liberă din cauza creşterii cu peste 35% a ponderii consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii (art. 7 alin. (41) din Legea cu privire la zonele economice libere).

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.8 Impozitarea unor categorii de contribuabili

Se adaugă oare la termenul de beneficiere inițială a facilității prevăzute la art. 49 lit. a) din Codul fiscal, utilizarea repetată a facilității, în cazul în care condițiile de beneficiere repetată a facilității au fost atinse pînă la finalizarea termenului de aplicare a facilității inițiale?

    Potrivit art. 49 lit. e) din Codul fiscal, rezidenţii care au beneficiat de scutirile prevăzute la lit. c) şi d) art. 49 din Codul fiscal şi care investesc suplimentar în mijloace fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere începând cu trimestrul următor în care a fost atins volumul de investiţii suplimentare, cu condiţia că numărul mediu de angajaţi înregistrat în anul calendaristic următor anului atingerii volumului de investiţii suplimentare va depăşi cu 20% numărul mediu de angajaţi înregistrat în anul calendaristic precedent atingerii volumului de investiţii suplimentare.
    Astfel, reieșind din prevederile menționate, conchidem că rezidentul zonei economice libere urmează să beneficieze de facilitatea suplimentară la întrunirea condițiilor prevăzute, începând cu trimestrul următor în care a fost atins volumul de investiții suplimentare, fără ca termenul de aplicare repetată a facilității să fie adăugat la termenul de aplicare a facilității inițiale stabilit de art. 49 lit. a) din Codul fiscal.
(Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr.15/2-13/125 din 05.04.2021)

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
  • 29.2.1 Surse de venit impozabile

Cum se impozitează venitul obținut de freelancer, blogger/vlogger/influencer din prestarea serviciilor contra plată persoanei fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător?

   Conform prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.
   Potrivit art.14 alin.(1) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republicii Moldova, inclusiv facilitățile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, constituie obiect al impunerii cu impozit pe venit.
     Astfel, veniturile primite de către persoanele fizice rezidente a Republicii Moldova, se impozitează la cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
    De asemenea, veniturile menționate urmează a fi declarate în conformitate cu prevederile art. 83 CF, prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) nu mai târziu de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune și urmând a fi reflectat la codul C4 ”Alte venituri impozabile” în Declarația (Forma CET18).

  • 37 Impozitul unic aferent rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației

Cum va fi impozitat venitul obținut de către ucenic în perioada instruirii practice în cadrul agentului economic rezident al parcului pentru tehnologii informaționale? 

    În conformitate cu art. 4 din Codul muncii nr. 154/2003, raporturile de muncă şi alte raporturi legate nemijlocit de acestea sînt reglementate de Constituţia Republicii Moldova, de Codul muncii, de alte legi, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, şi anume de:
    a) hotărârile Parlamentului;
    b) decretele Președintelui Republicii Moldova;
    c) hotărârile şi dispozițiile Guvernului;
    d) actele referitoare la muncă emise de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, de alte autorități centrale de specialitate, în limita împuternicirilor delegate de Guvern;
    e) actele autorităţilor publice locale;
    f) actele normative la nivel de unitate;
    g) contractele colective de muncă şi convențiile colective; precum şi
    h) de tratatele, acordurile, convențiile şi alte acte internaţionale la care Republica Moldova este parte.
   Concomitent, art.216 alin. (1)-(2) din Codul muncii, prevede că angajatorul are dreptul să încheie un contract de ucenicie cu persoana care este în căutarea unui loc de muncă şi care nu are o calificare profesională. Contractul de ucenicie, încheiat în formă scrisă, este un contract de drept civil şi se reglementează de Codul civil şi de alte acte normative.
    De asemenea, conform pct. 37 din Regulamentul cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 70 din 22 ianuarie 2018, în perioada instruirii practice în cadrul agentului economic, ucenicul îndeplinește sarcini în conformitate cu curriculumul coordonat, iar statutul juridic al acestuia este asimilat celui de salariat al agentului economic.
   Totodată, potrivit prevederilor art. 370 din Codul fiscal, cota impozitului unic constituie 7 % din obiectul impunerii, dar nu mai puţin decît 30 % din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul la care se referă perioada fiscală, pentru fiecare angajat.
    Astfel, reieșind din cele menționate, în perioada instruirii practice în cadrul agentului economic rezident al parcului pentru tehnologii informaționale, statutul fiscal al ucenicului, conform prevederilor pct. 37 din Hotărârea Guvernului nr.70/2018, va fi asimilat celorlalți salariați și respectiv, va fi impozitat conform prevederilor capitolului 1 titlul X din Codul fiscal.

news-events