Ordinul SFS nr. 159 din 03-04-2019
- 29 Impozitul pe venit
- 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
- 29.2.4 Creşterile şi pierderile de capital
29.2.4.6
Care este regimul fiscal în cazul donării de către o persoană fizică a unui activ de capital altei persoane fizice? Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil.
În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.
În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital la momentul donației se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de piaţă a activului de capital, separat pe fiecare obiect donat. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero.
Conform art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preţ de piaţă, valoare de piaţă este preţul mărfii, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor identice – în urma tranzacțiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerțului cu ridicata. Tranzacțiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei.
Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, servesc:
a) informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor; iar în cazul lipsei acesteia –
b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia –
c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă bursă – informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările valorilor mobiliare de stat şi ale obligaţiunilor de stat.
Contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii mărfurilor, serviciilor, iar organele fiscale au dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.
Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
Potrivit prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. Respectiv, la donarea activelor de capital, persoana fizică (donatorul), va calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit. a) din Codul fiscal.
Totodată, potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donații între rude de gradul I, precum şi între soţi. În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă.
Astfel, pentru persoana fizică (donatar) nu apar careva obligații fiscale privind achitarea şi declararea impozitului pe venit la primirea patrimoniului donat.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]
- 29 Impozitul pe venit
- 29.2 Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător
- 29.2.3 Scutiri şi alte deduceri
29.2.3.38
Are dreptul contribuabilul la scutirea pentru soț (soție) în condițiile în care soțul (soția) se află la muncă peste hotarele Republicii Moldova sau nu? Articolul 33 din Codul fiscal reglementează dreptul la scutirea personală pentru fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă).
Totodată, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea și condițiile specificate de art. 34 din Codul fiscal.
De asemenea, potrivit pct. 9 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, scutirile se acordă numai contribuabililor – persoane fizice rezidente ale Republicii Moldova.
Confirmarea faptului că persoana fizică este rezident al Republicii Moldova se efectuează de către contribuabil în baza unuia din documentele specificate în pct. 30 din Regulamentul menţionat.
Potrivit art. 5 pct. 5) lit. а) din Codul fiscal rezident este orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţe: a) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv: – se află la tratament sau la odihnă, sau la învăţătură, sau în deplasare peste hotare; – este persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul funcţiunii peste hotare; b) se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal.
Este de remarcat, că potrivit art. 38 alin. (1) din Codul civil, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are reşedinţa obişnuită. Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atît timp cît nu şi-a stabilit un altul.
Prin urmare, în cazul în care soţul (soția) contribuabilului se află mai mult de 183 de zile pe parcursul anului pe teritoriul Republicii Moldova sau își are domiciliul în Republica Moldova, în scopuri fiscale, el (ea) se califică a fi drept rezident al Republicii Moldova, iar contribuabilul va avea dreptul să beneficieze de scutirea stabilită în art. 34 din Codul fiscal.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]
