Ordinul SFS nr. 172 din 21-06-2017

  • 30 Plăţi pentru poluarea mediului
  • 30.6 Restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat
Care este procedura de solicitare a restituirii plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat, în conformitate cu art. 11 al Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului?
      Restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat la bugetul de stat se inițiază în baza cererii contribuabilului.
     Cererea privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat se depune de către contribuabil la subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat (SFS) conform razei de deservire a contribuabilului sau la subdiviziunile SFS de la locul încasării /achitării mijloacelor bănești în cauză.
  • 30 Plăţi pentru poluarea mediului
  • 30.6 Restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat
Care este procedura de control a Serviciului Fiscal de Stat pentru determinarea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat?
     Determinarea plăților achitate în plus stabilite la art.11 din Legea nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului se exercită de către SFS.
   La recepționarea cererii de restituire a plăților pentru poluarea mediului (anexa nr.1 la prezentul Regulament) achitate în plus sau eronat începând cu anul 2017 la clasificația economică 114534 (taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului), subdiviziunea SFS determină plățile achitate în plus în cadrul controlului cameral sau controlului fiscal la fața locului prin metoda verificării tematice în conformitate cu art.215, 216 și 221 din Codul fiscal.
    Procedura de control pentru determinarea plăților achitate în plus sau eronat se efectuează în modul general stabilit. În cazul în care determinarea plăților achitate în plus sau eronat este posibilă în cadrul controlului fiscal cameral prin metoda verificării tematice, nefiind necesar controlul la faţa locului, se vor supune verificării documentele de care dispune subdiviziunea SFS și cele anexate la cererea de restituire a plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat cu informația din SI SFS.
    Subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat la constatarea unor erori şi/sau contradicţii între datele indicate în dările de seamă, documentele prezentate de către contribuabil și informația din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat determină necesitatea efectuării controlului fiscal la fața locului.
    Rezultatele controlului sunt reflectate în actul de control fiscal, cu respectarea prevederilor art.216 alin.(6) şi (8) din Codul fiscal cu emiterea deciziei pe marginea actului de control privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat.
   Decizia pe marginea actului de control care confirmă/infirmă restituirea plăților pentru poluarea mediului determinate ca achitate în plus sau eronat se anexează la cererea privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat și constituie temei pentru restituirea sau refuzul de restituire a plăților solicitate.
  • 30 Plăţi pentru poluarea mediului
  • 30.6 Restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat
Care este procedura de determinare a sumei plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat pasibile restituirii de către Serviciul Fiscal de Stat?

       Suma plăților se constată (determină) în baza controlului efectuat de către Serviciul Fiscal de Stat sau agențiile (inspecțiile) ecologice ale autorității centrale de specialitate, conform atribuțiilor și drepturilor acordate prin lege cu emiterea deciziilor/ proceselor-verbale de control corespunzătoare în modul general stabilit.

  • 30 Plăţi pentru poluarea mediului
  • 30.6 Restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat
Care este procedura de restituire a plăților pentru emisiile de poluanți, deversări și depozitarea deșeurilor achitate în plus sau eronat?
   Determinarea plăților achitate în plus stabilite la art. 6, 9 și 10 din Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului se exercită de către agențiile (inspecțiile) ecologice ale autorității centrale de specialitate.
    La solicitarea restituirii plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat la clasificația economică 114535 (plăți pentru poluarea mediului în limitele / cu depășirea normativelor stabilite) achitate începând cu anul 2017, contribuabilul va depune cererea de confirmare a plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat la agențiile (inspecțiile) ecologice ale autorității centrale de specialitate pentru a confirma suma achitată în plus.
   Autoritatea de specialitate vizată va efectua verificarea respectivă și va confirma/infirma sumele plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat în procesul-verbal de control/prescripție (în original sau copie autentificată conform legislației).
    Procesul-verbal de control/prescripție care confirmă/infirmă restituirea plăților pentru poluarea mediului determinate ca achitate în plus sau eronat constituie temei pentru restituirea sau refuzul de restituire a plăților solicitate.
   Contribuabilul, în cazul confirmării în procesul-verbal de control/prescripție a plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat, urmează să depună la subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat cererea de restituire a plăților pentru poluarea mediului, cu anexarea confirmării (procesul-verbal de control/prescripție și alte documente confirmative).
  • 30 Plăţi pentru poluarea mediului
  • 30.6 Restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat
Care sunt elementele și conținutul cererii privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat și ce documente confirmă faptul achitării în plus a plăților respective, precum și necesitatea restituirii sumelor achitate?
     Cererea privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat, conform anexei nr.1 la Regulament, depusă de către contribuabili la subdiviziunile SFS, va conține: 
     a) denumirea plătitorului;
    b) codul fiscal al plătitorului;
    c) adresa plătitorului, date de contact;
    d) cuantumul sumei plăților pentru poluarea mediului, care urmează a fi restituită;
   e) destinația sumei:
    - în contul stingerii restanțelor plătitorului faţă de BPN;
    - în contul viitoarelor obligaţii ale plătitorului faţă de BPN
    - la contul bancar al plătitorului.
      La cerere se vor anexa documentele ce confirmă faptul achitării în plus a plăților respective, precum și necesitatea restituirii sumei achitate, după cum urmează:
     a) copia documentului de plată privind achitarea plății şi/sau taxei pentru poluarea mediului;
     b) confirmarea (procesul-verbal de control/prescripție, în original sau copia autentificată conform legislației) a sumei restituirii plăților pentru poluarea mediului, specificate la art. 6, 9, 10 din Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, determinate ca achitate în plus sau eronat, emisă de agențiile (inspecțiile) ecologice ale autorității centrale de specialitate;
    c) hotărâri executorii ale organelor de drept (în original sau copia autentificată conform legislației), după caz;
    d) la cerere se anexează (sau se indică) rechizitele bancare, în cazul solicitării restituirii la contul bancar al agentului economic, iar în cazul solicitării efectuării compensării – codul IBAN de venituri la buget.
     Cererea urmează a fi autentificată:
    a) pentru persoanele juridice – semnătura administratorului sau a persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestuia;
   b) pentru persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător cu statut de persoană fizică – semnătura acestuia sau a persoanei împuternicite în mod legal;
    c) pentru persoanele fizice ce practică activitate independentă – semnătura contribuabilului plătitor sau a persoanei împuternicite în mod legal.
  • 34 Echipamente de casă şi de control (ECC)
  • 34.1 Aspecte generale
După scanarea codului produsului (codul de bare) s-a introdus greşit cantitatea produsului şi în rezultat ([cantitate]*[preţ unitar]) s-a emis la maşina de casă şi de control cu memorie fiscală un bon de casă eronat. Cum poate fi corectată aşa greşeală în maşina de casă şi de control?

    Se recomandă de folosit măsurile de protecţie din software-ul maşinii de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC), drept exemplu, până la emiterea bonului de casă (până a apăsa butonul TOTAL) în prealabil apăsaţi butonul SUBTOTAL (STL). În acest caz bonul de casă încă nu se emite (nu se tipăreşte), dar pe indicatoarele MCC (afişajul casier /consumator) se reflectă suma totală care trebuie achitată de plătitor (consumator) – eroarea imediat se va depista, iar în limita unui bon de casă neînchis (până la apăsarea tastei TOTAL) întotdeauna poate fi exclus articolul greşit, în conformitate cu instrucţiunea utilizatorului MCC. Aşa urmează de procedat şi în cazul când aşteptaţi informaţia de la consumator privind modul de plată solicitat (numerar, card de plată etc.).
    Menţionăm că software-ul MCC nu trebuie să conţină (şi nici nu conţine) aplicaţii funcţionale care ar permite efectuarea modificărilor într-un bon de casă închis. De aceea, care n-ar fi natura acţiunii care a provocat emiterea la MCC a unui bon de casă de o valoare „eronată”, urmaţi următoarelor recomandări.
    Atenţionăm că criterii care ar stabili cu certitudine că utilizatorul MCC a emis un bon de casă de o valoare „eronată” nu sunt. Mai mult decât atât, în conformitate cu pct. 10 lit. b) al Regulamentului cu privire la aplicarea maşinilor de casa şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”, se consideră că operaţiunea economică nu este înregistrată în MCC dacă se emite bonul de casă de o valoare ce nu corespunde sumei real achitate.
     De aceea, dacă utilizatorul MCC consideră că este emis un bon de casă de o valoare ce nu corespunde sumei real achitate (de o sumă mai mare), el va înregistra din nou operaţiunea emiţând bonul de casă corect.
      La sfârşitul perioadei de gestiune (conform programului de lucru) se emite raportul de închidere zilnică (Raportul Z) şi se efectuează înscrierea datelor respective în Registrul MCC (RMCC). Bonul de casă „eronat” şi explicaţiile respective se prezintă conducerii prin intermediul serviciului contabil (subdiviziune a entităţii răspunzătoare pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii). În cazul în care conducerea entităţii acceptă lămuririle prezentate, serviciul contabil, în conformitate cu dispoziţia conducerii, va corecta înscrierea efectuată în baza Raportului Z.
     Pentru aceasta se taie cu o linie înscrierea greşită, astfel ca înscrierea să poată fi citită. Urmează înscrierea nouă (Nr. raportului de închidere zilnică/Data raportului de închidere zilnică [subrândul 1/subrândul 2] al coloanei 2 nu se corectează, se transcriu valorile din înscrierea precedentă) care corespunde corectării efectuate şi se confirmă prin semnătura persoanei abilitate, indicându-se şi data corectării.
      La sfârşitul anului calendaristic serviciul contabil va întocmi o Notă explicativă (în două exemplare) cu privire la corectările efectuate pe parcursul anului de gestiune, pentru fiecare din maşinile de casă şi de control utilizate de entitate, în care se stipulează rulajele mijloacelor băneşti înregistrate în maşina de casă şi de control concretă şi cele înscrise în RMCC respectiv, ţinând cont de corectările efectuate (în perioadă 1 ianuarie - 31 decembrie). Nota explicativă se aduce la cunoştinţă conducerii, se semnează de conducătorul şi contabilul-şef al entităţii, indicându-se data perfectării Notei. Un exemplar al Notei explicative se păstrează în RMCC respectiv.
     Serviciul Fiscal de Stat la efectuarea controlului fiscal la entitate, în baza studiului suplimentar al benzilor de control (durata păstrării – nu mai puţin de 4 ani de la momentul emiterii) emise de MCC respectivă, acceptă sau refuză (cu consecinţele respective) acceptarea rulajelor băneşti corectate, menţionând despre aceasta în actul de control.

  • 34 Echipamente de casă şi de control (ECC)
  • 34.2 Înregistrarea MCC
Ce înseamnă lansarea regimului fiscal de funcţionare a maşinii de casă şi de control cu memorie fiscală şi ce autoritate efectuează lansarea acestuia?

    În pct. 2–4 din Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar” sunt stabilite actele normative ce reglementează domeniul maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală (MCC).
     Astfel, pct. 2.22 din Cerinţele tehnice faţă de maşinile de casă şi control, aprobate la 17 iulie 1998 prin decizia Comisiei interdepartamentale pentru maşinile de casă şi control, stabileşte că MCC trebuie să funcţioneze în regim de lucru nefiscal şi fiscal.
    În regim de lucru nefiscal (este posibil numai până la fiscalizarea MCC) este blocată înregistrarea dărilor de seamă fiscale pe zi (rapoartelor de închidere zilnică) în memoria fiscală şi obţinerea dărilor de seamă din memoria fiscală, restul funcţiilor MCC trebuie să le menţină.
     Menţionăm că regimul de lucru nefiscal este caracteristic perioadei de şcolarizare în utilizarea MCC.
     Regulamentul cu privire la modul de înregistrare şi exercitare a controlului asupra utilizării maşinilor de casă şi control, aprobat, într-o nouă formulare, prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 146 din 23 octombrie 2014, prevede lansarea regimului fiscal de funcţionare a MCC (activarea memoriei fiscale) la înregistrarea acesteia la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat.
    MCC de model concret se fiscalizează conform cu instrucţiunea funcţionarului fiscal respectivă (conţine descrierea regimului de lucru al funcţionarului fiscal la MCC şi controlul prezenţei memoriei fiscale).
     În această ordine de idei, activarea memoriei fiscale a MCC ţine de obligaţiile subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat care înregistrează MCC respectivă.

  • 31 Metodologia controlului
  • 31.2 Aplicarea amenzilor și penalităților în baza Codului fiscal
Va fi sancționată Gospodăria țărănească în cazul efectuării decontărilor în numerar pentru procurarea producției agricole de la un agent economic în sumă ce depășește cumulativ 100 de mii de lei lunar?

   Potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, întreprinderea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să se achite cu bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.
    Conform art. 10 pct. 5) al aceleiași Legi, referitor la întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 de mii de lei lunar, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
    Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează în Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari (intermediar – persoana căreia o altă persoană i-a plătit o sumă de bani, în numerar sau prin virament, neavând către aceasta obligaţii financiare directe).
   Astfel, în cazul în care Gospodăria țărănească a efectuat decontări în numerar la procurarea producției agricole, în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 de mii de lei lunar, Serviciul Fiscal de Stat nu va aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută.

  • 31 Metodologia controlului
  • 31.2 Aplicarea amenzilor și penalităților în baza Codului fiscal
Entitatea a comis o eroare la înregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. La corectarea erorii a fost indicat motivul anulării – alt motiv, ceia ce a dus la anularea în întregime a facturii fiscale. Care este modalitatea de restabilire a facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale?

    Conform prevederilor pct.14 din Instrucțiunea privind modul de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, aprobată prin Ordinul IFPS nr.446 din 21 iunie 2012 (Monitorul Oficial nr.131-134/802 din 29.06.2012), la anularea înregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se indică motivul anulării (1– anularea facturii fiscale pe suport de hârtie, 2 – corectarea înregistrării anterioare a facturii fiscale în Registru, 3 – alt motiv). Operatorul va asigura păstrarea în sistem a înscrierilor referitoare la facturile fiscale înregistrarea cărora a fost ulterior anulată, cu indicarea motivului anulării.
    Pct.46 din Instrucțiunea privind modul de utilizare a serviciilor fiscale electronice, aprobată prin Ordinul IFPS nr.1223 din 26 august 2014 (Monitorul Oficial nr.282-289/1374 din 26 septembrie 2014), prevede că se admite soluționarea situațiilor litigioase doar în cazurile care sunt expres specificate în punctul respectiv.
    Anularea documentelor electronice, precum și ale unor înscrieri în cadrul serviciilor electronice se efectuează de către contribuabil din propria voință și cu manifestarea accesului la etapa de confirmare a operațiunii.
   Prin urmare, în cazul anulării înregistrării facturii fiscale în Registru, la etapa de alegere a motivului restabilirea statutului (stării) înregistrării acesteia va fi posibilă doar în cazul alegerii motivelor ,,1” sau ,,2”. Restabilirea în RGEFF a facturii fiscale este imposibilă, la anularea căreia de către contribuabil a fost indicat motivul anulării ,,3”.

  • 31 Metodologia controlului
  • 31.2 Aplicarea amenzilor și penalităților în baza Codului fiscal
În cazul în care persoana nu a prezentat darea de seamă fiscală, însă taxa impozitului a fost achitată în termenul și în bugetul stabilit, urmează a fi aplicate careva sancțiuni acesteia?

    Obligația contribuabilului de a întocmi şi a prezenta Serviciului Fiscal de Stat şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie este indicată la art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
    Ca urmare, în cazul în care persoana a avut obligația de a prezenta darea de seamă fiscală și a achita impozitul/taxa în buget conform legislației fiscale, însă a achitat doar impozitul/taxa în termenul și în bugetul stabilit, iar darea de seamă respectivă nu a prezentat-o până la inițierea controlului fiscal, se constată că persoana respectivă s-a eschivat de la calculul impozitului/taxei și, respectiv, urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (1) din Codul fiscal, ținând cont de prevederile art. 231 alin. (4) și art. 235 alin. (11) din același Cod.
     În acest sens, în situația descrisă mai sus se aplică sancțiune sub formă de avertizare.

  • 31 Metodologia controlului
  • 31.2 Aplicarea amenzilor și penalităților în baza Codului fiscal
Ce sancțiuni va aplica Serviciul Fiscal de Stat unei persoane fizice care nu practică activitate de întreprinzător în cazul nedeclarării veniturilor și neachitării impozitului pe venit din aceste venituri, conform prevederilor art.83 din Codul fiscal?

    În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, contribuabilii sunt obligați să achite la buget, la timp şi integral, ținând cont de prevederile art. 7 alin. (5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.
    Prevederile art.83 din Codul fiscal reglementează obligațiunea și termenul de prezentare a declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele fizice rezidente care au obligații privind achitarea impozitului.
     Art. 87 alin.(1) din Codul fiscal prevede că contribuabilul care conform art.83 din Codul fiscal este obligat să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, achită impozitul pe venit nu mai târziu de termenul stabilit pentru prezentarea declarației (fără a ține cont de prelungirea termenului).
    Prin urmare, în cazul în care în cadrul controlului au fost constatate cazuri de nedeclarare a veniturilor de către persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător conform art.83 din Codul fiscal și neachitare a impozitului pe venit din aceste venituri, Serviciul Fiscal de Stat va întreprinde următoarele:
    - va calcula suma impozitului pe venit conform prevederilor art.15 lit. a) din Codul fiscal, în mărime de 7% și 18% ținând cont de scutirile la care are dreptul persoana fizică supusă controlului (conform prevederilor legislației fiscale pentru anul fiscal respectiv);
     - va calcula majorarea de întârziere (penalitatea) pentru neplata impozitului pe venit în termen, conform art. 228 din Codul fiscal;
    - va verifica eschivarea de la calculul şi de la plata impozitului pe venit, conform prevederilor art. 261 alin. (5) din Codul fiscal, persoana fizică va fi sancționată cu amendă în mărimea impozitului pe venit nedeclarat.

  • 34 Echipamente de casă şi de control (ECC)
  • 34.6 Modul de exploatare a MCC
Care sunt etapele de bază ale gestiunii zilnice cu utilizarea maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală la decontările în numerar?

    Utilizatorul maşinii de casă şi control cu memorie fiscală (MCC), în activitatea zilnică se conduce de Regulamentul cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală şi instrucţiunile de folosire, instalare, exploatare şi întreţinere a MCC (din setul de documente ce însoţeşte MCC concretă).
     Conform acestora, ciclul zilnic de lucru (ciclul standard) cu utilizarea MCC constă, de regulă, din următoarele etape succesive:
     - verificarea funcţionalităţii MCC, la începutul zilei de lucru;
     - înregistrarea vânzărilor în MCC, în timpul zilei de lucru;
   - emiterea raportului de închidere zilnică (Raport Z) şi înscrierea manuală a datelor din acesta în Registrul maşinii de casă şi control, la sfârşitul zilei de lucru (perioadei de gestiune încheiate).

news-events