În conformitate cu prevederile art. 35 alin.(2) din Codul fiscal, contribuabilul este în drept să utilizeze scutirea pentru persoana întreținută, dacă aceasta întrunește toate cerințele de mai jos:  

a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;

b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 12400 lei anual. La calcularea venitului nu se include suma alocaţiilor achitate din mijloacele bugetului de stat pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.

     Prin urmare, ținînd cont de prevederile menționate și dat fiind faptul că persoana întreținută obține venit sub formă de bursă în mărime ce nu depășește suma menționată, contribuabilul va fi în drept să beneficieze de scutirea pentru persoana întreținută.

     În conformitate cu prevederile art. 33 din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală anuală, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul menționat.

     Totodată, potrivit art. 35 din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire anuală pentru fiecare persoană întreţinută, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul dat, dacă aceasta întrunește cumulativ cerințele stabilite la alin. (2) al articolului menționat.

     Regimul fiscal şi modalitatea determinării impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către angajator în folosul angajatului este prevăzut în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător aferente muncii prestate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.

     Prin urmare, potrivit pct. 17 și 18 din Regulamentul menționat, în scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii care urmează a fi acordată persoanei fizice rezidente, aceasta, nu mai târziu de data stabilită pentru începerea lucrului/învățământului dual în calitate de salariat/student stagiar/elev, trebuie să prezinte angajatorului/unităţii în învăţământ dual cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu/remuneraţia la care are dreptul, conform modelului prevăzut la anexa nr.6, anexând la ea copiile documentelor ce confirmă acest fapt.

      Scutirile la care au dreptul persoanele fizice rezidente se acordă sau se anulează începând cu luna următoare celei în care a fost depusă (retrasă) cererea. Scutirea se va calcula pe o lună calendaristică, ca 1/12 din mărimea scutirii personale stabilite la art.33 din Codul fiscal.

       Concomitent, potrivit pct. 48 din Regulamentul menționat, în cazul în care persoana respectivă revine la serviciu în anul fiscal în care au fost achitate plăţile pentru concediul de maternitate, impozitul pe venit din plăţile achitate ulterior se reţine reieşind din suma totală a scutirilor acordate la achitarea plăţilor pentru concediul de maternitate.

       Astfel, ţinînd cont de faptul că angajata planifică să iasă din concediul de maternitate şi doreşte să beneficieze de scutirea personală și scutirea pentru persoana întreţinută, aceasta are obligaţia de a prezenta angajatorului o nouă cerere, care va conţine informaţia referitoare la scutirile solicitate.

       Totodată, prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit contribuabilul va putea beneficia de cuantumul total al scutirilor la care are dreptul.

     Conform modificărilor operate la art.12 alin. (1) litera d) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, documentele utilizate în cazul achiziţionării activelor şi serviciilor de locaţiune de la furnizori cetăţeni au fost excluse din lista documentelor primare cu regim special, ce se întocmesc conform formularelor tipizate.

      Totodată, potrivit modificărilor operate la pct.2 lit. a) și lit. b) din anexa la Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.13/2017, actul de achiziție a mărfurilor a fost exclus din lista formularelor pe care contribuabilii aveau posibilitatea de a le comanda.

      În conformitate cu prevederile art.11 alin.(1)–(4) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate sînt interzise.

     Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi publice sau poate elabora şi utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, cu respectarea prevederilor alin.(7) şi (8).

      Astfel, faptele economice legate de achiziționarea activelor (imobilului) de la persoanele fizice rezidente sau nerezidente, care nu practică activitate de întreprinzător (cetăţeni), se vor contabiliza în temeiul documentelor primare, aprobate de conducerea entității, cu respectarea elementelor obligatorii prevăzute de Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017.

      Concomitent, este de menționat că stocurile de formulare tipizate a actului de achiziție a mărfurilor și actului de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor aferente, deținute de către contribuabili, pot fi utilizate până la epuizare.

      În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.          

         Documentele primare întocmite atît pe suport de hîrtie, cît și în formă electronică au aceeaşi putere juridică.

        Conform art. 104 lit. a) și art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie pentru toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri.         

        Totodată, conform art. 12 alin. (3) din Legea menționată, pentru operațiunile prevăzute la alin. (1) care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract.        

         În conformitate cu Hotărîrea Parlamentului privind aderarea Republicii Moldova la unele acte internaţionale în domeniul aviației civile (nr. 766-XIII din 06.03.2006), Republica Moldova a aderat la Convenţia pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internaţional, semnată la Varșovia la 12 octombrie 1929. Prevederile Convenţiei date se referă la transportul internaţional de persoane efectuat prin aeronavă contra plată, în calitate de document de transport fiind considerat biletul de călătorie.        

        În același timp, în conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegații se permite în limitele stabilite de Guvern.          

        Determinarea modului de delegare pe teritoriul Republicii Moldova și peste hotarele ei a salariaților încadrați în statele de personal al întreprinderilor și organizațiilor din Republica Moldova sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr. 121 din 18 iulie 2010 se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la delegarea personalului entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012.          

       Astfel, conform pct. 15 din Regulamentul menționat, potrivit documentelor primare, personalului delegat i se achită cheltuielile de transport pînă la locul de destinaţie sau la locul de cazare şi de la locul de destinaţie sau de la locul de cazare la locul menţionat în ordin sau în legitimaţia de deplasare ori la domiciliu, cu transportul aerian, feroviar, naval, transportul auto public la tarifele clasei econom, cu excepţia taximetrelor, incluzând plata pentru asigurarea de stat a pasagerului la transport şi pentru serviciul prestat la vînzarea preliminară a biletelor de călătorie.         

         Prin urmare, reieșind din cele relatate, drept documente, în baza cărora vor fi confirmate cheltuielile suportate cu transportul aerian, reprezintă biletele de călătorie, eliberate de compania ce oferă servicii de transport, indiferent dacă acestea vor fi prezentate fie pe suport de hârtie, fie în formă electronică.

     Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.        

     Conform modificărilor operate în art.12 alin. (1) litera d) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, documentele utilizate în cazul achiziţionării activelor şi serviciilor de locaţiune de la furnizori cetăţeni au fost excluse din lista documentelor primare cu regim special, ce se întocmesc conform formularelor tipizate.

     Totodată, potrivit modificărilor operate la pct.2 lit. a) și lit. b) din anexa la Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.13/2017, actul de achiziție a mărfurilor și actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor aferente au fost excluse din lista formularelor pe care contribuabilii aveau posibilitatea de a le comanda.

     În conformitate cu prevederile art.11 alin.(1)–(4) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate sînt interzise. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi publice sau poate elabora şi utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, cu respectarea prevederilor alin.(7) şi (8).

     Astfel, faptele economice legate de serviciile de locațiune şi a cheltuielilor aferente, de la persoanele fizice rezidente și nerezidente, care nu practică activitate de întreprinzător (cetăţeni), se vor contabiliza în temeiul documentelor primare, aprobate de conducerea entității, cu respectarea elementelor obligatorii prevăzute de Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017.

     Prin urmare, deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente primirii serviciilor de locaţiune, precum şi de refacturare a cheltuielilor legate de aceste servicii, obţinute de la persoanele fizice rezidente sau nerezidente, neînregistrate în calitate de subiecţi ai activităţii de antreprenoriat (cetăţeni), se va realiza în baza formularului document primar, aprobat de conducerea entității, cu respectarea elementelor obligatorii prevăzute de Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, la care se vor anexa în mod obligatoriu documentele corespunzătoare, eliberate conform contractului de prestare a serviciilor publice de gospodărire comunală, etc.

Ordin SFS nr. 309, din 16.08.2023

     Potrivit art.24 alin.(12) din Codul fiscal nu se permite deducerea plăţilor pentru eliminările supranormative de substanţe poluante în mediul înconjurător şi folosirea supralimită a resurselor naturale.

     Articolul 2 alin.(1) din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540/1998 stabilește că, subiecți ai plății pentru poluarea mediului, sunt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică este generatoare de poluanţi, iar alin.(2) stabilește că, obiectul - îl constituie relaţiile care apar în legătură cu punerea în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, emisiile (deversările) de poluanţi în mediu şi depozitarea deşeurilor de producţie.

    Astfel, reieșind din prevederile menționate, în cadrul suportării unor pierderi cauzate de evenimente care nu se referă la activitatea de întreprinzător ordinară a entității, ca exemplu ploi puternice, plăţile calculate pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, atât în limitele normativelor stabilite, cât şi a celor cu depăşirea normativelor stabilite se vor accepta la deduceri în scopuri fiscale în mărime integrală, fără a se ține cont de prevederile art.24 alin.(12) din Codul fiscal.

     În temeiul art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte salariatului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. Modul de determinare a impozitului pe venit este stabilit în Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697/2014.

    Potrivit pct. 3 din Regulamentul menționat, obiect al impunerii constituie:

1) venitul sub formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare în folosul acestora sub formă de salarii (inclusiv primele şi facilităţile), exceptînd scutirile şi deducerile la care au dreptul salariaţii, precum şi venitul îndreptat spre achitare sub formă de alte surse de venit impozabile, indicate la art.18 din Codul fiscal;

2) pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care prestează servicii şi/sau efectuează lucrări – venitul în formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare de către angajator în folosul acestora pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor în baza convenţiilor civile, precum şi facilităţile acordate, exceptînd deducerile la care au dreptul acestea;

3) pentru persoanele fizice care exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (zilieri) – remuneraţia îndreptată spre achitare în folosul acestora pentru prestarea activităţii necalificate cu caracter ocazional, precum şi facilităţile impozabile acordate;

4) pentru studenţii stagiari şi/sau elevii în cadrul învăţământului dual – remuneraţia lunară de formare profesională achitată în temeiul contractului de formare profesională în învăţământul dual, precum şi facilităţile impozabile acordate.

    Concomitent, în temeiul art. 12 pct. 4) din Codul fiscal, în venitul impozabil se include venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de angajator, obţinute de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale. Tipurile facilităților impozabile acordate de către angajator sunt stabilite la art.19 din Codul fiscal.

    Prin urmare, valoarea facilității impozabile acordate de către patron urmează a fi inclusă în componența veniturilor salariale în mărime efectivă acordată, ținînd cont de valoarea care nu constituie facilitate fiscală prin prisma art.19 din Codul fiscal.