Ordinul SFS nr. 252 din 26-05-2020
- 29 Impozitul pe venit
- 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
- 29.2.4 Creşterile şi pierderile de capital
29.2.4.3
În cazul înstrăinării bunului imobil рoate servi drept bază valorică a acestuia, valoarea estimată în modul general stabilit? În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie:
a) valoarea activelor de capital procurate;
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
f) valoarea activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;
h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri;
i) valoarea activelor de capital obţinute fără plată, în cazul în care din valoarea respectivă a fost achitat impozitul pe venit.
Astfel, valoarea estimată în modul general stabilit a bunului imobil nu poate servi drept bază valorică, la înstrăinarea acestuia, în cazul în care bunul înstrăinat nu a fost creat de contribuabil. În cazul, în care lipsesc documente ce confirmă valoarea bunurilor imobiliare create, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
- 29 Impozitul pe venit
- 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
- 29.2.4 Creşterile şi pierderile de capital
29.2.4.1
Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui bun imobil? Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.
Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.
Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.
Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea:
a) valoarea activelor de capital procurate;
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
f) valoarea activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;
h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri;
i) valoarea activelor de capital obţinute fără plată, în cazul în care din valoarea respectivă a fost achitat impozitul pe venit.
Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea de 50% conform art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.
Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;
b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.
Ca dovadă a domiciliului, potrivit art.39 alin.(1) din Codul civil, se prezumă că se află la locul menţionat ca atare în buletinul de identitate sau, după caz, în alt act de identitate prevăzut de lege.
Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.
Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi persoanele fizice, care nu practică activitate de întreprinzător, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal, prin prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit nu mai tîrziu de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune, cu achitarea impozitului în același termen.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
- 29 Impozitul pe venit
- 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
- 29.2.4 Creşterile şi pierderile de capital
29.2.4.4
Bonul fiscal reprezintă document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital? În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie:
a) valoarea activelor de capital procurate;
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
f) valoarea activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;
h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri;
i) valoarea activelor de capital obţinute fără plată, în cazul în care din valoarea respectivă a fost achitat impozitul pe venit.
Potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (anexa nr. 3), aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 141 din 27 februarie 2019, la efectuarea decontărilor băneşti în numerar şi/sau prin alt instrument de plată pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sînt obligaţi să utilizeze echipamentul de casă şi de control, eliberînd plătitorilor bonurile de casă sau documentele fiscale emise de acesta.
Astfel, bonul de casă (bon fiscal) este documentul care confirma doar încasarea banilor în numerar și nu poate servi ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
- 29 Impozitul pe venit
- 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
- 29.2.3 Scutiri şi alte deduceri
29.2.3.11
În cazul în care la locul de muncă de bază persoana fizică nu utilizează scutirile la care are dreptul, aceasta va putea să beneficieze de scutiri la locul de muncă prin cumul? Fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern, potrivit prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.
Totodată, în conformitate cu prevederile pct. 9 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, scutirile la care are dreptul contribuabilul rezident al Republicii Moldova se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul.
Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lîngă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, pe baza unui contract individual de muncă distinct.
Astfel, scutirile personale la care are dreptul contribuabilul se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
