Ordinul SFS nr. 341 din 20-09-2017

  • 10 Patenta de întreprinzător
  • 10.1 Dispoziţii generale
Persoana fizică confecționează/croșetează hăinuțe pentru copii, pe care în anumite perioade sezoniere le vinde la piață în cantități mici. Cum urmează să confirme documentar proveniența mărfii sale?

  Genul de activitate ,,Croitul, cusutul, tricotarea și reparația îmbrăcămintei și acoperămintele pentru cap și comercializarea”, specificat la punctul 2.9 din anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15 iulie 1998, permite persoanei fizice de a desfășura activitate ce ține de cusutul și croșetarea hăinuțelor pentru copii, cu comercializarea acestora.
     Conform prevederilor art. 3 alin. (7) lit. a) din această Lege titularul patentei este obligat să respecte ordinea stabilită de desfășurare a activității indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecție contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfășurarea activității indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele primare de proveniență a mărfii, după caz, factura, chitanța de percepere a taxei vamale sau actul de achiziție a mărfurilor.
   Genul de activitate specificat la punctul 2.9 din anexa la Lege se referă la desfășurarea activității indicate la compartimentul 2 din anexă, unde specific activității nu apare obligația de a avea documente primare de proveniență a mărfi.
    Respectiv, deținătorul de patentă poate confirma lucrările executate în baza documentelor primare ce confirmă procurarea materiei prime.

  • 34 Echipamente de casă şi de control (ECC)
  • 34.1 Aspecte generale
Ce documente primare reglementează operațiunile de casă și care este răspunderea întreprinderii pentru nerespectarea disciplinei de casă?

    Conform Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25 noiembrie 1992, operațiunile de casă sunt reglementate de documentele, formularele-tip interdepartamentale ale căror forme sunt aprobate și coordonate cu Ministerul Finanțelor, care în mod obligatoriu sunt folosite (fără schimbări) în toate întreprinderile, indiferent de subordonarea lor departamentală și formele de proprietate.
    Pentru efectuarea decontărilor contra numerar fiecare întreprindere trebuie să aibă casierie.
    Fiecare întreprindere tine un singur registru de casă, în care se ține evidența tuturor încasărilor și eliberărilor de numerar.
    De regulă, primirea numerarului este confirmată prin dispoziția de încasare, iar eliberarea de numerar – prin dispoziția de plată, întocmite respectiv.
    Înscrierile în registrul de casă se fac de către casier imediat după primirea sau eliberarea banilor pe fiecare dispoziție sau alt document de substituire. Zilnic, la sfârșitul zilei de lucru, casierul face totalul operațiunilor, transcrie restul de bani din casă pentru ziua următoare și predă contabilității, contra chitanță, exemplarul doi detașabil (copia înscrierilor din registrul de casă pentru ziua respectivă) cu documentele de casă de încasare și de cheltuieli, notificând acest lucru contra semnătură în registrul de casă.
     Răspunderea pentru respectarea disciplinei de casă este pusă în sarcina conducătorilor, contabililor-șef, conducătorilor serviciilor financiare și casierilor.
    Menționăm că întreprinderile nu au dreptul să țină în casele lor bani în numerar, până la sosirea termenului de efectuare a plăților. Unele restricții și sancțiuni în domeniul operațiunilor de casă sunt prevăzute în art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992.
   Astfel, față de întreprinderi, instituții și organizații, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depășește cumulativ 100 de mii de lei lunar, în baza obligațiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum și care efectuează decontări în numerar și prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat aplică sancțiuni pecuniare în proporție de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
   Sancțiunile menționate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetățenii, gospodăriile țărănești (de fermier), titularii de patente de întreprinzător și cu bugetul public național, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public național, cu întreprinderile, instituțiile și organizațiile, precum și la efectuarea decontărilor de către întreprinderile, instituțiile și organizațiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează în Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, în actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei, cu excepția cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari.
     Noțiunea „intermediar” semnifică persoana căreia o altă persoană i-a plătit o sumă de bani, în numerar sau prin virament, neavând către aceasta obligații financiare directe.
    Termenul de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului primit pentru achiziționarea producției agricole, ambalajului și bunurilor de la populație, precum și pentru cheltuielile de deplasare nu va depăși 30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia. Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit în casa întreprinderii cel târziu în 5 zile de la expirarea termenului de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului.
    Pentru utilizarea numerarului în alt scop decât cel pentru care a fost destinat și /sau nerestituirea în termen a numerarului în casa întreprinderii, organele Serviciului Fiscal de Stat aplică o sancțiune în mărime de 10% din suma numerarului utilizată în alte scopuri şi /sau din suma numerarului nerestituită în termen în casa întreprinderii.

  • 34 Echipamente de casă şi de control (ECC)
  • 34.1 Aspecte generale
Ce acte reglementează efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova?

    Întreprinderea este veriga de bază a economiei de piață, devenind subiect de drept din momentul înregistrării de stat.
    Întreprinderea are dreptul să deschidă conturi la bancă în scopul efectuării tuturor genurilor de operațiuni de decontare, creditare, încasare etc.
   Operațiunile de casă reprezintă operațiuni de plăți/încasări bănești în numerar efectuate la casieria întreprinderii. În context mai amplu, acestea pot fi definite ca operațiuni legate de circulația mijloacelor bănești în numerar.
    Potrivit art. 7 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, întreprinderea este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să se achite cu bugetul public național, angajații, creditorii, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei.
    În scopul normalizării circulației banilor în numerar, Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 105 din 30 aprilie 1992 stabilește că întreprinderile, instituțiile și organizațiile, indiferent de forma lor juridico-organizatorică:
    a) sunt obligate să păstreze mijloacele bănești la instituțiile bancare;
    b) trebuie să efectueze decontările conform obligațiilor față de alte întreprinderi, instituții și organizații prin virament prin intermediul instituțiilor bancare;
    c) au dreptul să păstreze în casele lor banii în numerar, primiți din instituțiile bancare pentru retribuirea muncii, plata îndemnizațiilor de asigurare socială, burselor pensiilor, cel mult trei zile lucrătoare, inclusiv ziua primirii banilor la instituția bancară;
   d) nu au dreptul să țină în casele lor bani în numerar, până la sosirea termenului de efectuare a plăților, întreprinderile, instituțiile și organizațiile care au încasări bănești permanente și care le cheltuiesc pentru retribuirea muncii și în alte scopuri (plata pensiilor, achiziționarea produselor agricole, recepționarea ambalajelor etc.).
   În scopul asigurării executării prevederilor Decretului, prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25 noiembrie 1992, au fost aprobate Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Norme).
   Conform acestor Norme, întreprinderile, de regulă, primesc de la instituțiile financiare ale statului bani în numerar pentru retribuirea muncii, plata pensiilor și indemnizațiilor, achiziționarea producției agricole, procurarea ambalajului și obiectelor de la populație, acoperirea cheltuielilor de deplasare şi pentru alte scopuri prevăzute de Instrucțiunea Băncii Naționale a Moldovei (în vigoare la acel moment) cu privire la modul întocmirii Raportului privind volumul operațiunilor de casă la instituțiile financiare din Republica Moldova (actualmente este în vigoare Instrucțiunea cu privire la modul de întocmire de către bănci a Raportului privind volumul operațiunilor de casă, aprobată prin HCA BNM nr. 256 din 17 noiembrie 2011).

  • 31 Metodologia controlului
  • 31.4 Legea nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice.
Cum se efectuează verificarea operativă în cadrul controalelor fiscale din domeniul circulației alcoolului etilic?

    La efectuarea controlului fiscal funcționarul fiscal se va conduce de prevederile cap. V-VII din Regulamentul privind cerințele la montarea, exploatarea, deservirea tehnică și metrologică a contoarelor de evidență cu memorie fiscală și efectuarea verificării operative la agenții economici producători de alcool etilic, distilate și băuturi alcoolice tari, aprobat prin Ordinul comun nr. 172/245/216 din 28 decembrie 2010 al Ministerului Finanțelor, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerului Economiei, având obligațiile:
   1) să verifice corectitudinea calculării și achitării accizelor în procesul circulației alcoolului etilic, distilatului și a băuturilor alcoolice tari;
   2) să verifice ținerea Registrelor de către producător potrivit unei forme stabilite, a materiei prime prelucrate și rămase în stoc, a cantităților de alcool etilic, distilat și băuturi alcoolice tari fabricate, procurate și puse în circulație, și, respectiv, rămase în stoc pe fiecare denumire și categorie;
    3) să efectueze controlul corectitudinii utilizării timbrelor de acciz aplicabile băuturilor alcoolice tari;
    4) să verifice integritatea sigiliilor, aplicate la utilajul tehnologic principal.
   Verificarea operativă a veridicității datelor registrelor de producere și circulație a alcoolului etilic și a băuturilor alcoolice tari se efectuează în temeiul DICF pentru prevenirea și depistarea încălcării legislației fiscale, precum și cu scopul sigilării/desigilării utilajului tehnologic principal pentru producerea alcoolului etilic, distilatelor și a băuturilor alcoolice tari.
   Dacă se constată vreo încălcare a legislației în vigoare, iar verificarea circumstanțelor necesită mai mult timp, materialele se transmit subdiviziunilor respective ale SFS pentru efectuarea unui control fiscal prin alte metode tehnice, ori, la argumentarea corespunzătoare, SFS va decide asupra instituirii postului fiscal la întreprindere.
    Verificarea operativă la agenții economici producători de alcool etilic, distilate şi băuturi alcoolice tari se finalizează cu întocmirea actului de control.
    Cât privește obligația 4) verificarea integrității sigiliilor, aplicate la utilajul tehnologic principal, menționăm că dacă în cadrul verificării operative la careva segment în linia tehnologică pentru fabricarea alcoolului etilic, a distilatelor sau la îmbutelierea băuturilor alcoolice tari s-a depistat deteriorarea unui sigiliu aplicat, se constată încălcarea prevederilor art. 2631 din Codul fiscal (toate sigiliile aplicate la o linie tehnologică se consideră un sigiliu), și, concomitent, a prevederilor art. 284 alin. (3) din Codul contravențional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008.
      Înlocuirea sigiliului deteriorat se va efectua în modul descris în pct. 3.10-3.13 din Regulament.
    Serviciul Fiscal de Stat, ca agent constatator, va remite materialele privind încălcarea art. 284 alin. (3) instanței de judecată, care are competență de privare de dreptul de a desfășura o anumită activitate.
    Concomitent, despre luarea, sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea sigiliilor se vor sesiza organele de drept, în baza prevederilor art. 360 din Codul penal.

  • 31 Metodologia controlului
  • 31.4 Legea nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice.
Ce acte normative reglementează verificările operative în cadrul controalelor fiscale din domeniul circulației alcoolului etilic?

    Potrivit art. 12 din Legea cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice, la întreprinderile producătoare de alcool etilic și băuturi alcoolice tari se efectuează control fiscal prin verificarea operativă, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) având și atribuțiile de extragere lunară a datelor privind consumul de alcool etilic prin contoare de evidentă cu memorie fiscală.
    Întreprinderile producătoare de alcool etilic și băuturi alcoolice tari sunt obligate să utilizeze mijloace de măsurare și de control adecvate și legalizate, verificate metrologic (pentru fabricarea alcoolului etilic și /sau a producției alcoolice).
  Actele normative care servesc drept călăuză la efectuarea controlului fiscal, inclusiv la verificarea operativă a întreprinderilor producătoare de alcool etilic și băuturi alcoolice tari, sunt:
   - Regulamentul privind cerințele la montarea, exploatarea, deservirea tehnică și metrologică a contoarelor de evidență cu memorie fiscală și efectuarea verificării operative la agenții economici producători de alcool etilic, distilate și băuturi alcoolice tari, aprobat prin Ordinul comun nr. 172/245/216 din 28 decembrie 2010 al Ministerului Finanțelor, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerului Economiei;
      - Regulamentul cu privire la efectuarea controlului fiscal la fața locului prin metoda verificării operative, aprobat prin Ordinul IFPS nr. 1014 din 21 iulie 2014, cu modificările și completările ulterioare;
   - Ghidul privind trasabilitatea alcoolului etilic, distilatelor și băuturilor alcoolice tari, și metodologia exercitării controlului fiscal efectuat la agenții economici producători, aprobat prin Ordinul IFPS nr. 519 din 22 iunie 2015.

news-events