În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea cu privire la organizațiile necomerciale nr. 86 din 11.06.2020, asociaţia obştească este organizaţia necomercială constituită benevol de fondatori în vederea realizării scopurilor necomerciale pentru care a fost constituită. Respectiv, potrivit art. 16, organizaţia necomercială îşi încetează activitatea prin:

   a) lichidare benevolă;
   b) lichidare forţată;
   c) reorganizare prin fuziune, dezmembrare sau transformare.

  Procedura de lichidare benevolă a organizaţiei este prevăzută de statutul organizaţiei. Dacă este prevăzut de statut, fondatorul fundaţiei poate decide lichidarea benevolă a fundaţiei.

 Organizaţia necomercială poate fi lichidată forţat, prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiţiei, dacă activitatea acesteia contravine intereselor securităţii naţionale, siguranţei publice, apărării ordinii sau prevenirii infracţiunilor, protecţiei sănătăţii, a moralei şi a drepturilor şi libertăţilor altora şi această măsură este necesară într-o societate democratică, precum şi dacă nu au fost respectate prevederile art.11 alin.(6). Neprezentarea raportului anual de activitate după solicitarea repetată a Ministerului Justiţiei constituie temei pentru iniţierea procedurii de lichidare forţată dacă raportul de activitate nu a fost prezentat în termen de 6 luni de la cea de-a doua solicitare. Examinarea cererii de lichidare forţată ţine de competenţa Judecătoriei Chişinău.

Instanţa de judecată care examinează cererea de lichidare forţată, la cererea Ministerului Justiţiei, poate dispune suspendarea activităţii organizaţiei necomerciale până la soluţionarea cererii de lichidare. În acest caz, examinarea cererii de lichidare de către instanţa de judecată nu va depăşi 3 luni. Suspendarea activităţii organizaţiei necomerciale poate fi dispusă doar dacă această măsură este necesară într-o societate democratică. Decizia de suspendare poate fi contestată cu recurs separat de fondul cauzei.

  Instanţa de judecată poate oferi organizaţiei necomerciale posibilitatea să înlăture, în termen de până la 6 luni, carenţele invocate în cererea de lichidare forţată.

  În conformitate cu art. 5 pct. 29) din Codul fiscal, „subdiviziunea constituie o unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia.

  Totodată, conform art. 8 alin.(2) lit. d) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat să prezinte informaţii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum şi despre alte obiecte ale impunerii.

  Astfel, reieșind din cele menționate, terenul agricol achiziționat și/sau luat în arendă, care este amplasat în aceeași comună în care își are sediul contribuabilul urmează a fi declarat la organul fiscal de la locul de deservire sau prin SIA „e-Cerere” modulul „Înregistrarea online a subdiviziunilor”, conform Clasificatorului tipurilor subdiviziunilor/obiectelor impozabile (anexa nr.14 la Instrucţiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.352 din 28.09.2017), cu tipul subdiviziunii 63-teren cu destinație agricolă, care se va înregistra în cadrul subdiviziunii comunei respective.

 

  În conformitate cu pct. 22 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 352 din 28.09.2017, persoanele juridice sau organizaţiile cu statut de persoană fizică nerezidente care dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale în conformitate cu legislaţia fiscală, precum şi persoanele juridice nerezidente, la cererea de atribuire a codului fiscal vor anexa:

   a) extrasul din registrul comerţului naţional din ţara de origine ce confirmă că conform legislaţiei sale naţionale nerezidentul este persoană juridică;
   b) copia certificatului de înregistrare al persoanei juridice nerezidente în ţara de reşedinţă;
  c) copiile de pe documentele de identificare al nerezidentului (copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau a altui document recunoscut ca atare);
  d) copiile contractelor perfectate de către notar privind obţinerea dreptului de proprietate asupra bunului imobil;
  e) copia documentului ce confirmă statutul legal al reprezentanţei permanente eliberat de către persoana juridică nerezidentă;
  f) copia actului de identitate al persoanei împuternicite de către nerezident de a reprezenta interesele acestuia în activitatea desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova;
 g) copia documentului (procura sau alt document confirmativ) prin care persoana este împuternicită să reprezinte interesele nerezidentului în Republica Moldova.

  Documentele enumerate la lit.a), b) şi c) se prezintă autentificate notarial şi legalizate de oficiile consulare ale Republicii Moldova acreditate în ţara de origine a nerezidentului, fiind traduse în limba de stat.

  În certificatul de atribuire a codului fiscal (anexa nr.4 la Instrucţiune), eliberat persoanei juridice nerezidente, la rubrica "Contribuabilul" se indică denumirea acestuia din ţara sa de reşedinţă, iar la rubrica "S-a atribuit codul fiscal" se indică codul fiscal, conform codului de identificare din ţara sa de reşedinţă.

   Procedura înregistrării sucursalelor persoanelor juridice străine este reglementată de Legea nr. 220-XVI din 19.07.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, iar înregistrarea se efectuează la organul înregistrării de stat.

  Prevederile art. 8 din Legea nr. 220/2007 reglementează modalitatea perfectării și prezentării documentelor pentru înregistrarea de stat.

  De asemenea, potrivit art. 12 din Legea nr. 220/2007, sucursalele persoanelor juridice se înregistrează cu condiţia indicării în actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea şi sediul acestora.

Sucursalele persoanelor juridice se înregistrează fără atribuirea statutului de persoană juridică.         Procedura înregistrării sucursalelor persoanelor juridice străine este similară procedurii înregistrării persoanelor juridice autohtone, cu particularităţile specificate în Codul civil şi Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător.

  Pentru înregistrarea sucursalelor persoanelor juridice autohtone se depun următoarele documente:

 a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
 b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice, care va conţine date cu privire la crearea sucursalei, la aprobarea regulamentului acesteia şi la desemnarea administratorului;
 c) regulamentul sucursalei, în două exemplare, care trebuie să conţină următoarele date:

– sediul (adresa poştală, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail) al sucursalei;

– genurile de activitate desfăşurate de sucursală;

– denumirea şi forma juridică de organizare a persoanei juridice, denumirea sucursalei, dacă aceasta este diferită de cea a persoanei juridice;

– numele şi prenumele persoanei care exercită funcţii de administrare a sucursalei;

– împuternicirile persoanei care exercită funcţii de administrare a sucursalei;

 d¹) avizul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare – pentru asociaţiile de economii şi împrumut;

 e) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.

 Pentru înregistrarea sucursalelor persoanelor juridice străine, pe lîngă documentele prevăzute la art.12 alin.(3) lit.b) şi c) se depun următoarele documente:

 a) regulamentul sucursalei, care trebuie să conţină următoarele date:

– sediul (adresa poştală, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail) al sucursalei;

– genurile de activitate desfăşurate de sucursală;

– menţiunea privind legislaţia statului sub incidenţa căreia se află persoana juridică străină;

– extrasul din registrul în care este înregistrată persoana juridică străină, tradus şi legalizat notarial, precum şi numărul de înregistrare al persoanei juridice străine;

– forma juridică de organizare, sediul, genurile de activitate şi mărimea capitalului social al persoanei juridice străine, dacă informaţiile respective nu sînt indicate în actul de constituire a persoanei juridice străine;

– denumirea persoanei juridice străine, denumirea sucursalei, dacă aceasta este diferită de cea a persoanei juridice străine;

– numele şi prenumele persoanei care exercită funcţii de administrare a sucursalei, numele şi prenumele administratorului persoanei juridice străine;

– împuternicirile persoanei care exercită funcţii de administrare a sucursalei;

  b) copia actului de constituire a persoanei juridice străine, tradus în limba de stat, legalizată notarial;
   c) situaţia financiară a persoanei juridice străine potrivit ultimei perioade de raportare.

 Sucursalelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare de stat identice numărului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat.

 Sucursalelor persoanelor juridice străine li se atribuie numere de identificare de stat indiferent de numărul de identificare al persoanei juridice străine care le-a creat.

    În concordanță cu art. 6 alin. (10) din Codul fiscal, impozitele şi taxele percepute în conformitate cu Codul fiscal şi cu alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale.

   Potrivit art. 7 alin. (5) din Codul fiscal, întru executarea prevederilor art. 6 alin. (10) din Codul fiscal, contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile calculează şi sting prin achitare obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile corespunzător locului amplasării acestora (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier, a impozitului pe venit stabilit conform cap.7¹ titlul II şi a impozitului unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei).

    Totodată, conform Ordinului Ministrului Finanțelor anual cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor, obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor se achită corespunzător codului localităţii în care acestea sunt înregistrate.

    Astfel, calcularea/achitarea obligaţiilor fiscale se efectuează corespunzător codului statistic al localităţii aferente subdiviziunilor conform Clasificatorului unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova (CUATM).

   În conformitate cu art.163 alin.(5) din Codul fiscal, persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător sau practică activitate profesională licenţiată ori autorizată, reglementată de legislaţia de specialitate, Serviciul Fiscal de Stat este în drept, la cererea contribuabilului, să atribuie cod fiscal diferit de codul fiscal personal, indicat în licenţă sau alt document care permite practicarea activităţii respective, sau la cererea aceluiași subiect, înregistrarea activității căruia poate fi efectuată în baza codului IDNP.

   În contextul celor relatate, este reglementată următoarea procedură de înregistrare a activității profesionale din sectorul justiției.

  La solicitarea persoanelor ce practică activitate profesională în sectorul justiției de a înregistra activitatea profesională în baza unui cod fiscal diferit de codul personal indicat în documentul ce permite practicarea activității profesionale, acestea vor depune cererea (Anexa nr.1A la Instrucțiune) la Serviciul Fiscal de Stat în a cărui rază îşi are adresa juridică, care se consideră şi locul desfăşurării activităţii, și copiile documentelor prevăzute la pct.15 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352 din 28.09.2017) și vor atribui coduri fiscale generate din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat.

   Ulterior, Serviciul Fiscal de Stat, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii corespunzătoare, în ambele cazuri, eliberează contribuabilului Confirmare privind luarea în evidenţă fiscală (Anexa nr.1B la Instrucţiune).

 

   Conform pct. 103 lit. a) din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.352 din 28.09.2017, în cazul înregistrării subdiviziunilor/obiectelor impozabile, în cerere/constatare privind înregistrarea/lichidarea şi suspendarea subdiviziunilor/obiectelor impozabile, se va completa şi se va marca la rubrica respectivă de către contribuabili, în cazul dobîndirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune, chirie, arendă, folosinţă ş.a.), cît şi modificările ulterioare;

  Astfel, conform celor relatate, caracteristicile terenului prin extinderea subdiviziunii asupra terenului agricol adiacent subdiviziunii, care este amplasat la o distanță mai mare de subdiviziune, dar în cadrul aceleiași comune, pot fi modificate și contribuabilul este obligat să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre modificările corespunzătoare.

 

   Documentul fiscal electronic se consideră recepţionat de către Serviciul Fiscal de Stat dacă contribuabilul primeşte notificarea de acceptare a documentului fiscal electronic prin recipisa electronică de confirmare a acceptării acesteia în SISFS. Data prezentării documentului fiscal electronic se consideră data când este recepţionat în SISFS, dacă este întocmit în modul stabilit de actele legislative şi normative în vigoare (art. 187 alin. (5), (6) din Codul fiscal, pct. 35, 36 din Ordinul SFS nr.125 din 24 februarie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a serviciilor fiscale electronice prin intermediul SIA "Cabinetul personal al contribuabilului").

     Punctul 5 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019 stabilește că dacă în cadrul decontărilor bănești contribuabilul acceptă, în modul stabilit, cardurile de plată în calitate de instrument de plată fără numerar, sau alt mod de plată, decontările respective se efectuează de asemenea prin intermediul mașinilor de casă și de control.

    Cardul de plată este un suport de informație standardizat și, după caz, personalizat prin intermediul căruia deținătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de identificare al său și/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, în funcţie de tipul cardului de plată are acces la distanță la contul de plăţi la care este ataşat cardul de plată în vederea efectuării operaţiunilor de plată prin intermediul unor dispozitive speciale, cum ar fi terminale POS, în vederea efectuării anumitor operațiuni prevăzute de banca emitentă. 

    La acceptarea tranzacției cu card, terminalul POS va emite numărul stabilit de chitanțe POS, de suma achitată (acceptată), iar ECC va emite bonul de casă care va conține expres înscrisul privind modul de plată a sumei achitate – cu CARD.