Ordinul SFS nr. 171 din 30-03-2021

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.3 Transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (art. 24 alin. (19) CF)
Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajaților/zilierilor? 
      În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru hrana organizată a angajaților/zilierilor conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.
      Astfel, potrivit pct. 41 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată a angajaților/zilierilor, luînd în considerare limita stabilită la pct. 40 din Regulament, se permite în baza următoarelor documente confirmative:
1) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări care stabileşte politica de hrană organizată a angajaţilor/zilierilor, cu indicarea expresă a listei angajaţilor/zilierilor asiguraţi cu hrană şi a limitei stabilite pentru fiecare an;
2) documentul ce reprezintă acordul angajatului pentru hrană;
3) documentele ce confirmă costul suportat pentru hrana angajaţilor/zilierilor, în cazul în care angajatorul/beneficiarul de lucrări, în mod independent, asigură hrana angajaţilor/zilierilor;
4) contractul privind prestarea serviciilor de catering, în cazul în care angajatorul/beneficiarul de servicii asigură hrana organizată a angajaţilor/zilierilor contractînd serviciile companiilor terţe;
5) factura fiscală;
6) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al angajaţilor)/extras din Registrul de evidenţă al zilierilor.
[Modificările operate în temeiul aprobării Hotîrârii Guvernului nr.418 din 24.06.2020 în vigoare 10.07.2020]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.3 Transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (art. 24 alin. (19) CF)
Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru hrana organizată a angajaților/zilierilor?
       În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru hrana organizată a angajaților/zilierilor conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.
       Astfel, în conformitate cu pct. 38 din Regulamentul menționat, se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată a angajaţilor/zilierilor conform art.24 alin.(19) şi alin.(24) din Codul fiscal.         
        Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana organizată a angajaţilor ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opţiune în raport cu un angajat.
        Totodată, potrivit pct. 39 din Regulament, angajatorul ai cărui angajaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a angajaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă.          
        Conform pct. 40 din Regulament, limita maximă permisă spre deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaţilor/zilierilor nu va depăşi 45 de lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Hotîrârii Guvernului nr.418 din 24.06.2020 în vigoare 10.07.2020]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.3 Transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (art. 24 alin. (19) CF)
Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaților/zilierilor?
       În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru transport conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.          
       Astfel, potrivit pct. 37 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct. 34 din Regulament se permite în baza următoarelor documente confirmative: 
1) în cazul organizării transportului angajaţilor/zilierilor de către angajator/beneficiarul de lucrări în mod independent: 
a) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări care stabileşte politica de transportare a angajaţilor/zilierilor şi limita stabilită pentru fiecare an; 
b) documentul ce reprezintă acordul angajatului pentru serviciile de transport de la/la locul de muncă; 
c) itinerarul mijlocului de transport utilizat la transportarea angajaţilor/zilierilor de la/la locul de muncă, precum şi lista angajaţilor/zilierilor transportaţi per rută în luna respectivă; 
d) foile de parcurs aferente mijlocului de transport utilizat la transportarea angajaţilor/zilierilor; 
e) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al angajaţilor)/extras din Registrul de evidenţă al zilierilor; 
f) documentele ce confirmă suportarea efectivă a cheltuielilor; 
2) în cazul în care angajatorul/beneficiarul de lucrări beneficiază de serviciile persoanelor terţe, inclusiv prin utilizarea transportului public, pentru transportarea angajaţilor/zilierilor săi: 
a) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări care stabileşte politica de transportare a angajaţilor/zilierilor; 
b) documentul ce reprezintă acordul angajatului pentru serviciile de transport de la/la locul de muncă; 
c) contractul de prestare a serviciilor, în cazul utilizării transportului public. În celelalte cazuri de utilizare a serviciilor persoanelor terţe, în afară de contract, se va prezenta şi itinerarul utilizat, precum şi distanţa ce urmează a fi parcursă de mijlocul de transport pentru fiecare rută; 
d) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al angajaţilor)/extras din Registrul de evidenţă al zilierilor; 
e) factura fiscală. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Hotîrârii Guvernului nr.418 din 24.06.2020 în vigoare 10.07.2020]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.5 Amortizarea proprietății, reparația proprietății, obiectele de mică valoare și scurtă durată (art. 26', 27' CF)
Se calculează amortizarea în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite ca aport la capitalul statutar?
        În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (17) din Codul fiscal, evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, modalitatea de determinare a sumelor aferente cheltuielilor pentru reparaţie permise la deducere, precum şi modul de determinare a rezultatului fiscal în cazul ieşirii mijloacelor fixe de la entitate se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019.          
         Astfel, potrivit prevederilor pct. 6 din Regulamentul menționat, mijloacele fixe primite ca aport în capitalul social și şi mijloacele fixe primite în gestiune economică, care sunt prevăzute a fi utilizate în activitatea de întreprinzător reprezintă obiect al calculării amortizării.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.257 din 16.12.2019, în vigoare 01.01.2021, Hotîrârii Guvernului nr.939 din 22.12.2020, în vigoare din 31.12.2020 ]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.5 Amortizarea proprietății, reparația proprietății, obiectele de mică valoare și scurtă durată (art. 26', 27' CF)
Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor legate de reparația unui mijloc fix conform contractului de leasing operațional, locațiune, concesiune, arendă?
        În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locaţiunii, arendei, leasingului operaţional sau redevenţei (plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian internaţional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional, suportată pe parcursul perioadei fiscale. În sensul alineat dat, prin mijloacele fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se înţeleg mijloacele fixe care sînt utilizate în activitatea de întreprinzător a agentului economic conform contractului de arendă, locaţiune, leasing operaţional, concesiune, ale căror cheltuieli aferente, potrivit contractului nominalizat, revin arendaşului, locatarului sau concesionarului.          
         De asemenea, potrivit art. 261 alin. (3) din Codul fiscal, sunt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse amortizării în scopuri fiscale investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă, comodat, sublocaţiune. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie, îmbunătăţire şi altele asemenea în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în perioada fiscală conform modului stabilit la alin.(11) din Codul fiscal.          
          Astfel, în cazul în care întreprinderea suportă cheltuieli legate de reparația unui mijloc fix, conform contractului de leasing operațional, locațiune, concesiune, arendă, cheltuieli - suportarea cărora, potrivit contractului nominalizat, revine arendașului (locatarului), suma depășirii limitei, stabilită în art. 261 alin.(11) din Cod, constituie proprietate pe care se calculează amortizarea. 
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.257 din 16.12.2020, în vigoare 01.01.2021]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.5 Regimul fiscal pentru organizații necomerciale
Cum se acordă scutirea de plata impozitului pe venit pentru organizațiile necomerciale?
     Regimul fiscal de impunere a venitului organizaţiilor necomerciale este stabilit de art. 52 din Codul fiscal.         
     În conformitate cu prevederile alin. (4) din articolul menționat, dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se realizează din data înregistrării organizaţiei la organul înregistrării de stat. Norma respectivă se aplică începînd cu 1 ianuarie 2021 (Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020).
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.5 Regimul fiscal pentru organizații necomerciale
Care este modalitatea de utilizare a scutirii la impozitul pe venit de către organizaţiile necomerciale?
      Începînd cu 1 ianuarie 2021, prin Legea nr.257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative, a fost modificată redacția art.52 alin.(4) din Codul fiscal.         
     Astfel, dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se realizează din data înregistrării organizației la organul înregistrării de stat.         
     Respectiv, în temeiul art.68 alin.(1) din Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22.12.2017, prevederile art.52 alin.(4) din Codul fiscal în redacția menționată se vor aplica începînd cu 1 ianuarie 2021 - data intrării în vigoare.         
     Prin urmare, doar organizațiile necomerciale înregistrate la Ministerul Justiţiei începînd cu anul 2017, vor aplica prevederile art.52 alin.(4) din Codul fiscal în redacția Legii nr.281 din 16.12.2016.         
     Organizațiile necomerciale înregistrate pînă la data 01.01.2017, pentru perioadele precedente datei menționate, vor utiliza scutirea la impozitul pe venit în modul prevăzut în art. 52 alin.(4) din Codul fiscal în redacția anterioară.         
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii  nr. 257 din 16.12.2020]
news-events