Aspecte generale

Ordin nr. 274, din 20.06.2019

    În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163/1997, contribuabilul este obligat să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă în conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control, respectînd reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control.
    Totodată conform pct. 3 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019), la efectuarea decontărilor băneşti în numerar şi/sau prin alt instrument de plată pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sînt obligaţi să utilizeze echipamentul de casă şi de control, eliberînd plătitorilor bonurile de casă/documentele fiscale emise de acesta, sau să transmită în formă electronică la numărul de telefon sau adresa electronică indicată, în cazul prezentării pînă la momentul achitării de către plătitor a datelor privind numărul de telefon sau adresa electronică.

        În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, contribuabilul este obligat să țină evidența contabilă conform formelor şi modului stabilit de legislație, să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operațiunilor cu numerar (MCC, sistemul informatic „Gateway fiscal”, sistemul informatic valutar) respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și de control.          Totodată, pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 stabilește că contribuabilii care, potrivit legislației în vigoare, au obligativitatea ținerii contabilității sunt obligați să efectueze decontările bănești în numerar cu utilizarea mașinilor de casă şi de control cu memorie fiscală.           Conform prevederilor pct.4 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, la efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru operațiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sunt obligați să utilizeze MCC, eliberând plătitorilor bonurile de casă emise de acestea.

Ordin nr. 274, din 20.06.2019

    Pct. 15 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019), stabileşte că se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă şi de control la desfăşurarea activităţilor stipulate în anexa la Regulament [LISTA genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă şi de control].

        Pct. 6 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, stabileşte că se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC la desfăşurarea activităţilor stipulate în anexa la Regulament [LISTA genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi control].

Ordin nr. 274, din 20.06.2019

    Conform pct. 23, 24 și pct. 25 din Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control (anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019) bonul de casă, generat în formă electronică şi/sau emis de echipamentul de casă şi de control pe suport de hîrtie, conţine obligatoriu elemente generale pentru toate domeniile de activitate şi specifice în funcţie de domeniul de activitate.
    Elementele generale ale bonului de casă/documentului fiscal pentru toate domeniile de activitate:
    1) denumirea, codul fiscal, sediul contribuabilului/adresa unităţii structurale unde este amplasat echipamentul de casă şi de control sau numele, prenumele şi IDNP ale persoanei fizice ce desfăşoară activităţi independente, precum şi adresa subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat la care a fost înregistrat echipamentul de casă şi de control;
     2) numărul de fabricare şi/sau de serie al echipamentului de casă şi de control;
     3) numărul de înregistrare al echipamentul de casă şi de control atribuit de Serviciul Fiscal de Stat, după structura:  - pentru maşinile de casă şi de control, imprimantele fiscale, terminalele de plată în numerar (terminalele cash-in) (TP), aparatele de schimb valutar (AV):XXYYNNNNNN, unde XX – două poziţii alfanumerice ce reprezintă codul de înregistrare al modelului echipamentului de casă şi de control după Registrul unic al echipamentului de casă şi de control sau TP, sau AV; YY – două poziţii numerice – codul subdiviziunii serviciului fiscal de stat; NNNNNN – şase poziţii numerice – numărul de ordine în numerotarea subdiviziunii serviciului fiscal de stat respectiv; 
     4) numărul curent al bonului de casă/documentului fiscal; 
     5) data şi timpul emiterii bonului de casă/documentului fiscal;  6) modul de plată, inclusiv “TMH” (tichet de masă pe suport de hîrtie) şi “TME” (tichet de masă pe suport electronic).
    Totodată, elementele specifice bonului de casă se determină în funcţie de domeniul de activitate.
    Pentru activităţile de comerţ şi prestarea serviciilor: 
     a) denumirea fiecărei mărfi (serviciu); 
     b) costul şi codul cotei taxei pe valoarea adăugată pentru fiecare marfă (serviciu);
     c) cantitatea (dacă cantitatea nu este egală cu o unitate) şi preţul mărfii (serviciului); 
     d) costul total al tuturor mărfurilor procurate (serviciilor prestate); 
     e) suma restului nerambursat din valoarea nominală a tichetului de masă pe suport de hîrtie („rest TMH”).
     Pentru activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale şi gazelor lichefiate, de schimb valutar în numerar cu persoane fizice, de organizare şi desfăşurare a jocurilor de noroc, de transport rutier de persoane în regim de taxi elementele specifice bonului de casă sunt stabilite la pct. 25 subpct. 2), 3), 4) și 5) din Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control.
    Menţionăm că, conform art. 2931 alin. (4) al Codului contravenţional nr.218/2008, în lipsa MCC sau la efectuarea decontărilor cu consumatorii fără utilizarea MCC sau la emiterea (perfectarea) bonului de casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele normative) fără toate elementele obligatorii, sau la emiterea (perfectarea) bonului de casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele normative) de o valoare ce nu corespunde sumei achitate real, sau la nepredarea premeditată a bonului de casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele normative) consumatorului, la înlocuirea bonului de casă sau la predarea premeditată a altui document consumatorului, precum aviz de plată în numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată, buletin de schimb valutar, se sancţionează contravenientul persoana fizică cu amendă de la 18 la 42 de unităţi convenţionale, persoana cu funcţie de răspundere cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale, iar persoana juridică cu amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale.

        Potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă (bonul fiscal) este un document confirmativ, emis de maşina de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC) la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operaţiunea economică şi achitarea plăţii, care se eliberează în mod obligatoriu plătitorului. Bonul de casă trebuie să conţină elementele obligatorii enumerate în cerinţele tehnice faţă de MCC.          Astfel, conform cerinţelor tehnice, MCC trebuie să asigure tipărirea şi eliberarea bonului de casă, toate denumirile şi abrevierile căruia sunt îndeplinite în limba de stat şi care conţine elementele obligatorii ce urmează:  ● denumirea contribuabilului, codul fiscal (IDNO /IDNP), adresa unităţii structurale unde este amplasată MCC;  ● numărul de fabricaţie (de uzină) al MCC;  ● numărul de înregistrare al MCC, atribuit de subdiviziunea SFS la înregistrarea MCC;   ● numărul curent al bonului de casă;  ● denumirea fiecărei mărfi (bun, lucrări, serviciu);  ● costul şi codul cotei taxei pe valoarea adăugată pentru fiecare marfă (valorile TVA conform art. 96, 103 din Codul fiscal nr. 1163-XIII 24 aprilie 1997 /cod: A, B, C, D);  ● cantitatea (dacă cantitatea nu este egală cu o unitate) şi preţul mărfii;  ● costul total al tuturor mărfurilor procurate;  ● data şi ora eliberării bonului de casă.          La operaţiunile economice din domeniul vânzărilor cu amănuntul ale medicamentelor din farmacii, schimbului valutar, transportului în regim taxi etc. suplimentar pe bonul de casă se imprima şi alte înscrisuri, cum ar fi, de exemplu, înscrisul CUMPĂRARE /VÂNZARE în schimbul valutar.          Menţionăm că, conform art. 2931 alin. (4) al Codului contravenţional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008, în lipsa MCC sau la efectuarea decontărilor cu consumatorii fără utilizarea MCC sau la emiterea (perfectarea) bonului de casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele normative) fără toate elementele obligatorii, sau la emiterea (perfectarea) bonului de casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele normative) de o valoare ce nu corespunde sumei achitate real, sau la nepredarea premeditată a bonului de casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele normative) consumatorului, la înlocuirea bonului de casă sau la predarea premeditată a altui document consumatorului, precum aviz de plată în numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată, buletin de schimb valutar, se sancţionează contravenientul persoana fizică cu amendă de la 18 la 42 de unităţi convenţionale, persoana cu funcţie de răspundere cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale, iar persoana juridică cu amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale.

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

  În conformitate cu pct. 35 subpct. 2) al Regulamentului (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019), se consideră că operaţiunea economică nu este înregistrată în MCC dacă se emite bonul de casă de o valoare ce nu corespunde sumei real achitate.
  Dacă utilizatorul MCC constată că este emis un bon de casă de o valoare mai mare decât suma real achitată, el va înregistra din nou operaţiunea emiţând bonul de casă corect.
  La sfârşitul perioadei de gestiune (conform programului de lucru) se emite raportul de închidere zilnică (Raportul Z) şi se efectuează înscrierea datelor respective în Registrul MCC/IF. Bonul de casă „eronat” şi explicaţiile respective se prezintă conducerii, în baza căruia se va corecta în Registrul MCC/IF înscrierea efectuată în baza Raportului Z. Pentru aceasta în Registrul MCC/IF se taie cu o linie înscrierea greşită, astfel ca înscrierea să poată fi citită. Urmează înscrierea nouă (Nr. raportului de închidere zilnică/Data raportului de închidere zilnică [subrândul 1/subrândul 2] al coloanei 2 nu se corectează, se transcriu valorile din înscrierea precedentă) care corespunde corectării efectuate şi se confirmă prin semnătura persoanei abilitate, indicându-se şi data corectării.
  La sfârşitul anului calendaristic serviciul contabil va întocmi o Notă explicativă cu privire la corectările efectuate pe parcursul anului de gestiune, pentru fiecare din maşinile de casă şi de control utilizate de entitate, în care se stipulează rulajele mijloacelor băneşti înregistrate în maşina de casă şi de control concretă şi cele înscrise în Registrul MCC/IF respectiv, ţinând cont de corectările efectuate (în perioadă 1 ianuarie - 31 decembrie). Un exemplar al Notei explicative se păstrează în Registrul MCC/IF respectiv.
  În cazul emiterii unui bon de casă de o valoare mai mică decât suma real achitată, el va înregistra un bon de casă suplimentar cu valoarea diferenței.

    Se recomandă de folosit măsurile de protecţie din software-ul maşinii de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC), drept exemplu, până la emiterea bonului de casă (până a apăsa butonul TOTAL) în prealabil apăsaţi butonul SUBTOTAL (STL). În acest caz bonul de casă încă nu se emite (nu se tipăreşte), dar pe indicatoarele MCC (afişajul casier /consumator) se reflectă suma totală care trebuie achitată de plătitor (consumator) – eroarea imediat se va depista, iar în limita unui bon de casă neînchis (până la apăsarea tastei TOTAL) întotdeauna poate fi exclus articolul greşit, în conformitate cu instrucţiunea utilizatorului MCC. Aşa urmează de procedat şi în cazul când aşteptaţi informaţia de la consumator privind modul de plată solicitat (numerar, card de plată etc.).
    Menţionăm că software-ul MCC nu trebuie să conţină (şi nici nu conţine) aplicaţii funcţionale care ar permite efectuarea modificărilor într-un bon de casă închis. De aceea, care n-ar fi natura acţiunii care a provocat emiterea la MCC a unui bon de casă de o valoare „eronată”, urmaţi următoarelor recomandări.
    Atenţionăm că criterii care ar stabili cu certitudine că utilizatorul MCC a emis un bon de casă de o valoare „eronată” nu sunt. Mai mult decât atât, în conformitate cu pct. 10 lit. b) al Regulamentului cu privire la aplicarea maşinilor de casa şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”, se consideră că operaţiunea economică nu este înregistrată în MCC dacă se emite bonul de casă de o valoare ce nu corespunde sumei real achitate.
     De aceea, dacă utilizatorul MCC consideră că este emis un bon de casă de o valoare ce nu corespunde sumei real achitate (de o sumă mai mare), el va înregistra din nou operaţiunea emiţând bonul de casă corect.
      La sfârşitul perioadei de gestiune (conform programului de lucru) se emite raportul de închidere zilnică (Raportul Z) şi se efectuează înscrierea datelor respective în Registrul MCC (RMCC). Bonul de casă „eronat” şi explicaţiile respective se prezintă conducerii prin intermediul serviciului contabil (subdiviziune a entităţii răspunzătoare pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii). În cazul în care conducerea entităţii acceptă lămuririle prezentate, serviciul contabil, în conformitate cu dispoziţia conducerii, va corecta înscrierea efectuată în baza Raportului Z.
     Pentru aceasta se taie cu o linie înscrierea greşită, astfel ca înscrierea să poată fi citită. Urmează înscrierea nouă (Nr. raportului de închidere zilnică/Data raportului de închidere zilnică [subrândul 1/subrândul 2] al coloanei 2 nu se corectează, se transcriu valorile din înscrierea precedentă) care corespunde corectării efectuate şi se confirmă prin semnătura persoanei abilitate, indicându-se şi data corectării.
      La sfârşitul anului calendaristic serviciul contabil va întocmi o Notă explicativă (în două exemplare) cu privire la corectările efectuate pe parcursul anului de gestiune, pentru fiecare din maşinile de casă şi de control utilizate de entitate, în care se stipulează rulajele mijloacelor băneşti înregistrate în maşina de casă şi de control concretă şi cele înscrise în RMCC respectiv, ţinând cont de corectările efectuate (în perioadă 1 ianuarie - 31 decembrie). Nota explicativă se aduce la cunoştinţă conducerii, se semnează de conducătorul şi contabilul-şef al entităţii, indicându-se data perfectării Notei. Un exemplar al Notei explicative se păstrează în RMCC respectiv.
     Serviciul Fiscal de Stat la efectuarea controlului fiscal la entitate, în baza studiului suplimentar al benzilor de control (durata păstrării – nu mai puţin de 4 ani de la momentul emiterii) emise de MCC respectivă, acceptă sau refuză (cu consecinţele respective) acceptarea rulajelor băneşti corectate, menţionând despre aceasta în actul de control.

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

Actele normative care reglementează efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova sunt:
  1. Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.
  2. Legea nr.62-XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară.
  3. Hotărîrea Guvernului nr.141 din 27.02.2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă şi de control la efectuarea decontărilor.
  4. Hotărîrea Băncii Naţionale nr.157 din 01.08.2013 cu privire la aprobarea, modificarea, completarea şi abrogarea unor acte normative ale Băncii Naţionale a Moldovei

    Întreprinderea este veriga de bază a economiei de piață, devenind subiect de drept din momentul înregistrării de stat.
    Întreprinderea are dreptul să deschidă conturi la bancă în scopul efectuării tuturor genurilor de operațiuni de decontare, creditare, încasare etc.
   Operațiunile de casă reprezintă operațiuni de plăți/încasări bănești în numerar efectuate la casieria întreprinderii. În context mai amplu, acestea pot fi definite ca operațiuni legate de circulația mijloacelor bănești în numerar.
    Potrivit art. 7 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, întreprinderea este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să se achite cu bugetul public național, angajații, creditorii, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei.
    În scopul normalizării circulației banilor în numerar, Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 105 din 30 aprilie 1992 stabilește că întreprinderile, instituțiile și organizațiile, indiferent de forma lor juridico-organizatorică:
    a) sunt obligate să păstreze mijloacele bănești la instituțiile bancare;
    b) trebuie să efectueze decontările conform obligațiilor față de alte întreprinderi, instituții și organizații prin virament prin intermediul instituțiilor bancare;
    c) au dreptul să păstreze în casele lor banii în numerar, primiți din instituțiile bancare pentru retribuirea muncii, plata îndemnizațiilor de asigurare socială, burselor pensiilor, cel mult trei zile lucrătoare, inclusiv ziua primirii banilor la instituția bancară;
   d) nu au dreptul să țină în casele lor bani în numerar, până la sosirea termenului de efectuare a plăților, întreprinderile, instituțiile și organizațiile care au încasări bănești permanente și care le cheltuiesc pentru retribuirea muncii și în alte scopuri (plata pensiilor, achiziționarea produselor agricole, recepționarea ambalajelor etc.).
   În scopul asigurării executării prevederilor Decretului, prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25 noiembrie 1992, au fost aprobate Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Norme).
   Conform acestor Norme, întreprinderile, de regulă, primesc de la instituțiile financiare ale statului bani în numerar pentru retribuirea muncii, plata pensiilor și indemnizațiilor, achiziționarea producției agricole, procurarea ambalajului și obiectelor de la populație, acoperirea cheltuielilor de deplasare şi pentru alte scopuri prevăzute de Instrucțiunea Băncii Naționale a Moldovei (în vigoare la acel moment) cu privire la modul întocmirii Raportului privind volumul operațiunilor de casă la instituțiile financiare din Republica Moldova (actualmente este în vigoare Instrucțiunea cu privire la modul de întocmire de către bănci a Raportului privind volumul operațiunilor de casă, aprobată prin HCA BNM nr. 256 din 17 noiembrie 2011).

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

   Cadrul normativ de bază, principiile și cerințele generale și mecanismul de reglementare în domeniul contabilității și raportării financiare în Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Lege), iar în instituțiile bugetare prin Legea contabilității nr. 113/2007.
    Document primar reprezintă confirmarea documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce), certifică producerea unui eveniment.
   În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Lege, fapt economic reprezintă tranzacţie, operaţiune, eveniment care a modificat sau poate modifica activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, costurile şi/sau cheltuielile entităţii.
  Potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) și (4) din Lege, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanțelor și alte autorități publice sau poate elabora și utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, cu respectarea prevederilor alin.(7) și (8).
Suplimentar elementelor prevăzute la alin. (7), documentele primare pot conține și alte elemente, în funcție de prevederile actelor normative și necesitățile informaționale ale entității.
   Prin urmare, entitatea va întocmi un document primar conform prevederilor Legii.
  Întreprinderile nu au dreptul să țină în casele lor bani în numerar, până la sosirea termenului de efectuare a plăților. Unele restricții și sancțiuni în domeniul operațiunilor de casă sunt prevăzute în art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845/1992.
  Astfel, faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar de         100 000 de lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislaţiei.
  Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, agenţii economici care achiziţionează produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau obiecte ale regnului vegetal de la persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, cu titularii patentelor de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează în Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară, în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari.
  Nerespectarea cerinţelor legislaţiei referitoare la modul de ţinere a contabilităţii şi de aplicare a standardelor de contabilitate sau a normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară, elaborarea şi aplicarea politicilor contabile, neîntocmirea documentelor primare, inclusiv a documentelor primare cu regim special, precum şi nerespectarea cerinţelor de întocmire a acestora, se sancţionează cu amendă de la 25 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 50 la 75 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice, potrivit art. 295 alin. (1) și (2) din Codul contravențional.

    Conform Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25 noiembrie 1992, operațiunile de casă sunt reglementate de documentele, formularele-tip interdepartamentale ale căror forme sunt aprobate și coordonate cu Ministerul Finanțelor, care în mod obligatoriu sunt folosite (fără schimbări) în toate întreprinderile, indiferent de subordonarea lor departamentală și formele de proprietate.
    Pentru efectuarea decontărilor contra numerar fiecare întreprindere trebuie să aibă casierie.
    Fiecare întreprindere tine un singur registru de casă, în care se ține evidența tuturor încasărilor și eliberărilor de numerar.
    De regulă, primirea numerarului este confirmată prin dispoziția de încasare, iar eliberarea de numerar – prin dispoziția de plată, întocmite respectiv.
    Înscrierile în registrul de casă se fac de către casier imediat după primirea sau eliberarea banilor pe fiecare dispoziție sau alt document de substituire. Zilnic, la sfârșitul zilei de lucru, casierul face totalul operațiunilor, transcrie restul de bani din casă pentru ziua următoare și predă contabilității, contra chitanță, exemplarul doi detașabil (copia înscrierilor din registrul de casă pentru ziua respectivă) cu documentele de casă de încasare și de cheltuieli, notificând acest lucru contra semnătură în registrul de casă.
     Răspunderea pentru respectarea disciplinei de casă este pusă în sarcina conducătorilor, contabililor-șef, conducătorilor serviciilor financiare și casierilor.
    Menționăm că întreprinderile nu au dreptul să țină în casele lor bani în numerar, până la sosirea termenului de efectuare a plăților. Unele restricții și sancțiuni în domeniul operațiunilor de casă sunt prevăzute în art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992.
   Astfel, față de întreprinderi, instituții și organizații, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depășește cumulativ 100 de mii de lei lunar, în baza obligațiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum și care efectuează decontări în numerar și prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat aplică sancțiuni pecuniare în proporție de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
   Sancțiunile menționate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetățenii, gospodăriile țărănești (de fermier), titularii de patente de întreprinzător și cu bugetul public național, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public național, cu întreprinderile, instituțiile și organizațiile, precum și la efectuarea decontărilor de către întreprinderile, instituțiile și organizațiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează în Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, în actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei, cu excepția cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari.
     Noțiunea „intermediar” semnifică persoana căreia o altă persoană i-a plătit o sumă de bani, în numerar sau prin virament, neavând către aceasta obligații financiare directe.
    Termenul de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului primit pentru achiziționarea producției agricole, ambalajului și bunurilor de la populație, precum și pentru cheltuielile de deplasare nu va depăși 30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia. Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit în casa întreprinderii cel târziu în 5 zile de la expirarea termenului de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului.
    Pentru utilizarea numerarului în alt scop decât cel pentru care a fost destinat și /sau nerestituirea în termen a numerarului în casa întreprinderii, organele Serviciului Fiscal de Stat aplică o sancțiune în mărime de 10% din suma numerarului utilizată în alte scopuri şi /sau din suma numerarului nerestituită în termen în casa întreprinderii.

Ordin nr. 274, din 20.06.2019

   Activitatea caselor de amanet (lombardurilor) este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995.
    Lombardurile sunt instituții creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.
    La recepționarea de către lombard a obiectelor de uz personal şi casnic în păstrare plata se percepe pentru tot termenul de păstrare convenit.
    La recepționarea de către lombard a obiectelor ca amanet, plata pentru păstrare, precum și dobânda pentru împrumut se percepe la rambursarea împrumutului pentru întreg termenul de aflare a obiectelor în lombard.
    După expirarea termenului prevăzut în contract, lombardul este în drept să-și satisfacă creanțele din valoarea bunurilor depuse în păstrare sau ca amanet în modul stabilit în contract, dacă legea nu prevede altfel.
    Din suma încasată de la vânzarea bunurilor nereclamate (obiectele depuse în păstrare sau ca amanet) se achită plata pentru păstrare, împrumuturile acordate și dobânzile pentru ele și cheltuielile de vânzare, iar soldul sumei lombardul îl restituie posesorului chitanței nominative de depozit sau al biletului nominativ de amanet, la prezentarea lor.
    Astfel, lombardul efectuează decontări bănești în numerar și, deci, urmează să utilizeze echipamentul de casă și de control în următoarele cazuri (caz – operațiune economică în înțelesul Hotărârii Guvernului nr. 141/2019): 
    - la rambursarea împrumutului de către debitorul gajist; 
    - la rambursarea dobânzii de către debitorul gajist; 
    - la primirea plăților pentru păstrare; 
    - la vânzarea bunurilor nereclamate.
  Justificarea recepționării plăților menționate se face prin înregistrarea acestora în echipamentul de casă și de control, în conformitate cu Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată și emiterea bonului de casă, care se transmite clientului.

        Activitatea caselor de amanet (lombardurilor) este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995.          Lombardurile sunt instituții creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.          La recepționarea de către lombard a obiectelor de uz personal şi casnic în păstrare plata se percepe pentru tot termenul de păstrare convenit.          La recepționarea de către lombard a obiectelor ca amanet, plata pentru păstrare, precum și dobânda pentru împrumut se percepe la rambursarea împrumutului pentru întreg termenul de aflare a obiectelor în lombard.         După expirarea termenului prevăzut în contract, lombardul este în drept să-și satisfacă creanțele din valoarea bunurilor depuse în păstrare sau ca amanet în modul stabilit în contract, dacă legea nu prevede altfel.         Din suma încasată de la vânzarea bunurilor nereclamate (obiectele depuse în păstrare sau ca amanet) se achită plata pentru păstrare, împrumuturile acordate și dobânzile pentru ele și cheltuielile de vânzare, iar soldul sumei lombardul îl restituie posesorului chitanței nominative de depozit sau al biletului nominativ de amanet, la prezentarea lor.         Astfel, lombardul efectuează decontări bănești în numerar și, deci, urmează să utilizeze mașini de casă și de control cu memorie fiscală (MCC) în următoarele cazuri (caz – operațiune economică în înțelesul Hotărârii Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998):  - la rambursarea împrumutului de către debitorul gajist; - la rambursarea dobânzii de către debitorul gajist; - la primirea plăților pentru păstrare; - la vânzarea bunurilor nereclamate.          Justificarea recepționării plăților menționate se face prin înregistrarea acestora în MCC, în conformitate cu Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar și emiterea bonului de casă, care se transmite clientului.

Ordin nr. 274, din 20.06.2019

        Ce dispozitive și sisteme pentru înregistrarea operațiunilor cu numerar sunt definite în Codul fiscal?           La dispozitive şi sisteme pentru înregistrarea operațiunilor cu numerar, conform art. 5 pct. 40) din Codul fiscal, se referă:          a) mașina de casă și de control cu memorie fiscală – aparat pentru înregistrarea operațiunilor de casă, inclusiv pentru păstrarea și imprimarea informației gestionare și financiare la efectuarea decontărilor bănești în numerar, a cărui construcție înglobează un modul fiscal ce controlează memoria fiscală și dispozitive de imprimare și afișare, asigurând protecția algoritmilor de lucru și a datelor împotriva modificărilor neautorizate;          b) sistemul informatic „Gateway Fiscal” – platformă hardware şi software, a cărei construcție înglobează un nod intermediar de transmitere în timp real a informației gestionare și financiare la executarea operațiunii de plată de la terminalele de plată în numerar (terminal cash-in), prin canale digitale securizate, în sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat, asigurând protecția algoritmilor de lucru și a datelor împotriva modificărilor neautorizate.

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

   Articolul 1441 din Codul fiscal stipulează că furnizorii de maşini de casă şi de control /imprimante fiscale şi centrele de asistenţă tehnică pentru maşinile de casă şi de control /imprimantele fiscale (în continuare – CAT MCC/IF) sunt în drept să iniţieze activitatea doar după înregistrarea la Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) şi obţinerea certificatului de înregistrare în calitate de centru de asistenţă tehnică pentru maşinile de casă şi de control /imprimantele fiscale (în continuare – certificat CAT MCC/IF).
  În conformitate cu Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, certificat CAT MCC/IF este un act permisiv care se încadrează în categoria autorizațiilor.
Obținerea certificatului CAT MCC/IF (se eliberează gratis, pe un termen de 3 ani) constă în depunerea de către solicitant prin intermediul SIA „Gestionare și eliberare a actelor permisive” sau la SFS a cererii și următoarelor acte:
  1. a) copia ordinului de numire a persoanelor (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul şi data-limită de valabilitate a legitimaţiei) responsabile de domeniul pentru care se solicită înregistrarea (adresa pentru corespondenţă, inclusiv e-mail, telefon, fax);
  2. b) copiile autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor structurale unde se prestează serviciile sau copiile notificărilor şi înştiinţărilor de recepţionare respective;
  3. c) copiile contractelor de colaborare cu furnizorul de maşini de casă şi de control /imprimante fiscale în care, în mod expres, sînt enumerate modelele de maşini de casă şi de control /imprimantele fiscale care vor fi deservite (domeniul de certificare pentru solicitanţii de certificat CAT MCC/IF);
  4. d) preavizul furnizorului concret de maşini de casă şi de control /imprimante fiscale despre acordul de a elibera sigiliile de protecţie pentru maşinile de casă şi de control /imprimantele fiscale (sigiliile furnizorului);
  5. e) lista angajaţilor specialişti (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul şi data-limită de valabilitate a legitimaţiei) care efectuează instalarea, repararea şi deservirea tehnică a maşinilor de casă şi de control /imprimantelor fiscale.
   SFS în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii acestora, eliberează certificatul CAT MCC/IF sau refuză motivat eliberarea acestuia. Despre refuzul înregistrării în calitate de CAT MCC/IF, SFS informează solicitantul, în scris, indicând temeiul refuzului.
   Înaintea emiterii refuzului solicitantului i se indică asupra neajunsurilor şi i se acordă un termen rezonabil pentru înlăturarea lor, perioada care suspendă termenul de examinare de 10 zile, până la înlăturarea neajunsurilor.
   Informaţia privind eliberarea certificatelor CAT MCC/IF se plasează pe portalul guvernamental al datelor deschise (www.date.gov.md) şi pe pagina web oficială a Serviciului Fiscal de Stat (www.sfs.md).

   Potrivit Regulamentului cu privire la aplicarea mașinilor de casa și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, furnizor (distribuitor exclusiv) de mașini de casă și de control cu memorie fiscală (MCC) este persoana juridică care a obținut, în modul stabilit, aprobarea unui model concret de MCC (incluzându-l în Registrul unic al MCC), iar centru de asistență tehnică pentru MCC – persoana juridică sau întreprinderea individuală care a obținut, în modul stabilit, dreptul de a practica activități de instalare, reparație și deservire tehnică a MCC.
    Articolul 1441 din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, intrat în vigoare la 27 octombrie 2017, stipulează că furnizorii de mașini de casă și de control și centrele de asistență tehnică pentru mașinile de casă şi de control (în continuare – CAT MCC) sunt în drept să inițieze activitatea doar după înregistrarea la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Direcția generală metodologie proceduri fiscale, și obținerea Certificatului de înregistrare în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control cu memorie fiscală.
    În conformitate cu Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător (anexa nr. 1, compartimentul II, pct. 10), Certificatul de înregistrare în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control cu memorie fiscală (certificat CAT MCC) este un act permisiv care se încadrează în categoria autorizațiilor.
   În particular, modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a certificatului CAT MCC, în partea în care nu este reglementat de Codul fiscal, este stabilit prin Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nr. 160 din 22 iulie 2011.
    Menționăm că ordinea de primire a statutului de CAT MCC și a certificatului CAT MCC (se eliberează gratis, pe un termen de 3 ani) constă în depunerea de către solicitant la SFS a cererii și următoarelor acte:
   a) copia ordinului de numire a persoanelor (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul şi data-limită de valabilitate a legitimației) responsabile de domeniul pentru care se solicită înregistrarea (adresa pentru corespondență, inclusiv e-mail, telefon, fax);
    b) copiile autorizațiilor de funcționare a unităților structurale unde se prestează serviciile sau copiile notificărilor și înștiințărilor de recepționare respective;
   c) copiile contractelor de colaborare cu furnizorul de mașini de casă și de control în care, în mod expres, sunt enumerate modelele de mașini de casă și de control care vor fi deservite (domeniul de certificare pentru solicitanții de certificat CAT MCC);
    d) preavizul furnizorului concret de mașini de casă și de control despre acordul de a elibera sigiliile de protecție pentru mașinile de casă și de control (sigiliile furnizorului);
   e) lista angajaților specialiști (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul și data-limită de valabilitate a legitimației) care efectuează instalarea, repararea și deservirea tehnică a mașinilor de casă și de control.
   SFS examinează documentele depuse și, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii acestora, eliberează certificatul CAT MCC sau refuză motivat eliberarea acestuia. Despre refuzul înregistrării în calitate de CAT MCC, SFS informează solicitantul, în scris, în termen ce nu depășește 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, indicând temeiurile refuzului.
    După înlăturarea cauzelor ce au servit drept temei pentru refuzul înregistrării în calitate de CAT MCC, solicitantul poate depune o nouă cerere, care se examinează în modul stabilit.
    Informația privind eliberarea certificatelor CAT MCC se plasează pe portalul unic al serviciilor publice (www.servicii.gov.md) și pe pagina web oficială a SFS (www.sfs.md).
   În cazul în care se solicită operarea modificărilor în certificatul CAT MCC sau în anexe, la cerere se anexează certificatul CAT MCC cu anexele eliberate anterior. Certificatul CAT MCC reperfectat se eliberează pe același formular sau, după caz, pe un formular nou, ținând cont de modificările indicate în cerere. Modificările se operează în termen de 10 zile lucrătoare.
   Temeiuri pentru reperfectarea certificatului CAT MCC sunt: schimbarea denumirii solicitantului, modificarea altor date reflectate în acesta, fără a căror actualizare nu poate fi identificată legătura dintre certificatul CAT MCC, obiectul certificatului și solicitant.
    La apariția temeiurilor pentru reperfectarea certificatului CAT MCC, solicitantul este obligat ca, în termen de 10 zile lucrătoare, să depună la SFS, conform procedurii stabilite, o cerere de reperfectare a certificatului CAT MCC, împreună cu actul care necesită reperfectare şi cu documentele (sau copiile de pe acestea, cu prezentarea originalelor pentru verificare) ce confirmă modificările.
    Termenul de valabilitate a certificatului CAT MCC reperfectat nu poate depăși termenul de valabilitate indicat în certificatul CAT MCC care se reperfectează.
    În perioada examinării cererii de reperfectare a certificatului CAT MCC, solicitantul își poate continua activitatea în baza declarației pe propria răspundere, depusă la SFS concomitent cu cererea de reperfectare.
    Temei pentru respingerea cererii de reperfectare a certificatului CAT MCC este depistarea de către SFS a unor date neveridice în informația prezentată sau declarată de solicitant.
    Dacă solicitantul intenționează să desfășoare activitatea indicată în certificatul CAT MCC după expirarea termenului de valabilitate, acesta va repeta procedura prevăzută pentru eliberarea certificatului depunând o cerere la SFS cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate de 3 ani.
   După expirarea termenului stabilit pentru emiterea certificatului CAT MCC și în lipsa unui refuz scris din partea SFS de eliberare a acestuia, actul solicitat se consideră acordat prin aprobare tacită.
    Titularul nu este în drept să transmită unei alte persoane, pentru desfășurarea activității în domeniul instalării, reparației, deservirii tehnice a mașinilor de casă și de control, certificatul CAT MCC sau copia de pe el.
    SFS retrage certificatul CAT MCC la solicitarea titularului sau la stabilirea încălcărilor legislației ce țin de activitatea în domeniul instalării, reparației, deservirii tehnice a mașinilor de casă și de control.

   Articolul 1441 alin. (1) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, stipulează că furnizorii de mașini de casă și de control/imprimante fiscale și centrele de asistență tehnică pentru mașinile de casă şi de control (în continuare – CAT MCC/IF) sunt în drept să inițieze activitatea doar după înregistrarea la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și obținerea Certificatului de înregistrare în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control /imprimantele fiscale (în continuare – certificat CAT MCC/IF).
    În conformitate cu Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător (anexa nr. 1, compartimentul II, pct. 10), Certificatul de înregistrare în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control /imprimantele fiscale (certificat CAT MCC/IF) este un act permisiv care se încadrează în categoria autorizațiilor.
   În particular, modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a certificatului CAT MCC/IF, în partea în care nu este reglementat de Codul fiscal, este stabilit prin Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nr. 160 din 22 iulie 2011.
    Menționăm că ordinea de obținere a statutului de CAT MCC/IF și a certificatului CAT MCC/IF (se eliberează gratis, pe un termen de 3 ani) constă în depunerea de către solicitant la Serviciul Fiscal de Stat a cererii și următoarelor acte:
  a) copia ordinului de numire a persoanelor (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul şi data-limită de valabilitate a legitimaţiei) responsabile de domeniul pentru care se solicită înregistrarea (adresa pentru corespondenţă, inclusiv e-mail, telefon, fax);
  b) copiile autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor structurale unde se prestează serviciile sau copiile notificărilor şi înştiinţărilor de recepţionare respective;
  c) copiile contractelor de colaborare cu furnizorul de maşini de casă şi de control /imprimante fiscale în care, în mod expres, sînt enumerate modelele de maşini de casă şi de control /imprimantele fiscale care vor fi deservite (domeniul de certificare pentru solicitanţii de certificat CAT MCC/IF);
  d) preavizul furnizorului concret de maşini de casă şi de control /imprimante fiscale despre acordul de a elibera sigiliile de protecţie pentru maşinile de casă şi de control /imprimantele fiscale (sigiliile furnizorului);
  e) lista angajaţilor specialişti (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul şi data-limită de valabilitate a legitimaţiei) care efectuează instalarea, repararea şi deservirea tehnică a maşinilor de casă şi de control /imprimantelor fiscale. e casă și de control.
   SFS examinează documentele depuse și, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii acestora, eliberează certificatul CAT MCC/IF sau refuză motivat eliberarea acestuia. Despre refuzul înregistrării în calitate de CAT MCC/IF, SFS informează solicitantul, în scris, în termen ce nu depășește 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, indicând temeiurile refuzului.
    După înlăturarea cauzelor ce au servit drept temei pentru refuzul înregistrării în calitate de CAT MCC/IF, solicitantul poate depune o nouă cerere, care se examinează în modul stabilit.
    Informația privind eliberarea certificatelor CAT MCC/IF se plasează pe portalul unic al serviciilor publice (www.date.gov.md) și pe pagina web oficială a SFS (www.sfs.md).
   În cazul în care se solicită operarea modificărilor în certificatul CAT MCC/IF sau în anexe, la cerere se anexează certificatul CAT MCC/IF cu anexele eliberate anterior. Certificatul CAT MCC/IF reperfectat se eliberează pe același formular sau, după caz, pe un formular nou, ținându-se cont de modificările indicate în cerere. Modificările se operează în termen de 10 zile lucrătoare.
   Temeiuri pentru reperfectarea certificatului CAT MCC/IF sunt: schimbarea denumirii solicitantului, modificarea altor date reflectate în acesta, fără a căror actualizare nu poate fi identificată legătura dintre certificatul CAT MCC/IF, obiectul certificatului și solicitant.
    La apariția temeiurilor pentru reperfectarea certificatului CAT MCC/IF, solicitantul este obligat ca, în termen de 10 zile lucrătoare, să depună la SFS, conform procedurii stabilite, o cerere de reperfectare a certificatului CAT MCC/IF, împreună cu actul care necesită reperfectare şi cu documentele (sau copiile de pe acestea, cu prezentarea originalelor pentru verificare) ce confirmă modificările.
    Termenul de valabilitate a certificatului CAT MCC/IF reperfectat nu poate depăși termenul de valabilitate indicat în certificatul CAT MCC/IF care se reperfectează.
    În perioada examinării cererii de reperfectare a certificatului CAT MCC/IF, solicitantul își poate continua activitatea în baza declarației pe propria răspundere, depusă la SFS concomitent cu cererea de reperfectare.
    Temei pentru respingerea cererii de reperfectare a certificatului CAT MCC/IF este depistarea de către SFS a unor date neveridice în informația prezentată sau declarată de solicitant.
    Dacă solicitantul intenționează să desfășoare activitatea indicată în certificatul CAT MCC/IF după expirarea termenului de valabilitate, acesta va repeta procedura prevăzută pentru eliberarea certificatului depunând o cerere la SFS cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate de 3 ani.
   După expirarea termenului stabilit pentru emiterea certificatului CAT MCC/IF și în lipsa unui refuz scris din partea SFS de eliberare a acestuia, actul solicitat se consideră acordat prin aprobare tacită.
   Titularul nu este în drept să transmită unei alte persoane, pentru desfășurarea activității certificatul CAT MCC/IF sau copia de pe el.
    SFS retrage certificatul CAT MCC/IF la solicitarea titularului sau la stabilirea încălcărilor legislației ce țin de activitatea în domeniul instalării, reparației, deservirii tehnice a mașinilor de casă și de control /imprimantelor fiscale de către Serviciul Fiscal de Stat.
 
[Modificările operate în temeiul aprobării Hotărârii Guvernului nr. 141 din 27.02.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 94-99 art. 191 15.03.2019, în vigoare 15.04.2019]

Ordin nr. 274, din 20.06.2019

   Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019), permite efectuarea încasărilor în numerar fără utilizarea mașinilor de casă și de control cu memorie fiscală (MCC) la genurile de activitate incluse în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control.
    Prin urmare, se permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără utilizarea ECC la comercializarea către populaţie a bunurilor şi serviciilor de alimentaţie publică, inclusiv serviciile grupurilor sanitare mobile, în perioada desfăşurării iarmaroacelor, expoziţiilor, festivalurilor şi diverselor măsuri cultural-sportive – în parcuri şi străzi, precum şi în alte locuri publice, autorizate de autorităţile publice locale şi/sau centrale cu informarea Serviciului Fiscal de Stat.
     Astfel, pentru încadrarea în norma legală, autoritatea publică locală/centrală emite dispoziția respectivă, nominalizând agenții economici participanți și informând Serviciul Fiscal de Stat.
   Potrivit art. 215 din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231/2010, prin dispoziția primarului, autoritatea administrației publice locale are dreptul să stabilească cerințe privind desfășurarea activităților de comerț în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale turistice, sportive și al altor evenimente similare, inclusiv să permită desfășurarea acestora fără depunerea notificării.
    Totodată, agenții economici participanți vor informa în scris subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat, în ale căror raze teritoriale își au sediul stabilit în documentele de constituire, despre desfășurarea activității corespunzătoare.
     De menționat că agentul economic participant are obligația să elibereze cumpărătorilor bonuri de plată, în cazul în care aceștia le vor solicită. La finele zilei de gestiune să întocmească pe vânzările efectuate un bon de plată totalizator (excluzând vânzările pentru care au fost eliberate bonuri de plată în parte).

        Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casa și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, permite efectuarea încasărilor în numerar fără utilizarea mașinilor de casă și de control cu memorie fiscală (MCC) la genurile de activitate incluse în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și de control.          Prin urmare, se permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără utilizarea MCC la comercializarea către populație a bunurilor și serviciilor de alimentație publică, în perioada desfășurării iarmaroacelor, expozițiilor, festivalurilor și diverselor măsuri cultural-sportive, în parcuri și străzi, precum și în alte locuri publice, autorizate de autoritățile publice locale și/sau centrale cu informarea subdiviziunii respective a Serviciului Fiscal de Stat.          Astfel, pentru încadrarea în norma legală, autoritatea publică locală/centrală emite dispoziția respectivă, nominalizând agenții economici participanți și informând Serviciul Fiscal de Stat.          Potrivit art. 215 din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010, prin dispoziția primarului, autoritatea administrației publice locale are dreptul să stabilească cerințe privind desfășurarea activităților de comerț în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale turistice, sportive și al altor evenimente similare, inclusiv să permită desfășurarea acestora fără depunerea notificării.         Totodată, agenții economici participanți vor informa în scris subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat, în ale căror raze teritoriale își au sediul stabilit în documentele de constituire, despre desfășurarea activității corespunzătoare.          De menționat că agentul economic participant are obligația să elibereze cumpărătorilor bonuri de plată, în cazul în care aceștia le vor solicită. La finele zilei de gestiune să întocmească pe vânzările efectuate un bon de plată totalizator (excluzând vânzările pentru care au fost eliberate bonuri de plată în parte).

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

  În sensul Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, tichetul de masă este card de plată prevăzut la art.5 pct.401 din Codul fiscal, emis de către operator în condiţiile prezentei legi, acordat de către angajator salariaţilor, pentru a fi folosit ca instrument de plată în scopul procurării de produse alimentare în unităţile comerciale/de alimentaţie publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul.
   În cadrul încasărilor în numerar, în toate cazurile, tichetul de masă reprezintă un instrument de plată fără numerar, așa cum este prevăzut la pct. 5 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019).
  Deci, unitatea comercială/de alimentație publică, acceptând instrumentul de plată fără numerar, înregistrează vânzările prin intermediul echipamentelor de casă și de control (ECC).

    Emiterea, acordarea, acceptarea și rambursarea tichetelor de masă, raportul dintre operatorii, angajatorii și unitățile comerciale/de alimentație publică sunt reglementate de Legea cu privire la tichetele de masă nr. 166 din 21 septembrie 2017.
      În sensul acestei legi, tichetul de masă pe suport de hârtie este un bon de valoare, iar tichetul de masă în format electronic – un card de plată așa cum este prevăzut la art. 5 pct. 401) din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile sus-numitei legi, acordat de către angajator salariaților, pentru a fi folosit ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul.
    În cadrul încasărilor în numerar, în toate cazurile, tichetul de masă reprezintă un instrument de plată fără numerar, așa cum este prevăzut la pct. 5 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019).
      Deci, unitatea comercială/de alimentație publică, acceptând instrumentul de plată fără numerar, înregistrează vânzările prin intermediul echipamentelor de casă și de control (ECC).
     Se interzice acordarea unui rest de bani la tichetul de masă pe suport de hârtie. În cazul în care valoarea produselor alimentare vândute este mai mică decât valoarea nominală a tichetului de masă pe suport de hârtie, utilizarea acestuia este considerată integrală.
    La ECC se emite bonul de casă cu înscrisul „TMH” (Tichet de masă pe suport de hîrtie), iar unitatea comercială/de alimentație publică reține tichetul de masă pe suport de hârtie, completând spațiul destinat pentru semnul distinctiv.
    Achitarea cu tichetul de masă în format electronic se efectuează similar achitării cu cardul de plată (bancar), ECC emițând bonul de casă cu înscrisul „TME” (Tichet de masă pe suport electronic).

        Emiterea, acordarea, acceptarea și rambursarea tichetelor de masă, raportul dintre operatorii, angajatorii și unitățile comerciale/de alimentație publică sunt reglementate de Legea cu privire la tichetele de masă nr. 166 din 21 septembrie 2017.          În sensul acestei legi, tichetul de masă pe suport de hârtie este un bon de valoare, iar tichetul de masă în format electronic – un card de plată așa cum este prevăzut la art. 5 pct. 401) din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile sus-numitei legi, acordat de către angajator salariaților, pentru a fi folosit ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul.          În cadrul încasărilor în numerar, în toate cazurile, tichetul de masă reprezintă un instrument de plată fără numerar, așa cum este prevăzut la pct. 5 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casa și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998.          Deci, unitatea comercială/de alimentație publică, acceptând instrumentul de plată fără numerar, înregistrează vânzările prin intermediul mașinilor de casă și de control cu memorie fiscală (MCC).          Se interzice acordarea unui rest de bani la tichetul de masă pe suport de hârtie. În cazul în care valoarea produselor alimentare vândute este mai mică decât valoarea nominală a tichetului de masă pe suport de hârtie, utilizarea acestuia este considerată integrală.          La MCC se emite bonul de casă cu înscrisul „TICHET DE MASĂ”, iar unitatea comercială/de alimentație publică reține tichetul de masă pe suport de hârtie, completând spațiul destinat pentru semnul distinctiv.         Achitarea cu tichetul de masă în format electronic se efectuează similar achitării cu cardul de plată (bancar), MCC emițând bonul de casă cu înscrisul „TICHET DE MASĂ ELECTRONIC”.

Ordin nr. 504, din 13.12.2017

    Potrivit art.6911 alin.(2) din Codul fiscal, în prima perioadă fiscală contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea (achiziționarea) echipamentului de casă și de control utilizate în activitate.
     În temeiul prevederilor art. 699 alin. (3) din Codul fiscal, pentru contribuabilii care încetează activitatea în cursul perioadei fiscale, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic și până la data radierii contribuabilului din Registrul fiscal de stat.
     De asemenea, potrivit art. 6912 alin. (1) din Codul fiscal, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului asupra venitului din activități independente, care nu poate constitui mai puțin de 3000 de lei anual.
    Astfel, pornind de la cele menționate, cheltuielile suportate pentru procurarea mașinii de casă și de control la încetarea activității pe parcursul perioadei fiscale urmează a fi deduse în limita impozitului pe venit datorat.

Ordin nr. 274, din 20.06.2019

    În conformitate cu prevederile punctul 4 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019) echipamentele de casă şi de control se instalează în fiecare dintre locurile special amenajate (loc de lucru al casierului, operatorului-casier, vînzătorului, prestatorului etc.) pentru primirea şi păstrarea temporară a mijloacelor băneşti.

        În conformitate cu prevederile punctul 41 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, mașinile de casă și control se instalează în fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului, operatorului-casier, vânzătorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea și păstrarea temporară a mijloacelor bănești, conform normelor în vigoare.

Când maşina de casă şi de control/imprimanta fiscală (MCC/IF) se consideră în stare bună de funcţionare? Încălcarea căror cerinţe conduce la aplicarea amenzii fiscale pentru utilizarea MCC/IF defectate?

   Potrivit pct. 7 subpct. 3) din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019), MCC/IF se consideră în stare de funcţionare dacă îndeplineşte următoarele cerinţe: 
    a) modelul este inclus în Registrul unic; 
    b) regimul fiscal este lansat; 
    c) asigură emiterea bonurilor de casă, a benzilor de control, a rapoartelor de închidere zilnică, a rapoartelor periodice etc.; 
    d) suportul de hîrtie pe care se tipăresc documentele, precum şi modul de imprimare asigură vizibilitatea şi lizibilitatea lor pe perioada de păstrare;
   e) imprimă pe documente data calendaristică curentă şi timpul cu deviere maximă de 15 minute de la timpul real (excepţie făcînd devierea cu o oră în perioada de trecere de la ora de vară/iarnă la ora de iarnă/vară, care nu va depăşi data de 20 noiembrie/aprilie a anului în curs); 
    f) sigiliile furnizorului ECC se aplică în locuri stabilite, valide, nedeteriorate şi elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate în Registrul asistenţă tehnică; 
    g) numărul de fabricaţie programat în MCC/IF este cel de pe placa de marcaj a MCC/IF şi corespunde celui din cartea tehnică.
    MCC/IF care se utilizează cu încălcarea a cel puţin uneia dintre cerinţele enumerate se consideră defectată.
    În cazul în care este neactivată memoria fiscală (nu este lansat regimul fiscal) sau este imposibil de identificat softul instalat în MCC/IF, se sancţionează contribuabilul cu amendă de la 5000 la 15000 de lei, conform art. 254 alin. (1) din Codul fiscal.

        În conformitate cu prevederile pct. 8 lit. e) din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, mașina de casă și de control se consideră în stare de funcționare dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:   - modelul MCC este inclus în Registrul unic; - regimul fiscal este lansat;  - MCC asigură emiterea bonurilor de casă, a benzilor de control, a rapoartelor de închidere zilnică, a rapoartelor periodice etc.;  - suportul de hârtie pe care se tipăresc documentele, precum și modul de imprimare asigură vizibilitatea și lizibilitatea lor pe perioada de păstrare; - MCC imprimă pe documente data calendaristică curentă și timpul cu deviere maximă de 15 minute de la timpul real (excepție făcând devierea cu o oră în perioada de trecere de la ora de vară/iarnă la ora de iarnă/vară, care nu va depăși data de 20 noiembrie/aprilie a anului în curs); - sigiliile furnizorului MCC sunt aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate și elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate în Registrul asistență tehnică;  - numărul de fabricație programat în MCC este cel de pe placa de marcaj a MCC și corespunde celui din cartea tehnică.          MCC care se utilizează cu încălcarea a cel puțin uneia dintre cerințele enumerate se consideră defectată.

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

  Mașina de casă și de control/imprimanta fiscală se consideră sigilată dacă sigiliile sunt aplicate în locurile stabilite, sunt valide, nedeteriorate și elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate în Registrul asistență tehnică.
  Potrivit pct. 66 din Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi sigilare a echipamentelor de casă şi de control MCC/IF, aprobat prin Ordinul SFS nr. 632/2020, sigilarea MCC/IF se efectuează de către furnizor/centrul de asistență tehnică prin aplicarea sigiliilor furnizorului pe carcasa MCC/IF atât în locurile prevăzute pentru aplicarea sigiliului furnizorului, cât și în locurile prevăzute pentru aplicarea sigiliului fiscal.
 

     În conformitate cu prevederile pct. 8 lit. e1) din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, mașina de casă și de control se consideră sigilată de către Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit dacă sigiliile (sigiliul) Serviciului Fiscal de Stat sunt aplicate în locurile stabilite, sunt valide, nedeteriorate și elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate de către Serviciul Fiscal de Stat în Registrul asistență tehnică.

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

   Cadrul normativ cu privire la obligativitatea instalării terminalelor de plată fără numerar este reglementat prin Legea nr. 845/1992, cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.
   Potrivit art. 71 din Legea menționată, agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de creditare nebancară) sunt obligaţi, în termen de până la 1 iulie a anului imediat următor, să instaleze terminale de plată fără numerar ale băncilor comerciale şi/sau societăţilor de plată licenţiate de Banca Naţională a Moldovei şi să asigure posibilitatea de achitare a plăţilor prin intermediul acestora în subdiviziunile (cu excepţia reţelelor de comerţ ambulant) în care, pe parcursul anului calendaristic precedent, veniturile din vânzări cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii prin intermediul echipamentelor de casă şi control au depăşit suma de 500 000 de lei.
  Agenţii economici nu sunt obligaţi să instaleze terminale de plată fără numerar până la 1 iulie a anului imediat următor, inclusiv în subdiviziunile în care, în aceeaşi perioadă, veniturile din vânzări cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii prin intermediul echipamentelor de casă şi control au depăşit suma de 500000 de lei, în cazul în care:
 – în subdiviziunile respective achitarea plăţilor a fost efectuată exclusiv fără numerar, cu excepţia celor efectuate de băncile comerciale;
 – subdiviziunile respective sunt amplasate în sate (comune), cu excepţia celor aflate în componenţa municipiilor şi a oraşelor.
  Reieșind din cele menționate, în cazul în care agentul economic a înregistrat în anul curent venituri din vânzări cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii prin intermediul echipamentelor de casă şi control mai mici decât suma de 500000 de lei în subdiviziunea respectivă, acesta are dreptul în anul următor, să refuze utilizarea terminalului de plată fără numerar instalat anterior.

    Obligațiile privind instalarea terminalelor POS sunt stabilite în Legea nr. 845/1992, cu privire la antreprenoriat și întreprindere.
    Astfel potrivit art. 71 din Legea menționată, începînd cu 1 iulie 2012, agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare) al căror volum de vînzări din comerţul cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului calendaristic precedent sînt obligaţi, în termen de pînă la 1 iulie a anului imediat următor, să instaleze terminale POS şi să asigure posibilitatea de achitare a plăţilor prin intermediul acestora în subdiviziunile (cu excepţia reţelelor de comerţ ambulant) în care, în aceeaşi perioadă, volumul de vînzări a depăşit suma de 500000 de lei.
   Agenţii economici al căror volum de vînzări din comerţul cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului calendaristic precedent nu sînt obligaţi să instaleze terminale POS pînă la 1 iulie a anului imediat următor, inclusiv în subdiviziunile în care, în aceeaşi perioadă, volumul de vînzări a depăşit suma de 500000 de lei, în cazul în care:
    - achitarea plăţilor a fost efectuată exclusiv fără numerar, cu excepţia celor efectuate de băncile comerciale;
    - activităţile menţionate se desfăşoară în sate (comune), cu excepţia celor aflate în componenţa municipiilor şi oraşelor.
   Reieșind din cele menționate, în cazul în care agentul economic în anul 2018 a instalat terminal POS, din motivul că în anul 2017 volumul de vînzări a depășit 2 milioane de lei, iar în anul 2018 volumul de vînzări a fost mai mic decît 2 milioane de lei, acesta are dreptul în anul 2019, să refuze utilizarea terminalului POS instalat anterior.

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

  Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele băneşti în bănci şi/sau societăţi de plată şi să se achite cu bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar şi/sau sistemele de plăţi, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.
  Principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile și obligațiile rezidenților aferente domeniului valutar sunt prevăzute în Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară.
  Potrivit prevederilor art. 25 alin. (3) din Legea nr. 62/2008,  persoanele juridice rezidente și nerezidente sunt obligate să primească/efectueze plăți și transferuri în cadrul operațiunilor valutare numai prin conturile bancare/conturile de plăți, cu excepția cazurilor în care efectuarea operațiunilor valutare este permisă în numerar sau cu utilizarea cardurilor și a instrumentelor de plată.
  Cazurile în care operațiunile valutare pot fi efectuate de către rezidenți și nerezidenți în numerar sau cu utilizarea cecurilor de călătorie în valută străină, inclusiv cazurile de depunere în/eliberare din conturile bancare/conturile de plăți ale acestora a numerarului în valută străină și în monedă națională și a cecurilor de călătorie în valută străină, sunt indicate la art. 26 din Legea nr. 62/2008.
Limitele de utilizare a cardurilor de către rezidenți și nerezidenți în cadrul operațiunilor valutare sunt stabilite la art. 27 din Legea nr. 62/2008.
  În cazul în care toate mijloacele bănești obținute de contribuabil din comercializarea de mărfuri, prestarea de servicii sunt înregistrate în conturile bancare, luate la evidență fiscală de către Serviciul Fiscal de Stat, și reflectate la venituri, impedimente fiscale nu apar.
 Astfel, în condițiile prevederilor expuse, justificarea tranzacției cu privire la bunurile comercializate/serviciile prestate unui nerezident, precum și de încasare a mijloacelor bănești din contul deschis la un operator al unui sistem de plăți online (de exemplu PayPal) pe un card bancar deschis pe o persoana fizică (de exemplu pe numele administratorului) care este legat de contul curent al acesteia și transferarea obligatorie în continuare a acestora în contul bancar al întreprinderii, poate fi efectuată în baza documentelor aplicate în practica internațională (invoice), precum şi extrasul contului de card și contului bancar (care confirmă achitarea acestor servicii).

     Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să se achite cu bugetul public național, angajații, creditorii, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei.
      Principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile și obligațiile rezidenților aferente domeniului valutar sunt prevăzute în Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară.
    Articolul 25 alin. (1) din Legea nr. 62/2008 statuează că regulile de primire/efectuare de către rezidenți și nerezidenți a plăților și transferurilor în cadrul operațiunilor valutare, inclusiv cerința de prezentare a documentelor justificative la primirea/efectuarea acestor plăți și transferuri, precum și cazurile în care plățile și transferurile pot fi primite/efectuate fără prezentarea documentelor justificative se stabilesc de Banca Națională a Moldovei.
    Persoanele juridice rezidente și nerezidente sunt obligate să primească/efectueze plăți și transferuri în cadrul operațiunilor valutare numai prin conturile bancare/conturile de plăți, cu excepția cazurilor în care efectuarea operațiunilor valutare este permisă în numerar sau cu utilizarea cardurilor și a instrumentelor de plată (art. 25 alin. (3)).
    Cazurile în care operațiunile valutare pot fi efectuate de către rezidenți și nerezidenți în numerar sau cu utilizarea cecurilor de călătorie în valută străină, inclusiv cazurile de depunere în/eliberare din conturile bancare/conturile de plăți ale acestora a numerarului în valută străină și în monedă națională și a cecurilor de călătorie în valută străină, sunt indicate la art. 26 din Legea nr. 62/2008.
      Limitele de utilizare a cardurilor de către rezidenți și nerezidenți în cadrul operațiunilor valutare sunt stabilite la art. 27 din Legea nr. 62/2008.
     Ținând cont de cele expuse, comunicăm că agentul economic rezident, la efectuarea operațiunilor valutare, urmează să respecte prevederile Legii nr. 62/2008.
     Totodată, menționăm că în cazul în care toate mijloacele bănești obținute de contribuabil din comercializarea de mărfuri, prestarea de servicii sunt înregistrate în conturile bancare, luate la evidență fiscală de către Serviciul Fiscal de Stat, și reflectate la venituri, impedimente fiscale nu apar.
      Justificarea documentară a tranzacţiei economice urmează a fi efectuată conform Legii contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017. Potrivit acesteia:
     -document primar reprezintă confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce); certifică producerea unui eveniment (art. 3 alin. (1));
     -faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare (art. 11 alin. (1));
   -documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în cazurile prestării serviciilor, cu excepţia serviciilor financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfmanţare, asociaţiile de economii şi împrumut (art. 12 alin. (1) lit. b));
   -pentru operaţiunile prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea menţionată care au caracter internaţional, de export-import al activelor şi serviciilor, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internaţională sau cele prevăzute de contract (art. 12 alin. (3)).
     Astfel, în condițiile prevederilor expuse, justificarea tranzacției cu privire la bunurile comercializate/serviciile prestate unui nerezident, precum și de încasare a mijloacelor bănești din contul deschis la un operator al unui sistem de plăți online (de exemplu PayPal) pe un card bancar deschis pe o persoana fizică (de exemplu pe numele administratorului) care este legat de contul curent al acesteia și transferarea obligatorie în continuare a acestora în contul bancar al întreprinderii, poate fi efectuată în baza documentelor aplicate în practica internațională (invoice), precum şi extrasul contului de card și contului bancar (care confirmă achitarea acestor servicii).

Ordin nr. 509, din 01.10.2021

În conformitate cu art.1 din Legea nr.76/2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-128 art.157 din 21.05.2021), în redacția Legii nr.123 din 23 septembrie 2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.230-237 din 1 octombrie 2021) pe perioada stării de urgenţă, declarată de către Parlament pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, şi/sau pe perioada stării de urgenţă în sănătate publică, declarată de către Comisia națională extraordinară de sănătate publică pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, prin derogare de la prevederile art.96 din Codul fiscal nr.1163/1997, la produsele alimentare şi/sau la băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţite de serviciile conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei, de asemenea la serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei, se stabileşte cota TVA în mărime de 6%.

Conform prevederilor art.56 alin.(1) din Legea nr.100/2017 actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului normativ, care nu poate fi anterioară datei publicării.

Conform prevederilor art.2 din Legea nr.76/2021 prin derogare de la prevederile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, legea respective intră în vigoare la data de 1 octombrie 2021. Comisia naţională extraordinară de sănătate publică prin Hotărârea nr.61 din 9 septembrie 2021 în perioada 10 septembrie - 30 octombrie 2021 a declarat stare de urgenţă în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

 Astfel, în contextul prevederilor art.2 din Legea nr.76/2021, pentru mărfurile/serviciile realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei (HORECA) se va aplica cota redusă a TVA în mărime de 6% pentru perioada 1 octombrie – 30 octombrie 2021.

În cazul în care va fi prelungită perioada stării de urgență în sănătate publică, declarată prin Hotărârea nr.61 din 9 septembrie 2021, respectiv, va fi prelungită și perioada de aplicabilitate a cotei reduse a TVA stabilită prin Legea nr.76/2021.

Conform Cerințelor tehnice în mașina de casă și de control/imprimanta fiscală pot fi programate cel puțin 4 nivele de cotă TVA, de exemplu A (= 20%), B (= 8%), C (=12%), D (= 6%).

Ținând cont de cele expuse, agenții economici sunt obligați să se adreseze la furnizorii/centrele de asistență tehnică, care dețin certificatul de înregistrare în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control/imprimante fiscale, și să programeze prin completarea cu un nivel nou de cotă TVA de 6% pentru serviciile și mărfurile menționate.

Totodată menționăm, că în perioada până la programarea mașinii de casă și de control/imprimantei fiscale prin completarea cu un nivel nou de cotă TVA de 6%  la completarea Registrului MCC/IF să va înscrie suma TVA recalculată.

Ordin nr. 343, din 12.09.2023

    Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.
     Totodată, potrivit art. 24 alin. (6) din Codul fiscal, nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea proprietăţii pe care se calculează amortizarea şi faţă de care se aplică prevederile art. 26¹, 28 şi 29. Conform art. 26¹ alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 12000 de lei.
    Astfel, cheltuielile suportate pentru procurarea echipamentelor de casă și control care cad sub incidența art. 26¹ alin. (2) din Codul fiscal se vor permite la deducere prin amortizarea calculată.
     Cheltuielile suportate pentru procurarea echipamentelor de casă și control care nu cad sub incidența art. 26¹ alin.(2) din Codul fiscal se vor recunoaște la deducere conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

     Conform art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.
      Totodată, potrivit art.24 alin.(6) din Codul fiscal, nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea proprietăţii pe care se calculează amortizarea şi faţă de care se aplică prevederile art.26¹, 28 şi 29.
     Conform art.26¹ alin.(2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.
    Astfel, cheltuielile suportate pentru procurarea echipamentelor de casă și control care cad sub incidența art.26¹ alin.(2) din Codul fiscal se vor permite la deducere prin amortizarea calculată.
     Cheltuielile suportate pentru procurarea echipamentelor de casă și control care nu cad sub incidența art. 26¹ alin.(2) din Codul fiscal se vor recunoaște la deducere conform art.24 alin.(1) din Codul fiscal.

Ordin nr. 391, din 19.10.2022

      Conform art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.
      Totodată, potrivit pct.26 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.693/2018 cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit, cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activităţii de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul desfăşurării activităţii economice şi obţinerii de venituri.
      Astfel, în cazul în care casarea ECC este determinată de necesitatea respectării Deciziei Comisiei interdepartamentală pentru echipamentele de casă şi control, cheltuielile aferente casării ECC se vor califica drept cheltuieli ordinare și necesare și se vor permite la deducere în temeiul art.24 alin.(1) din Codul fiscal.

Ordin nr. 391, din 19.10.2022

    Conform art.1108 alin.(1) din Codul civil, prin contractul de vînzare-cumpărare, o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit.
     Astfel, prețul de vânzare a unui bun este convenit de către părți.
     Totodată, menționăm că potrivit art.11 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.
     În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.
      Pct.24 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.693/2018 cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit prevede că, la determinarea venitului impozabil, din venitul brut se deduc cheltuielile suportate în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, ce ţin de fabricarea (executarea, prestarea) şi desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor), producerea şi desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe şi altor bunuri, precum şi cheltuielile legate de obţinerea altor venituri, bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului.
      Astfel, în temeiul art.24 alin.(1) din Codul fiscal, cheltuielilor aferente vânzării ECC la un preț mai mic decât valoarea contabilă în cazul în care acestea au fost excluse din Registrul unic al ECC conform Deciziei Comisiei interdepartamentale pentru echipamentele de casă şi control se vor permite spre deducere în scopuri fiscale.

Ordin nr. 391, din 19.10.2022

    În conformitate cu art.102 alin.(8) din Codul fiscal suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, precum și pe valoarea care nu a fost supusă amortizării a mijloacelor fixe casate, nu se deduce și se raportează la costurile sau cheltuielile perioadei.
    Potrivit pct.9² din Anexa 4 la Standardul Național de Contabilitate „Cheltuieli”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013, taxa pe valoarea adăugată şi accizele nerecuperabile se includ în componenţa altor cheltuieli ale activităţii operaţionale.
    Astfel, pentru ECC contabilizate în calitate de mijloace fixe la casarea lor de către subiecții impozabili ca rezultat al obligației de înlocuire a lor cu ECC de tip nou, stabilită prin decizia Comisiei interdepartamentale pentru echipamentele de casă și control, TVA se exclude de la deducere în partea ce se referă la valoarea neamortizată și se raportează la cheltuielile perioadei.

Ordin nr. 391, din 19.10.2022

      Potrivit prevederilor art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili, înregistrați în calitate de plătitori ai TVA, li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.        
       Se permite deducerea sumei TVA la mărfurile importate, procurate de către subiecții impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător numai în cazul achitării TVA la buget pentru mărfurile, serviciile menționate în conformitate cu art.115.       
       Astfel, subiectul impozabil care urmează să înlocuiască ECC de tip vechi cu ECC de tip nou, la livrarea impozabilă a lor are dreptul la deducerea TVA aferentă procurării acestora.

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

       În conformitate cu prevederile pct.7 sbp. 7) din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019, utilizatorii MCC/IF sunt obligați să asigure păstrarea memoriei fiscale și/sau SD cardului înlocuite, precum și suporturile pe hârtie sau electronice pe care au fost înscrise datele la citirea memoriei fiscale și/sau a SD cardului pe parcursul a 6 ani.
    Este de menționat faptul că, potrivit pct. 37 din Regulamentul menționat, înlocuirea memoriei fiscale se efectuează în toate cazurile în care memoria fiscală și SD cardul încorporat al MCC/IF s-a umplut (este depășită capacitatea de memorare) sau s-a defectat, precum și în cazul în care contribuabilul solicită înregistrarea unei MCC/IF scoase din evidență de la Serviciul Fiscal de Stat, procurate (închiriate) de pe piața terță (MCC/IF a fost anterior în exploatare) sau în cazul transferării MCC/IF instalate de la o unitate structurală la alta, ambele situate în razele teritoriale de deservire a diferitor subdiviziuni ale Serviciului Fiscal de Stat.
     Reglementările privind citirea și păstrarea memoriei fiscale și SD cardului se aplică și în situațiile în care MCC/IF urmează a fi comercializate, înstrăinate, sechestrate, confiscate, gajate, precum și în cazul încetării activității utilizatorului MCC/IF.

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

     În conformitate cu pct. 7 sbp. 1) din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019, utilizatorii mașinilor de casă și de control/imprimantelor fiscale sunt obligați să țină pentru fiecare mașină de casă și de control/imprimantă fiscală câte un registru – Registrul MCC/IF, care se perfectează pentru fiecare an de gestiune.
     Sumele de mijloace bănești încasate se înregistrează în Registrul MCC/IF în ordinea cronologică de apariție, conform raportului de închidere zilnică.

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

    În conformitate cu pct. 7 sbp. 6) din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019, utilizatorii mașinilor de casă și de control/imprimantelor fiscale sunt obligați să asigure păstrarea rapoartelor de închidere zilnică (lipite în Registrul MCC/IF) – nu mai puțin de 4 ani de la momentul emiterii acestora.

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

    Bonul de casă/documentul fiscal în format electronic se aplică în toate cazurile când comercianții utilizează echipamentele de casă și de control de tip sisteme informatice cu sau fără dispozitive electronice destinate pentru înregistrarea operațiunilor de casă, care asigură transmiterea electronică a acestuia la numărul de telefon sau adresa electronică în cazul prezentării, până la momentul achitării de către plătitor, a datelor privind numărul de telefon sau adresa electronică.

Ordin nr. 413, din 03.11.2022

    Temeiuri pentru reperfectarea certificatului CAT MCC/IF sunt: schimbarea denumirii solicitantului, modificarea unor altor date reflectate în acesta, fără a căror actualizare nu poate fi identificată legătura dintre certificatul CAT MCC/IF, obiectul certificatului şi solicitant.
    La apariţia temeiurilor pentru reperfectarea certificatului CAT MCC/IF, solicitantul este obligat ca, în termen de 10 zile lucrătoare, să depună la Serviciul Fiscal de Stat, conform procedurii stabilite, o cerere de reperfectare a certificatului CAT MCC/IF, împreună cu actul care necesită reperfectare şi cu documentele (sau copiile de pe acestea, cu prezentarea originalelor pentru verificare) ce confirmă modificările.
     În perioada examinării cererii de reperfectare a certificatului CAT MCC/IF, solicitantul îşi poate continua activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, depusă la Serviciul Fiscal de Stat concomitent cu cererea de reperfectare.
     Temei pentru respingerea cererii de reperfectare a certificatului CAT MCC/IF este depistarea de către Serviciul Fiscal de Stat a unor date neveridice în informaţia prezentată sau declarată de solicitant.

Ordin nr. 247, din 12.07.2023

      Potrivit art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163/1997, contribuabilii sunt obligați să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (în continuare – ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control.
       Totodată, conform pct. 3 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019, la efectuarea decontărilor băneşti în numerar şi/sau prin alt instrument de plată pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze echipamentul de casă şi de control, eliberând plătitorilor bonurile de casă/documentele fiscale emise de acesta, sau să transmită în formă electronică la numărul de telefon sau adresa electronică indicată, în cazul prezentării până la momentul achitării de către plătitor a datelor privind numărul de telefon sau adresa electronică.
       Punctul 2 din același Regulament definește operațiunea economică drept fapt economic care constă în vânzarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii, perceperea contravalorilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor, perceperea plăţilor fiscale/nefiscale şi a altor încasări.
        Astfel, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, încasările de numerar a gajului nu sunt scutite de aplicarea ECC. Prin urmare, sumele încasate în numerar de la clienți se vor înregistra în ECC cu emiterea bonului de casă, care se transmite plătitorului.

Ordin nr. 247, din 12.07.2023

       Conform pct. 20 subpct. 2) din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019, casierul este în drept să elibereze cumpărătorilor (clienţilor) mijloacele băneşti în numerar din sertarul pentru bani al MCC/IF sau din alt loc special destinat, amenajat pentru primirea şi păstrarea temporară a mijloacelor băneşti pentru rambursarea gajului/depozitului.
       La efectuarea operaţiunii de eliberare a numerarului, suma spre plată se înregistrează în echipamentul de casă și de control prin operaţiunea nefiscală de eliberare (extragere) de serviciu a numerarului.

Ordin nr. 294, din 10.08.2023

     Contribuabilii pot vizualiza Registrul unic al echipamentelor de casă și de control pe pagina-web a Serviciului Fiscal de Stat https://sfs.md/ro/catalogul-datelor-deschise/viii-control-fiscal și pe portalul https://mev.sfs.md.

Ordin nr. 343, din 12.09.2023

    Conform pct. 7 subpct. (1) din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019, utilizatorii maşinilor de casă şi de control/imprimantelor fiscale sînt obligaţi să ţină pentru fiecare maşină de casă şi de control/imprimantă fiscală cîte un registru – Registrul MCC/IF, care se perfectează pentru fiecare an de gestiune.
     Registrul MCC/IF se autentifică la Serviciul Fiscal de Stat numai la înregistrarea/reînregistrarea MCC/IF.

Ordin nr. 448, din 01.12.2023

  În conformitate cu prevederile pct. 23-25 din Regulamentului cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă și de control, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019, bonul de casă/documentul fiscal, generat în formă electronică și/sau emis de echipamentul de casă și de control pe suport de hârtie, conține obligatoriu elemente generale pentru toate domeniile de activitate și specifice în funcție de domeniul de activitate.
  Menționăm că, potrivit pct. 23 sbp. 1) lit. c), f) și pct. 26 sbp. 1) lit. b) și e) din Cerințele tehnice față de echipamentele de casă și de control, aprobate prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru mașinile de casă și de control nr.26-11/1-19/02-2020 din  20.10.2020, unele din funcțiile interzise pentru echipamentele de casă și de control sunt:
- emiterea de bonuri de casă/documente fiscale cu valori totale negative;
- corectarea sau anularea înregistrării unei operațiuni după emiterea bonului de casă.
  Forma Registrului operațiunilor echipamentului de casă și de control (Registrul operațiunilor ECC) și a Registrului mașinii de casă și de control/imprimantei fiscal (Registrul MCC/IF), cât și modul de completare a acestora este prevăzut în Regulamentul cu privire la modul de evidență și sigilare a ECC, aprobat prin Ordinul SFS nr. 632/2020, Anexa nr. 4, 5, 6 și 7.
  Contribuabil, care utilizează MCC/IF urmează să dețină Registrul MCC/IF, iar contribuabil, care utilizează sisteme informatice cu sau fără dispozitive electronice destinate pentru înregistrarea operațiunilor de casă, fără imprimante fiscale, urmează să țină în mod electronic Registrul operațiunilor ECC, conform pct. 12 și 13 din Regulamentul precitat.
   Astfel, dacă utilizatorul echipamentului de casă și de control constată că, este emis un bon de casă eronat, el va înregistra din nou operațiunea emițând bonul de casă corect.
   La sfârșitul perioadei de gestiune (conform programului de lucru) se emite raportul de închidere zilnică (Raportul Z) și se efectuează înscrierea datelor respective în Registrul operațiunilor ECC /Registrul MCC/IF. Bonul de casă „eronat” și explicațiile respective se prezintă conducerii, în baza căruia se va corecta în Registrul operațiunilor echipamentului de casă și de control/Registrul MCC/IF, înscrierea efectuată în baza Raportului Z. Pentru aceasta, în Registrul respectiv, se taie cu o linie înscrierea greșită, astfel ca înscrierea să poată fi citită.    Urmează înscrierea nouă, care corespunde corectării efectuate, şi se confirmă prin semnătura persoanei abilitate, indicându-se şi data corectării. (Nr. raportului de închidere zilnică/Data raportului de închidere zilnică [subrândul 1/subrândul 2] al coloanei 2 nu se corectează, se transcriu valorile din înscrierea precedentă).
   La sfârșitul anului calendaristic, serviciul contabil va întocmi o Notă explicativă cu privire la corectările efectuate pe parcursul anului de gestiune, pentru fiecare din echipamentele de casă și de control utilizate de entitate, în care se stipulează rulajele mijloacelor bănești înregistrate în echipamentul de casă și de control concret și cele înscrise în Registrul respectiv, ținând cont de corectările efectuate (în perioadă 1 ianuarie - 31 decembrie).
   Un exemplar al Notei explicative se păstrează în Registrul menționat.

news-events