Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.
Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.
Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.
Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea:
a) valoarea activelor de capital procurate;
b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;
c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
f) valoarea activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;
h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri;
i) valoarea activelor de capital obţinute fără plată, în cazul în care din valoarea respectivă a fost achitat impozitul pe venit.
Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea de 50% conform art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.
Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;
b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.
Ca dovadă a domiciliului, potrivit art.39 alin.(1) din Codul civil, se prezumă că se află la locul menţionat ca atare în buletinul de identitate sau, după caz, în alt act de identitate prevăzut de lege.
Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.
Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi persoanele fizice, care nu practică activitate de întreprinzător, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal, prin prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit nu mai tîrziu de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune, cu achitarea impozitului în același termen.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]