În corespundere cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licenţiate ale Republicii Moldova încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare repatrierea mijloacelor băneşti şi materiale) în termenele stabilite, în contractele de vânzarecumpărare, barter, de export în regim de consignaţie – în cel mult 3 ani de la data expedierii mărfurilor respective sau efectuării plăţii pentru marfă.

     Potrivit art. 5 alin. (7) lit. g) din Legea nr. 1466/1998, nu sunt supuse sancţiunilor pecuniare sumele nerepatriate de la export-import provenite din tranzacţiile economice externe în cazurile de forţă majoră confirmate de autorităţi competente.

     În redacția modernizată a Codului Civil în vigoare din 01 martie 2019, noțiunea de ,,forță majoră” a fost substituită cu noțiunea de ,,impediment care justifică neexecutarea obligației”.

     Astfel, conform art. 904 alin. (1) din Codul civil nr. 1107/2002, neexecutarea obligaţiei debitorului este justificată dacă ea se datorează unui impediment în afara controlului debitorului şi dacă debitorului nu i se putea cere în mod rezonabil să evite sau să depăşească impedimentul ori consecinţele acestuia.

      În același timp, în conformitate cu prevederile alin. (5) al art. 904 din Codul civil, debitorul are obligaţia de a asigura ca creditorul să primească o notificare despre impediment şi efectele lui asupra capacităţii de a executa, într-un termen rezonabil după ce debitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască aceste circumstanţe. Creditorul are dreptul la despăgubiri pentru orice prejudiciu rezultat din neprimirea respectivei notificări.

      Totodată, prin Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale a fost reglementat modul de introducere, aplicare şi ridicare de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaţionale care sunt stabilite prin actele Uniunii Europene la care Republica Moldova s-a aliniat.

     Categoria măsurilor restrictive internaţionale care pot fi aplicate de către Republica Moldova sunt prevăzute la art. 4 din Legea nr. 25/2016.

     Potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 25/2016, decizia privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaţionale din categoria celor prevăzute la art. 4 lit. c), e), g), h), i), j) şi k), instituite prin acte ale Uniunii Europene sau ale altor organizaţii internaţionale, se adoptă de către Ministerul Afacerilor Externe după consultarea Prim-ministrului şi a autorităţilor şi instituţiilor publice competente sau, în caz de necesitate, după examinarea subiectului în cadrul şedinţei Consiliului interinstituţional de supervizare.

      Alăturat, menționăm că prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 31 din 02 martie 2023 a fost aprobată Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

      De menționat că măsurile restrictive internaționale ale Uniunii Europene la care Republica Moldova s-a aliniat pot fi accesate la:

      Prin urmare, în cazul în care agentul economic rezident al Republicii Moldova se află în imposibilitate de a asigura repatrierea mijloacelor bănești și materiale rezultate din tranzacțiile economice externe cu agenții economici din Federația Rusă, ca urmare a aplicării măsurilor restrictive internaționale ale Uniunii Europene la care Republica Moldova s-a aliniat, nu se vor aplica sancțiuni pecuniare pentru nerepatrierea mijloacelor bănești și materiale în corespundere cu prevederile art. 5 alin. (7) lit. g) din Legea nr. 1466/1998.