Ordinul SFS nr. 388 din 15-08-2024

  • 28 Taxa pe valoarea adaugată
  • 28.24 Responsabilitatea privind calculul şi achitarea TVA la buget

28.24.2

Care este termenul de achitare a TVA la buget de către subiectul care nu este înregistrat în calitate de plătitor TVA, care a beneficiat de servicii de import pe teritoriul vamal al Republicii Moldova?

    Data obligației fiscale privind TVA aferente serviciilor importate, în conformitate cu art.109 alin. (2) din Codul fiscal, se consideră data importului sau achitării serviciului, inclusiv a plăţii în avans, în funcţie de ce a avut loc mai înainte.                    
   Conform art.115 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma TVA, care urmează a fi achitată pentru fiecare perioadă fiscală, cel tîrziu la data stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe această perioadă, cu excepţia achitării TVA în buget pentru serviciile importate de către subiecţii ce nu sunt înregistraţi ca contribuabili de TVA în conformitate cu art.112, a căror achitare se face până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost importat sau achitat serviciul, în funcţie de ce a avut loc mai înainte.
    Astfel, termenul de achitare a TVA la buget de contribuabilul care nu este înregistrat în calitate de plătitor TVA, care a beneficiat de servicii de import pe teritoriul vamal al Republicii Moldova este nu mai tîrziu de data de 25 a lunii următoare celei în care a fost importat sau achitat serviciul.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

29.1.7.1.3

Care impozit urmează a fi reținut la sursa de plată, la acordarea cadourilor în legătură cu sărbătoarea profesională a salariaților entității?
    În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește salariatului salariu (inclusiv primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de salariat şi de deduceri, şi să rețină din aceste plăti un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.          
    De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit. o) din Codul fiscal, alte venituri care nu au fost specificate la celelalte litere al articolului menționat, care se includ în venitul brut, constituie sursele de venit impozabile. 
   În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, cota impozitului pe venit se determină pentru persoanele fizice, întreprinzători individuali şi medicii de familie titulari ai practicii, care exercită activitate profesională independentă, în mărimea stabilită la articolul menționat.
    Concomitent, în cazul în care, de către entitate conform documentelor stabilite de legislația în vigoare, sunt acordate cadouri cu titlul de donație, acestea potrivit prevederilor art.20 lit. i) din Codul fiscal, sunt considerate ca surse de venit neimpozabile, cu excepția donațiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal.          
    De asemenea, menționăm că sărbătorile profesionale ale salariaților sunt stabilite prin alte acte legislative decât Codul muncii și, respectiv, cadourile oferite acestora în legătură cu sărbătorile profesionale nu cad sub incidența art.20 lit. c2) din Codul fiscal ca surse de venit neimpozabile.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

29.1.7.1.28

Care este modul de impozitare cu impozitul pe venit a ajutorului material acordat salariaților?
   În temeiul art. 14 alin.(1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice – salariați constituie venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de angajator.
   De asemenea, menționăm că conform alin. (1) art.88 din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește salariatului salariu (inclusiv primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de salariat şi de deduceri, şi să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.
   Modul de calculare, reținere şi achitare la buget a impozitului pe venit reținut din salariu şi din alte plăți efectuate de către angajator în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aferente muncii prestate este prevăzut în Regulamentul, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697/2014.
   Respectiv, potrivit pct.6 din Regulamentul menționat, impozitul pe venit se reține din veniturile salariaților, calculate şi îndreptate spre achitare sub orice formă: salarii, sporuri la salariu, prime (inclusiv cu ocazia jubileelor, sărbătorilor etc.), recompense, onorarii, comisioane, ajutoare materiale, plăți achitate pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări şi alte venituri, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor, cu excepția surselor de venit calificate ca neimpozabile de legislația fiscală.
   Prin urmare, ajutorul material acordat salariaților (inclusiv și celor ce activează prin cumul) constituie sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit, fiind supus impozitării prin aplicarea cotei stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal.
   Suma plății efectuate, precum şi suma impozitului reținut din aceasta se vor reflecta în Declarația privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21), în rândul cu codul 11, la codul sursei de venit „SAL”, care se prezintă Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

29.1.7.1.10

Urmează oare de a fi reținut la sursa de plata impozitul pe venit în cazul acordării în folosul salariaților și a persoanelor angajate prin cumul a primelor în formă monetară/nemonetară cu alte ocazii decît cele specificate la art.20 lit.c2) din Codul fiscal?
   În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește salariatului salariu (inclusiv primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de salariat şi de deduceri, şi să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. Modul de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată este stabilit prin Regulamentul, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.697/2014.
   De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit. c) din Codul fiscal, primele și alte retribuții similare care se includ în venitul brut, constituie surse de venit impozabile.
   Astfel, în cazul acordării primelor atât în formă monetară cât și nemonetară în folosul salariaților și a persoanelor angajate prin cumul, primele date urmează a fi impozitate în modul general stabilit, potrivit prevederilor art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

29.1.7.1.32

Va fi obligată entitatea, să aplice impozitul pe venit la suma depășirii limitei stabilite pentru diurna achitată salariatului?
    Regulamentul cu privire la delegarea personalului entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 10/2012, determină modul de delegare și se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice, atât de drept public, cât și de drept privat, care desfășoară activitate de întreprinzător, organizațiilor necomerciale, inclusiv instituțiilor publice, autorităţilor publice centrale şi autorităţilor publice locale, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate și forma juridică de organizare.    
   Regulamentul menționat reglementează cheltuielile entităților din Republica Moldova pentru deplasarea în interes de serviciu a personalului sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121/2010, pe teritoriul Republicii și peste hotarele ei.
    Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi de aflare în deplasare a salariatului sunt prevăzute în anexa nr. 2 la Regulamentul menționat.          
   Astfel, compensarea cheltuielilor legate de deplasarea în interes de serviciu în limitele stabilite de Regulament, precum și compensarea cheltuielilor de cazare în cazul depășirii limitelor stabilite prin Regulamentul menționat nu reprezintă venituri impozabile ale salariaților detașați   (art. 20 lit. d) din Codul fiscal).         
   Suma depășirii limitelor stabilite prin Regulamentul menționat, cu excepția depășirii limitelor de cazare, potrivit prevederilor art. 18 și 20 din Codul fiscal, pentru salariatul delegat reprezintă sursă de venit impozabilă și se va impozita conform art. 88 din Codul fiscal.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

29.1.7.1.1

În cazul achitării salariului pentru lipsa forţată de la serviciu, conform deciziei instantei de judecată, urmează de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată, precum şi urmează de a fi calculate contribuţii de asigurări sociale de stat şi prime obligatorii de asistenţă medicală?
    Conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal nr.1163/1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007), fiecare angajator care plătește salariatului salariu (inclusiv primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, şi să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. Modul de reținere a impozitului pe venit este stabilit prin Regulamentul, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.697/2014.
     Prevederi analogice de calculare şi reținere, de către angajator, a contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurări obligatorii de asistență medicală stabilesc şi art. 20 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr.489/1999, precum şi art. 25 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593/2002.          
    Prin urmare, astfel de rețineri se vor efectua şi în cazul achitării salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, stabilit în baza hotărârii instanței de judecată, indiferent de faptul dacă în hotărârea menționată a fost indicată necesitatea reținerii impozitului pe venit şi a plăților menționate.
 
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

29.1.7.1.29

În cazul procurării de către angajator a unei foi de odihnă (turistice) pentru salariatul său, urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată?
   Potrivit art.19 lit.a) din Codul fiscal, facilitățile impozabile acordate de angajator includ plățile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plățile în favoarea salariatului, efectuate altor persoane, cu excepția plăților în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăților menționate la art.24 alin.(193), (194) și (20), precum şi a plăților aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.
   Totodată, conform p.4 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și alte plăți efectuate de către angajator în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aferente muncii prestate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697/2014, angajatorul care plătește salariatului salariu/remunerația (inclusiv prime şi facilități) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate şi de deducerile la care au dreptul aceștia, să rețină din aceste plăți şi să transfere la buget un impozit conform modului general stabilit. 
   Astfel, angajatorul care oferă salariatului o foaie de odihnă (turistică), se consideră că a acordat acestuia o facilitate impozabilă și, respectiv, urmează să calculeze și să rețină din suma achitată pentru foaia turistică, ținând cont de scutirile solicitate de salariat şi de deducerile la care are dreptul acesta, impozitul pe venit.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

29.1.7.1.2

Care regim fiscal se aplică de către entitate, în cazul transmiterii cu titlu gratuit în folosul salariaților a bunurilor cu prilejul sărbătorii întreprinderii?
    Potrivit prevederilor art.14 alin.(1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice salariați constituie venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de angajator.      
    Prin urmare, valoarea bunurilor care se vor acorda salariaților entității va fi stabilită, în conformitate cu art. 18 lit. o) din Codul fiscal, ca sursă de venit impozabilă.         
    De asemenea, menționăm că conform art.88 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește salariatului salariu (inclusiv primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. 
     Modul de reținere a impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul salariatului este prevăzut în Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aferente muncii prestate, aprobat prin Hotărârea Guvernului  nr. 697/2014.         
    Totodată, relatăm că, potrivit pct.3 din Regulamentul menționat, obiect al impunerii pentru salariați este venitul sub formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare în folosul acestora sub formă de salarii (inclusiv primele şi facilitățile), exceptând scutirile și deducerile la care au dreptul salariații, precum și venitul îndreptat spre achitare sub formă de alte surse de venit impozabile, specificate la art.18 din Codul fiscal.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

29.1.7.1.16

Care este modalitatea de calcul a impozitului pe venit ce urmează a fi reținut la efectuarea ultimei plăți înainte de ieșirea în concediu de maternitate?
   În conformitate cu pct.48 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul salariatului, precum și în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aferente muncii prestate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.697/2014, la efectuarea ultimei plăți impozabile (salariu, premiu etc.) către salariata care pleacă în concediu de maternitate (graviditate şi naștere), reținerea impozitului pe venit se efectuează cu acordarea scutirilor solicitate:  
1) dacă persoana se consideră angajată de la începutul anului fiscal – pentru 12 luni;          
2) dacă persoana s-a angajat pe parcursul anului fiscal – pentru numărul de luni pe perioada cărora se considera salariată, începând cu luna următoare celei în care acesta s-a angajat şi a depus cererea privind acordarea scutirilor şi până la sfârșitul anului fiscal.          
  În cazul în care persoana respectivă revine la serviciu în anul fiscal în care au fost achitate plățile pentru concediul de maternitate, impozitul pe venit din plățile achitate ulterior se reține reieșind din suma totală a scutirilor acordate la achitarea plăților pentru concediul de maternitate.      
   Dacă persoana, care se află în concediu de maternitate, își retrage cererea privind acordarea scutirilor până la sfârșitul anului fiscal, angajatorul trebuie să efectueze recalculul impozitului pe venit reținut, acordând persoanei respective numai suma scutirii la care ea are dreptul de facto.
(Modificări efectuate în temeiul Hotărârii Guvernului cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (implementarea politicii bugetar-fiscale) nr. 1029  din  21.12.2023 (în vigoare 01.01.2024))
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

29.1.7.1.30

Care este modul de reținere la sursa de plată a impozitului pe venit din veniturile aferente salariului achitat de către angajator?
   Conform art.4 din Legea salarizării nr.847 din 14.02.2002, salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcției), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăți de stimulare şi compensare.           
   Salariul de bază se stabilește sub formă de salarii tarifare pentru muncitori şi salarii ale funcției pentru funcționari, specialiști şi conducători pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit calificării, gradului de pregătire profesională şi competenței salariatului, calității, gradului de răspundere pe care îl implică lucrările executate şi complexității lor.          
   Salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste normele stabilite, pentru muncă eficientă şi inventivitate şi pentru condiții deosebite de muncă. El include adaosurile şi sporurile la salariul de bază, alte plăți garantate şi premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele obținute, condițiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislație – şi luîndu-se în considerare vechimea în muncă.           
   Alte plăți de stimulare şi compensare includ recompensele conform rezultatelor activității anuale, premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor speciale, plățile de compensare, precum şi alte plăți neprevăzute de legislație care nu contravin acesteia.          
   Totodată, potrivit prevederilor art.88 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește salariatului salariu (inclusiv primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de salariat şi de deduceri, şi să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.          

    Modul de calculare, reținere şi achitare la buget a impozitului pe venit reținut din salariu şi din alte plăți efectuate de către angajator în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aferente muncii prestate se reglementează prin Regulamentul, aprobat de Hotărârea Guvernului nr.697/2014.

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

29.1.7.1.4

Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele achitate salariatului pentru lipsa forțată de la serviciu, în legătură cu restabilirea acestuia la serviciu, conform hotărârii instanței de judecată?
    În conformitate cu prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii angajatorul este obligat sa compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă.
   Totodată, în conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, salariul constituie sursa de venit impozabilă, care se include în venitul brut.
   În temeiul art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește salariatului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit în Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697/2014.   
    Astfel, din suma salariului achitat pentru lipsa forțată de la serviciu, entitatea urmează sa rețină impozitul pe venit, potrivit cotelor stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
    Concomitent, la suma salariului menționat entitatea va calcula și achita contribuții de asigurări sociale, precum și va reține de la salariat prime de asigurări obligatorii de asistență medicală indiferent de faptul dacă aceasta a achitat prima stabilită în sumă fixă pentru anul de gestiune.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.1 Surse de venit impozabile

29.1.1.27

Cu ocazia Zilei internaționale a femeii (8 martie) angajatorul a oferit salariaților cadouri în natură sub formă de vouchere. Constituie oare valoarea voucherului sursă de venit impozabilă?

    În temeiul art.20 lit.c2) din Codul fiscal cadourile în natură, inclusiv vouchere, primite de către salariați, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia zilelor de sărbătoare nelucrătoare conform Codului muncii și a zilelor de naștere ale salariaților, al căror cuantum nu depășește valoarea de 10% din salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat, constituie sursă de venit neimpozabilă.
    Zilele de sărbătoare nelucrătoare sunt specificate la art.111 din Codul muncii, iar cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul 2024 constituie 13700 lei (HG nr.1033/2023).
    În contextul celor menționate, în cazul în care cadoul în natură sub formă de vouchere oferit salariatei nu va depăși 1370 lei per persoană pe parcursul anului 2024 (10% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2024), valoarea acestuia nu se va supune impozitării cu impozitul pe venit.
    În situația în care valoarea fiecărui cadou oferit sau valoarea cumulativă a cadourilor oferite pe parcursul anului de gestiune va depăși limita de 10% din cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, suma depășirii se va supune impozitării, potrivit art.19 lit.a3) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.1 Surse de venit impozabile

29.1.1.28

Angajatorul oferă salariaților săi abonamente la sala de sport. Valoarea abonamentelor oferite constituie sursă de venit impozabilă?

    Potrivit art.20 lit. d6) din Codul fiscal plățile suportate de angajator conform art.24 alin. (193) și anume abonamentele pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12 sau 93.13 ale Clasificatorului activităților din economia Moldovei, în mărime de până la 50% din salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat fiecărui salariat, constituie sursă de venit neimpozabilă.
    Furnizorii ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12 sau 93.13 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei, sunt entitățile care au genul de activitate respectiv:
- Activități ale bazelor sportive (codul 93.11);
- Activități ale cluburilor sportive (codul 93.12);
- Activități ale centrelor de fitness (codul 93.13).
    Concomitent, relatăm că cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul 2024 constituie 13700 lei (HG nr.1033/2023).
    În contextul celor relatate, menționăm că, dacă abonamentele pentru utilizarea facilităților sportive au fost procurate de la entitățile ale căror activități sunt încadrate la codurile 93.11, 93.12 sau 93.13 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei și valoarea fiecărui abonament nu va depăși 6850 lei pentru anul 2024 (50% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2024) din valoarea abonamentului nu se va reține impozitul pe venit.
    În situația în care valoarea abonamentului sau valoarea cumulativă a abonamentelor oferite pe parcursul anului de gestiune per salariat va depăși limita de 50% din cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, suma depășirii se va supune impozitării, potrivit art.19 lit.a3) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.1 Surse de venit impozabile

29.1.1.29

Entitatea suportă cheltuieli aferente primelor de asigurare facultativă de asistență medicală pentru salariații săi. Care este regimul fiscal al acestor plăți efectuate în folosul salariaților?

    În temeiul art.20 lit. d6) din Codul fiscal plățile anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului în cuantumul unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat fiecărui salariat, constituie sursă de venit neimpozabilă.
   Potrivit Hotărârii Guvernului nr.1033/2023 cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul 2024, constituie 13700 lei.
   Prin urmare, plata efectuată în anul 2024 de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului în mărime de până la 13700 lei constituie sursă de venit neimpozabilă.
   În cazul în care plata efectuată pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului depășește cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, depășirea acestuia se va supune impozitării cu impozitul pe venit potrivit art.19 lit.a3) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.

 

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.7 Reţinerea impozitului la sursa de plată
  • 29.1.7.1 Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)

29.1.7.1.36

Care este regimul fiscal al plăților efectuate, de către angajator, în folosul salariaților în vederea compensării costurilor pentru serviciile alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani organizate la locul de muncă?
    Cadrul normativ de creare, organizare şi funcționare a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani, precum şi anumite particularități ale regimului juridic privind inițierea şi desfășurarea acestor activități pe teritoriul Republicii Moldova este stabilit prin Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor (în vigoare de la 17.05.2023).
    Modul de organizare şi funcționare a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani organizate de angajator la locul de muncă este prevăzut prin Regulamentul, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.572/2023.    
    În temeiul art.20 lit. c1)  din Codul fiscal plățile primite de către salariați în scopul compensării costurilor pentru serviciile alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani în mărime ce nu depășește valoarea nominală de 2500 de lei lunar pentru fiecare copil al salariatului constituie sursă de venit neimpozabilă.
    Prin urmare, în cazul în care plată efectuată lunar de către angajator în folosul salariatului pentru serviciile alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani nu va depăși limita stabilită de 2500 lei pentru fiecare copil al salariatului din acesta nu se va reține impozitul pe venit.
   Totodată, în cazul în care plățile lunare efectuate pentru serviciile menționate vor depăși limita lunară de 2500 lei pentru fiecare copil al salariatului, suma depășirii va fi stabilită, potrivit art.19 lit.a2) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator și se va supune impozitării în modul general stabilit.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
  • 29.2.2 Surse de venit neimpozabile

29.2.2.20

Urmează să se rețină impozitul pe venit din plățile achitate în folosul persoanelor fizice de la predarea deșeurilor de metale feroase?

   Potrivit art.20 lit.y) din Codul fiscal veniturile obținute de persoanele fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor țărănești (de fermier), de la predarea ambalajului returnabil, a reziduurilor şi deșeurilor de hârtie, carton, cauciuc, plastic, sticlă (cioburi de sticlă) şi de metale feroase şi neferoase, a reziduurilor industriale care conțin metale sau aliaje ale acestora, precum şi a acumulatoarelor electrice uzate, constituie surse de venit neimpozabile.
   Prin urmare, din plățile achitate în folosul persoanelor fizice de la predarea deșeurilor de metale feroase nu urmează să se rețină impozitul pe venit.
  • 5 Impozitul pe bunurile imobiliare
  • 5.6 Calcularea impozitului pe bunurile imobiliare

5.6.15

Cum se calculează impozitul pe bunurile imobiliare în cazul în care pe parcursul anului rezidentul parcului pentru tehnologia informației utilizează atît regimul standard de impozitare, cît și cel special?

    Conform art. 281 alin. (12) din Codul fiscal, persoanele juridice și persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare, pornindu-se de la baza impozabilă a acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective.
    Potrivit art. 2821 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilii rezidenţi ai parcurilor pentru tehnologia informaţiei nu au obligaţii privind impozitul pe bunurile imobiliare conform titlului VI al Codului fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de capitolul 1 din titlul X al Codului fiscal.
   Totodată, alin. (2) al aceluiași articol stipulează că, în cazul în care pe parcursul anului calendaristic contribuabilul utilizează atît regimul de impozitare stabilit în titlul VI al Codului fiscal, cît şi regimul special de impozitare stabilit la capitolul 1 din titlul X al Codului fiscal, calculul, raportarea şi achitarea impozitului pe bunurile imobiliare se efectuează conform titlului VI al Codului fiscal, proporţional numărului de luni în care s-a aplicat regimul de impozitare stabilit în titlul respectiv.
    De asemenea, în contextul prevederilor art. 375 alin. (1) din Codul fiscal, odată cu trecerea de la regimul standard de impozitare la cel special sau invers, noile prevederi se aplică începînd cu luna următoare lunii în care a fost obţinut titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informaţiei sau, respectiv, a fost retras acest titlu.
news-events