Ordinul SFS nr. 511 din 28-09-2018

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.3 Regimul fiscal pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției şi în domeniul sănătatii.
  • 29.3.1 Regimul fiscal pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției
comasat cu 29.3.1.3.
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
  • 29.2.6 Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată
Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele achitate salariatului pentru lipsa forțată de la serviciu, în legătură cu restabilirea acestuia la serviciu, conform hotărârii instanței de judecată?
    În conformitate cu prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii angajatorul este obligat sa compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă.       
    Totodată, în conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, salariul constituie sursa de venit impozabilă, care se include în venitul brut.
   Conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.         
    Astfel, din suma salariului achitat pentru lipsa forțată de la serviciu, entitatea urmează sa rețină impozitul pe venit, potrivit cotelor stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.         
   În partea ce ține de prime de asigurări obligatorii de asistență medicală, menționăm că acestea urmează să se calculeze în modul general stabilit, cu excepția cazului în care persoana care a fost eliberată ilegal, nefiind angajat al entității deja deține polița de asigurare medicală și prezintă documente confirmative privind achitarea acesteia pentru anul de gestiune.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
  • 29.2.6 Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
  • 29.2.6 Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată
Care regim fiscal se aplică de către entitate, în cazul transmiterii cu titlu gratuit în folosul angajaţilor a bunurilor cu prilejul unei sărbători?
     Potrivit prevederilor  art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice - angajaţi constituie venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron.
      Prin urmare, valoarea bunurilor care se vor acorda angajaţilor va fi stabilită în conformitate cu  art. 18 lit. o) din Codul fiscal, ca sursă de venit impozabilă.         
      De asemenea, menţionăm că conform art.88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.         
      Modul de reţinere a impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului este prevăzut în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.         
     Totodată, potrivit pct.3 din Regulamentul menționat, obiect al impunerii pentru angajaţi este venitul sub formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare în folosul acestora sub formă de salarii (inclusiv primele şi facilităţile), exceptînd scutirile şi deducerile la care au dreptul angajaţii, precum şi venitul îndreptat spre achitare sub formă de alte surse de venit impozabile, indicate la art.18 din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
  • 29.2.6 Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată
(în arhivă)
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
  • 29.2.8 Impozitarea donației
În cazul efectuării donației unui activ de către persoana fizică, cum se determină obiectul impunerii cu impozitul pe venit?
       În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.         
      Venitul fiscal reprezintă mărimea maximă din baza valorică ajustată al activului donat sau prețul lui de piață la momentul donării.         
      Baza valorică ajustată a proprietății la momentul donației se determină în conformitate cu prevederile art. 42 din Codul fiscal, separat pe fiecare obiect donat.         
      Totodată, potrivit art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preț de piață, valoare de piață reprezintă prețul mărfii, serviciului, format prin interacțiunea cererii și ofertei pe piața comerțului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor, serviciilor identice – în urma tranzacțiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piața respectivă a comerțului cu ridicata.
      Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.         
      Respectiv, în cazul în care prețul de piață al activului donat este mai mare decît baza lui valorică, se va constata creștere de capital determinată ca diferența dintre prețul de piață și baza lui valorică.         
      În cazul în care prețul de piață al activului donat este mai mic sau egal cu baza lui valorică, nu se va constata obiect al impunerii cu impozitul pe venit, deoarece nu este stabilită creșterea de capital.         
      Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
  • 29.2.8 Impozitarea donației
Cum se impozitează cu impozitul pe venit operațiunea privind vinderea activelor primite cu titlu de donație de către persoana fizică?
      Venitul obținut de la realizarea ulterioară a activelor primite cu titlu de donație se va impozita pe principii generale.       
      Luînd în considerare prevederile art. 39 din Codul fiscal, activul primit cu titlu de donație constituie activ de capital.         
      Respectiv, la realizarea ulterioară a activului de capital în cazul în care venitul de la realizarea activului de capital este mai mare decît baza lui valorică, determinată conform art. 42 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, se va constata creștere de capital determinată ca diferența dintre venitul obținut și baza lui valorică.         
      Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscută peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.4 Impozitarea nerezidenţilor
Care este modalitatea de impozitare a veniturilor persoanelor fizice nerezidente obținute din prestarea de servicii?
      Conform prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: 
a) în Republica Moldova din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; 
b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă. Veniturile nerezidenţilor, obţinute în Republica Moldova sunt specificate la art. 71 din Codul fiscal.          
      Potrivit art. 71 alin.(1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obţinute din activitatea desfăşurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfăşurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau membrilor consiliului de administraţie şi/sau alte plăţi primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente, indiferent de locul exercitării efective a obligaţiilor administrative încredinţate acestor persoane reprezintă venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova.
       Totodată, potrivit prevederilor art. 73  alin. (4) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 alin.(1) lit. n) şi o), urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88, fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri.
       Prin urmare, în cazul în care, entitatea achită persoanei fizice nerezidente venituri în baza contractului cu caracter civil, aceste venituri urmează a fi impozitate la sursa de plată în modul prevăzut la art. 88 din Codul fiscal, conform cotei stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
       Concomitent, conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional, care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.5 Regimul fiscal pentru organizații necomerciale
Dacă organizaţia necomercială este scutită de plata impozitului pe venit, aceasta are obligaţia de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit?
      În conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 și 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului sînt obligate să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.         
     Astfel, organizaţia necomercială în calitate de persoană juridică are obligaţia de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 288 din 15.12.2017 (în vigoare din 01.01.2018)]
news-events