Ordinul SFS nr. 121 din 24-02-2025

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale

33.1.32

În temeiul cărui document executoriu, Serviciul Fiscal de Stat purcede la executarea silită a obligației fiscale?
     Înainte de a se proceda la executarea silită a obligației fiscale în modul prevăzut la art. 194 alin. (1) lit. b), c) și d) din Codul fiscal, contribuabilului restanțier (reprezentantului acestuia), persoanei cu funcție de răspundere a contribuabilului restanțier i se prezintă/remite prin modalitățile prevăzute de Codul fiscal o copie a Hotărîrii privind executarea silită a obligației fiscale (aprobată prin Ordinul IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2012 cu privire la aprobarea formularelor de executare silită a obligației fiscale).
 
  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale

33.1.20

Ce reprezintă majorarea de întîrziere (penalitatea) și care sunt cotele acesteia pentru anul 2025?
        Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, majorarea de întârziere (penalitate) reprezintă suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întârziere este obligatorie, independent de forma de constrângere.
        Majorarea de întârziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală. La rândul său, art. 228 alin. (2) din Codul fiscal stabilește că pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se plăteşte o majorare de întârziere, determinată în conformitate cu alin. (3) pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lor, pentru perioada care începe după scadenţa impozitului, taxei şi care se încheie în ziua plăţii lor efective inclusiv.
        Potrivit art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă.
         Astfel, majorarea de întârziere (penalitate) aferentă bugetului de stat și bugetului local pentru anul 2025 constituie 0,0247% pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lor.  
        Concomitent, conform prevederilor art. 28 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999, neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenele stabilite atrage după sine majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data plăţii sumei datorate, inclusiv, în proporție 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere. Cuantumul majorărilor de întârziere prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv. Calcularea majorărilor de întârziere se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale.
        Totodată, art. 30 din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilește că neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală atrage după sine calcularea unei majorări de întârziere în proporţie de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere. Majorarea de întârziere nu se va calcula pentru perioada aflării la examinare a documentelor privind transferul primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de la un cont la altul.
        De asemenea, potrivit art. 323 alin. (9) din Legea viei și vinului nr. 57/2006, pentru sumele datorate Fondului Viei și Vinului se calculează penalitate în valoare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere de la expirarea termenului de plată.
        Concomitent, în conformitate cu prevederile art. 378 din Codul fiscal, pentru încălcarea termenului de achitare a impozitului unic de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei, faţă de aceştia se aplică (se calculează) majorarea de întârziere în mărimea stabilită în legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, în proporție 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere. Majorarea de întârziere se achită la acelaşi cont trezorerial de încasări ca şi impozitul unic, cu repartizarea proporţională a acesteia pe diferite componente ale bugetului public naţional.
  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale

33.1.28

În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze dispoziția privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului și/sau conturile de plăți ale contribuabilului?

      Conform prevederilor art. 229 alin. (8) din Codul fiscal, dispoziţia privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare şi/sau conturile de plăţi ale contribuabilului se anulează în cazul lichidării contribuabilului sau odată cu lichidarea încălcării pentru care a fost aplicată suspendarea sau în cazul satisfacerii de către organul competent a contestaţiei contribuabilului, a cererii contribuabilului (debitorului), ţinînd cont de motivele temeinice invocate de acesta, inclusiv constituirea de garanţii – bunuri libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrării, scrisoare de garanţie bancară, gaj, fidejusiune, precum şi în baza deciziei instanţei de judecată sau a contractului de amînare şi eşalonare.

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale

33.1.13

În ce cazuri și cum se aplică urmărirea datoriei debitoare?
      Conform prevederilor art. 205 din Codul fiscal, urmărirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se face în baza listei debitorilor, prezentate de contribuabil, sau a altor informaţii de care dispune Serviciul Fiscal de Stat. În conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, pot fi urmărite datoriile debitoare de la persoane din străinătate, precum şi de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor străini.
       Urmărirea datoriei debitoare se efectuează şi atunci când însuşi debitorul are restanţe.
      Pentru urmărirea datoriei debitoare, contribuabilul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat lista debitorilor, semnată, olograf sau prin aplicarea semnăturii electronice calificate, de el (de reprezentantul său), de persoana sa cu funcţie de răspundere. La cererea Serviciului Fiscal de Stat, datele din listă sunt confirmate documentar. Lista debitorilor trebuie să conţină, după caz:
a) denumirea (numele, prenumele) debitorului, sediul (adresa), codul fiscal, informaţia de contact;
b) conturile bancare și/sau conturile de plăți ale debitorului, denumirea, sediul şi codul băncilor (sucursalelor) în care sunt deschise conturile;
c) data apariţiei datoriilor debitoare, suma totală şi scadenţa lor;
d) măsurile întreprinse de contribuabil pentru a i se plăti datoria debitoare;
e) data ultimei verificări reciproce.
       În baza datelor furnizate de contribuabil, Serviciul Fiscal de Stat verifică dacă datoriile debitoare au devenit scadente şi dacă contribuabilul are dreptul să ceară plata lor. În cazul în care dreptul de a cere plata este confirmat, Serviciul Fiscal de Stat remite debitorului somaţia că, la data primirii ei, asupra sumelor pe care el le datorează contribuabilului s-a aplicat sechestru în cuantumul obligaţiei fiscale a acestuia şi că debitorul este obligat să stingă obligaţia fiscală.
       Persoana care a primit somaţia este obligată ca, în termen de 10 zile lucrătoare, să confirme sau să infirme, parţial ori total, datoria debitoare a contribuabilului indicată în somaţie. Dacă datoria este infirmată, la scrisoarea transmisă pe suport de hârtie sau în formă de document electronic se anexează copiile de pe documentele de rigoare.
        Dacă suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmată sau dacă ea a fost infirmată fără anexarea documentelor de rigoare, precum şi dacă, la expirarea a 10 zile lucrătoare de la primirea somaţiei, nu i s-a răspuns Serviciului Fiscal de Stat, aceasta are dreptul să aplice debitorului, în modul corespunzător, modalităţile de executare silită a obligaţiei fiscale enumerate la art. 194 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Codul fiscal.
  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale

33.1.10

Cînd se consideră imposibilă executarea silită a obligaţiei fiscale?
       În conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) din Codul fiscal, executarea silită a obligaţiei fiscale se consideră imposibilă dacă:
a) persoana lichidată nu are succesor şi nu posedă bunuri pasibile urmăririi;
b) persoana se află în procedură de insolvabilitate, cu excepţia obligaţiei fiscale calculate după intentarea procedurii;
c) există act judecătoresc ce suspendă executarea deciziei Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare fiscală sau de executare silită – pe perioada valabilităţii actului de suspendare;
d) există actul respectiv al instanţei de judecată sau al executorului judecătoresc potrivit căruia perceperea restanţei este imposibilă;
e) există decizia Serviciului Fiscal de Stat privind suspendarea executării deciziei contestate şi efectuarea unui control repetat (art. 271 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal) – pe perioada valabilităţii actului emis.

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale

33.1.1

Care sînt condiţiile declanşării executării silite a obligaţiei fiscale?
      În conformitate cu prevederile art. 193 din Codul fiscal, condiţiile declanşării executării silite a obligaţiei fiscale sînt:
a) existenţa restanţei, ţinând cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;
b)neexpirarea termenelor de prescripţie stabilite în Codul fiscal;
d) contribuabilul nu se află în proces de insolvabilitate conform prevederilor legislaţiei în vigoare, cu excepția obligației fiscale calculate după intentarea procedurii de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr. 149/2012.

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale

33.1.33

Sunt pasibile de executare silită obligațiile fiscale ale contribuabilului, calculate după intentarea procedurii de insolvabilitate?

     Potrivit art. 193 lit. d) din Codul fiscal, executarea silită a obligației fiscale poate fi declanșată în cazul în care contribuabilul nu se află în proces de insolvabilitate conform prevederilor legislaţiei în vigoare, cu excepţia obligaţiei fiscale calculate după intentarea procedurii de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.
     Totodată, în conformitate cu art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, executarea silită a obligației fiscale se consideră imposibilă dacă persoana se află în procedură de insolvabilitate, cu excepţia obligaţiei fiscale calculate după intentarea procedurii.
      Prin urmare, obligațiile fiscale ale contribuabilului, calculate după intentarea procedurii de insolvabilitate, sunt pasibile de executare silită în modul general stabilit de legislația fiscală.
 
  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale

33.1.35

Care este termenul de prescripție pentru achitarea obligației fiscale, precum și pentru stingerea acesteia prin executare silită?

      În conformitate cu art. 265 din Codul fiscal, dacă determinarea obligaţiei fiscale a avut loc în termen sau în perioada stabilită la art. 264, ea poate fi stinsă prin executare silită de către Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu titlul V din Codul fiscal, de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale sau de către instanţa judecătorească, însă numai în cazul în care acţiunile Serviciului Fiscal de Stat, ale serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale sau sesizarea instanţei judecătoreşti au avut loc pe parcursul a 6 ani de după determinarea obligaţiei fiscale.
      Totodată, potrivit art. 17 alin. (4) din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, termenul de prescripție extinctivă pentru stingerea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală constituie 3 ani.
      Termenul de prescripţie se suspendă în cazul în care:
a) contribuabilul persoană fizică se află sub arest sau este condamnat la privaţiune de libertate – pe perioada aflării sub arest sau a privaţiunii de libertate;
b) contribuabilul persoană fizică lipseşte din Republica Moldova mai mult de 6 luni – pe perioada absenţei lui;
c) persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului persoană juridică lipseşte din Republica Moldova mai mult de 6 luni – pe perioada absenţei lui;
d) a fost acordată o amînare sau eşalonare a stingerii obligaţiei fiscale – pe perioada amînării sau eşalonării stingerii;
e) instanţa judecătorească a hotărît perceperea impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii) şi/sau amenzii – pe o perioadă de pînă la stingerea obligaţiei fiscale sau pînă la caducitatea hotărîrii judecătoreşti;
f) contribuabilul se află în procedură de insolvabilitate;
g) obligaţiile fiscale sunt luate la evidenţă specială conform art.206 alin.(1);
h) există încheierea executorului judecătoresc privind intentarea procedurii de executare, emisă în temeiul documentului executoriu înaintat de Serviciul Fiscal de Stat.
      Termenul de prescripţie îşi reia cursul din ziua încetării circumstanţei care a servit drept temei pentru suspendarea lui.
      De asemenea, în temeiul art. 265 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, termenul de prescripţie pentru stingerea obligației fiscale se întrerupe în conformitate cu prevederile Codului civil. După întreruperea termenului de prescripţie începe să curgă un nou termen. Timpul scurs până la întreruperea termenului de prescripţie nu se include în noul termen de prescripţie.
  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale

33.1.37

Este în drept Serviciul Fiscal de Stat să recupereze creanțele  fiscale stabilite într-un stat străin?

        Serviciul Fiscal de Stat este în drept să recupereze creanțele fiscale stabilite într-un stat străin în conformitate cu Convenţia privind asistenţa administrativă reciprocă în materie fiscală, adoptată la Strasbourg la 25 ianuarie 1988 (ratificată prin Legea nr. 149/2011).
        Procedura de recuperare a creanțelor fiscale stabilite într-un stat străin este reglementată de Regulamentul privind mecanismul de aplicare a prevederilor tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova în domeniul asistenţei administrative reciproce în materie fiscală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2018.
  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale

33.1.38

Pot fi recuperate într-un stat străin obligațiile fiscale stabilite în Republica Moldova? 

       În conformitate cu Convenţia privind asistenţa administrativă reciprocă în materie fiscală, adoptată la Strasbourg la 25 ianuarie 1988 (ratificată prin Legea nr. 149/2011), Regulamentul privind mecanismul de aplicare a prevederilor tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova în domeniul asistenţei administrative reciproce în materie fiscală (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2018), Serviciul Fiscal de Stat este în drept să solicite asistența statului străin, semnatar al tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, în vederea recuperării creanţelor fiscale stabilite în Republica Moldova.

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale

33.1.39

Pot fi executate silit obligațiile fiscale ale contribuabilului care se află în proces de lichidare (dizolvare)?

   Potrivit art. 193 lit. d) din Codul fiscal, executarea silită a obligației fiscale poate fi declanșată în cazul în care contribuabilul nu se află în proces de insolvabilitate conform prevederilor legislaţiei în vigoare, cu excepţia obligaţiei fiscale calculate după intentarea procedurii de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.
   Totodată, în conformitate cu art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, executarea silită a obligației fiscale se consideră imposibilă dacă persoana se află în procedură de insolvabilitate, cu excepţia obligaţiei fiscale calculate după intentarea procedurii.
    Prin urmare, dat fiind faptul că aflarea contribuabilului în proces de lichidare (dizolvare) nu constituie un impediment pentru executarea silită, obligațiile fiscale ale contribuabilului care se află în proces de lichidare (dizolvare) sunt pasibile de executare silită în modul general stabilit de legislația fiscală.
news-events