În conformitate cu prevederile art.26¹ alin.(18) din Codul fiscal, costul de intrare a mijloacelor fixe se stabileşte în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS, care nu contravin prevederilor Codului fiscal.

     Excepție fac doar mijloacele fixe constatate în conformitate cu art.26¹ alin.(3) din Codul fiscal, pentru care costul de intrare constituie suma excedentului cheltuielilor de reparaţie peste limita stabilită în art.26¹ alin.(11) din Codul fiscal.

      Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.

     Respectiv, în cazul prestării serviciilor de către persoana fizică pensionar angajatorul va reține impozit pe venit ca din salariu aplicînd cota de 12%.

    Totodată, menționăm că potrivit art.33 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.90¹, are dreptul la o scutire personală în sumă de 27 000 lei pe an.

     De asemenea, în conformitate cu pct.9¹ din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi prestează servicii şi/sau lucrări sînt în drept să beneficieze de acordarea scutirii personale stabilite la art.33 din Codul fiscal la locul prestării serviciilor şi/sau lucrărilor, cu condiţia neutilizării scutirilor pe parcursul perioadei respective la un alt loc.

     Astfel, persoana fizică pensionar va avea dreptul la utilizarea scutirii personale la locul prestării serviciilor sau, în cazul în care scutirea nu a fost acordată, își va realiza acest drept prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18).

     În temeiul modificărilor operate la Codul fiscal (prin Legea nr.257 din 16 decembrie 2020), a fost abrogat alin.(1) al art.34 din Codul fiscal, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente, aflate în relaţii de căsătorie, de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț) în sumă de 11280 lei anual.

    În același timp, ținem să menționăm că se păstrează dreptul persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la alin.(2) al articolului nominalizat la o scutire suplimentară în sumă de 19 800 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală (art. 34 alin. (2) din Codul fiscal).

    Categoriile de persoane specificate la art.33 alin.(2) sunt:

a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl;

b) este persoană cu dizabilităţi şi s-a stabilit că dizabilitatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;

c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

d) este persoană cu dizabilităţi ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

e) este persoană cu dizabilităţi de pe urma războiului, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate;

f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

    Astfel, începând cu anul 2021, persoana fizică rezidentă nu are dreptul de a utiliza scutirea pentru soț (soție), cu excepția dacă persoana fizică rezidentă este în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal.

    În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.90¹, are dreptul la o scutire personală în sumă de 27 000 lei pe an.

    Astfel, în cazul în care contribuabilul a obținut un venit impozabil ce constituie 360 000 lei și mai mult, scutirea personală nu poate fi utilizată.

    În același timp, conform prevederilor art.34 alin. (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă, aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 19 800 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

    Totodată, conform pct. 21¹ din Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.693 din 11 iulie 2018, dreptul la scutirea personală în mărimea stabilită la art.33 din Cod îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.90¹ din Cod. Prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicarea scutirilor specificate în art. 34 şi 35 din Cod, în condiţiile stabilite de acestea.

    În acest context menționăm că, persoana fizică-rezidentă menționată la art.34 alin.(2) din Codul fiscal, are dreptul la o scutire suplimentară cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutirea personală.

     În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (25) din Codul fiscal nr.1163/1997, se permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaţilor în vederea depistării prezenţei virusului SARS-CoV-2 și pentru vaccinarea salariaților împotriva SARS-CoV-2.

     În ceea ce privește deducerea cheltuielilor suportate de agentul economic pentru procurarea echipamentului de protecție a angajaților contra COVID-19 prin asigurarea acestora cu măști, viziere, dezinfectanți, relatăm că în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

     În acest sens, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr.693 din 11 iulie 2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.

    Concomitent, potrivit art. 9 alin. (1) din Legea securității și sănătății în muncă nr.186/2008, angajatorul este obligat să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor sub toate aspectele ce țin de activitatea desfășurată.

    Astfel, deducerea cheltuielilor suportate de agentul economic pentru procurarea echipamentului de protecție a angajaților contra COVID-19 prin asigurarea acestora cu măști, viziere, dezinfectanți, se va permite la deducere în scopuri fiscale, în baza art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

      În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul.

     Conform art. 90¹ alin. (3⁴) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decît cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului. Persoanele menţionate sînt obligate, în termen de 7 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat. Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data de 25 a lunii în curs în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.

     Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) după data de 25, termenul de plată în această lună va fi data de 25 a lunii următoare lunii transmiterii în posesie și/sau în folosință a bunului imobil. 

    Totodată, conform art. 90¹ alin. (4) din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol scuteşte beneficiarul veniturilor specificate de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.

     Astfel, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, și transmit misiunilor diplomatice în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietatea imobiliară, au obligația de a înregistra contractul încheiat și de achita impozitul pe venit în modul și termenii stipulați de prevederile legislației menționate.

       Prin urmare, misiunile diplomatice nu au obligația de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, aferente transmiterii în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietatea imobiliară.

    Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:

a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 10² şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 10³ din cod;

b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.15¹);

c) reprezentanţă permanentă;

d) instituţie;

e) organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică.

    Reieșind din prevederile art.90 alin.(1) din Codul fiscal, misiunile diplomatice nu au obligația de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, aferente transmiterii în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietatea imobiliară.

    Conform prevederilor art. 90¹ alin. (3⁴) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art. 54, precum şi altor persoane decît cele specificate la art. 90 din Codul fiscal în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului.

     Persoanele menţionate sînt obligate, în termen de 7 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat.

    Acest impozit se achită lunar, cel târziu la data de 25 a lunii în curs, în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.

    Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) după data de 25, termenul de plată în această lună va fi data de 25 a lunii următoare lunii transmiterii în posesie şi/sau în folosinţă a bunului imobil.

    Prevederile art. 90¹ alin. (4) din Codul fiscal stabilesc că, beneficiarul veniturilor respective nu va include în componența venitului brut, precum şi în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit veniturile menționate.

    Astfel, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, și transmit misiunilor diplomatice în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietatea imobiliară, au obligația de a înregistra contractul încheiat și de achita impozitul pe venit în modul și termenii stipulați de prevederile art. 90¹ alin. (3⁴) din Codul fiscal.

     În cazul neînregistrării contractului de locaţiune, arendă, uzufruct, superficie privind proprietatea imobiliară şi al neachitării impozitului din venitul obţinut, Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prin metode şi surse indirecte, în conformitate cu prevederile art.189 şi 225 din Codul fiscal.

     În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

    De asemenea, potrivit alin. (2) al articolului menționat, suma minimă a impozitului unic se calculează în funcţie de numărul de angajaţi care, pe parcursul perioadei fiscale, au lucrat ori s-au aflat în orice tip de concediu plătit sau altă situaţie în care, în regim standard de impozitare, ar fi realizat venit asigurat cel puţin o zi în baza unui contract individual de muncă încheiat cu rezidentul parcului pentru tehnologia informaţiei şi de cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul la care se referă perioada fiscală respectivă.

    Totodată, în scopul aplicării impozitului unic, valoarea returului de marfă sau a discontului (reducerii) micșorează mărimea obiectului impunerii în perioada fiscală în care a avut loc returul de marfă (s-a acordat discontul), inclusiv în cazul în care vânzările aferente au fost reflectate în anii precedenți (art. 369 alin. (3) din Codul fiscal).

     Potrivit art.368 alin.(1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul unic sunt orice persoane juridice şi fizice înregistrate în Republica Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care întrunesc cumulativ condiţiile specificate în legislaţia cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.

     Prin Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (în continuare Legea nr. 77/2016) este adoptat cadrul legal ce reglementează procesul de creare și activitate a parcurilor pentru tehnologia informației.

     Potrivit art.2 al Legii nr.77/2016, rezident al parcului poate fi persoană juridică sau fizică, înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă a rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 din Legea nr.77/2016, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. 

     Conform prevederilor Legii menționate, activitate principală reprezintă activitate care generează 70% sau mai mult din venitul din vînzări al rezidentului parcului (art.2 Legea nr.77/2016).

    Totodată, conform art.368 alin.(2) din Codul fiscal, pentru determinarea faptului dacă rezidentul parcului pentru tehnologia informaţiei desfăşoară activitate principală, care generează 70% sau mai mult din veniturile din vînzări, se calculează raportul dintre suma venitului obţinut din vînzarea serviciilor, lucrărilor permise în parc în conformitate cu art.8 din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei şi suma totală a venitului din vînzarea produselor (mărfurilor), prestarea serviciilor, executarea lucrărilor. În acest caz, ambii indicatori ce ţin de mărimea venitului din vînzări se determină lunar, cu total cumulativ de la începutul anului calendaristic respectiv, dacă statutul de rezident al parcului a fost dobândit în anii calendaristici precedenţi, sau de la aplicarea regimului special de impozitare, dacă statutul de rezident al parcului a fost dobândit în anul calendaristic curent.

     Înregistrarea rezidenţilor parcului se efectuează de către Administraţia acestuia în conformitate cu Regulamentul de înregistrare a rezidenţilor parcului, aprobat de Guvern, în care vor fi indicate în mod expres şi exhaustiv procedura şi cerinţele de înregistrare, precum şi modelul contractului privind desfăşurarea activităţii în parc (art.7 alin.(1) din Legea nr.77/2016).

    În conformitate cu prevederile art. 90¹ alin. (3³) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

    Totodată, conform art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, în scopul impozitării, noţiunea de cîştiguri de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată.

     Astfel, ținând cont de prevederile legislației menționate, plătitorul de câștiguri are obligația să reţină şi să achite la buget un impozit în mărime de 18%, din valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor confirmative, va fi impozitată suma totală cîştigată.

      În conformitate cu prevederile art. 90¹ alin. (3³) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

     Totodată, conform art. 20 lit. p¹) din Codul fiscal, cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

     Astfel, ținând cont de prevederile legislației menționate, plătitorul de câștiguri are obligația să reţină şi să achite la buget un impozit în mărime de 18%, din valoarea fiecărui cîştig ce depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

    În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 90¹, are dreptul la o scutire personală anuală.

    Potrivit art. 33 alin. (2) din Codul fiscal, suma scutirii personale, se acordă pentru orice persoană care:

a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl;

b) este persoană cu dizabilităţi şi s-a stabilit că dizabilitatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;

c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

d) este persoană cu dizabilităţi ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

e) este persoană cu dizabilităţi de pe urma războiului, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate;

f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

     Astfel, în circumstanțele în care contribuabilul a obținut un venit anual impozabil în cuantum de 360 000 lei și mai mult, acesta nu este în drept să utilizeze scutirea personală prevăzută la art.33 alin.(2) din Codul fiscal.

     Agenţii economici care, pe parcursul anului fiscal, în conformitate cu prevederile legislaţiei cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, obţin sau li se retrage titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informaţiei au dreptul la deducere în scopuri fiscale a cheltuielilor privind amortizarea şi reparaţia mijloacelor fixe conform art.26¹ pentru perioada aplicării regimului de impozitare stabilit în titlul II din Codul fiscal (art.27¹ alin.(1) din Codul fiscal).

    Pentru agenţii economici cărora le-a fost retras titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informaţiei, valoarea amortizabilă a mijloacelor fixe este egală cu valoarea contabilă ajustată cu suma din reevaluarea şi deprecierea acestora, anterior recunoscute, la începutul lunii următoare celei în care a fost retras titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informaţiei (art.27¹ alin.(2) din Codul fiscal).

       În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal nr.1163/1997, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

    Concomitent, art. 24 alin.(15²) din Codul fiscal nr.1163/1997 prevede posibilitatea deducerii în scop fiscal a cheltuielilor suportate de contribuabili sub formă de taxe de aderare şi cotizații de membru destinate activității asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii.