În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, contribuabilul este obligat să țină evidența contabilă conform formelor şi modului stabilit de legislație, să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operațiunilor cu numerar (MCC, sistemul informatic „Gateway fiscal”, sistemul informatic valutar) respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și de control.          Totodată, pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 stabilește că contribuabilii care, potrivit legislației în vigoare, au obligativitatea ținerii contabilității sunt obligați să efectueze decontările bănești în numerar cu utilizarea mașinilor de casă şi de control cu memorie fiscală.           Conform prevederilor pct.4 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, la efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru operațiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sunt obligați să utilizeze MCC, eliberând plătitorilor bonurile de casă emise de acestea.

Data arhivării răspunsului - 24.06.2019

        Pct. 6 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, stabileşte că se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea MCC la desfăşurarea activităţilor stipulate în anexa la Regulament [LISTA genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi control].

Data arhivării răspunsului - 24.06.2019

        Potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă (bonul fiscal) este un document confirmativ, emis de maşina de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC) la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operaţiunea economică şi achitarea plăţii, care se eliberează în mod obligatoriu plătitorului. Bonul de casă trebuie să conţină elementele obligatorii enumerate în cerinţele tehnice faţă de MCC.          Astfel, conform cerinţelor tehnice, MCC trebuie să asigure tipărirea şi eliberarea bonului de casă, toate denumirile şi abrevierile căruia sunt îndeplinite în limba de stat şi care conţine elementele obligatorii ce urmează:  ● denumirea contribuabilului, codul fiscal (IDNO /IDNP), adresa unităţii structurale unde este amplasată MCC;  ● numărul de fabricaţie (de uzină) al MCC;  ● numărul de înregistrare al MCC, atribuit de subdiviziunea SFS la înregistrarea MCC;   ● numărul curent al bonului de casă;  ● denumirea fiecărei mărfi (bun, lucrări, serviciu);  ● costul şi codul cotei taxei pe valoarea adăugată pentru fiecare marfă (valorile TVA conform art. 96, 103 din Codul fiscal nr. 1163-XIII 24 aprilie 1997 /cod: A, B, C, D);  ● cantitatea (dacă cantitatea nu este egală cu o unitate) şi preţul mărfii;  ● costul total al tuturor mărfurilor procurate;  ● data şi ora eliberării bonului de casă.          La operaţiunile economice din domeniul vânzărilor cu amănuntul ale medicamentelor din farmacii, schimbului valutar, transportului în regim taxi etc. suplimentar pe bonul de casă se imprima şi alte înscrisuri, cum ar fi, de exemplu, înscrisul CUMPĂRARE /VÂNZARE în schimbul valutar.          Menţionăm că, conform art. 2931 alin. (4) al Codului contravenţional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008, în lipsa MCC sau la efectuarea decontărilor cu consumatorii fără utilizarea MCC sau la emiterea (perfectarea) bonului de casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele normative) fără toate elementele obligatorii, sau la emiterea (perfectarea) bonului de casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele normative) de o valoare ce nu corespunde sumei achitate real, sau la nepredarea premeditată a bonului de casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele normative) consumatorului, la înlocuirea bonului de casă sau la predarea premeditată a altui document consumatorului, precum aviz de plată în numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată, buletin de schimb valutar, se sancţionează contravenientul persoana fizică cu amendă de la 18 la 42 de unităţi convenţionale, persoana cu funcţie de răspundere cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale, iar persoana juridică cu amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale.

Data arhivării răspunsului - 24.06.2019

    Se recomandă de folosit măsurile de protecţie din software-ul maşinii de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC), drept exemplu, până la emiterea bonului de casă (până a apăsa butonul TOTAL) în prealabil apăsaţi butonul SUBTOTAL (STL). În acest caz bonul de casă încă nu se emite (nu se tipăreşte), dar pe indicatoarele MCC (afişajul casier /consumator) se reflectă suma totală care trebuie achitată de plătitor (consumator) – eroarea imediat se va depista, iar în limita unui bon de casă neînchis (până la apăsarea tastei TOTAL) întotdeauna poate fi exclus articolul greşit, în conformitate cu instrucţiunea utilizatorului MCC. Aşa urmează de procedat şi în cazul când aşteptaţi informaţia de la consumator privind modul de plată solicitat (numerar, card de plată etc.).
    Menţionăm că software-ul MCC nu trebuie să conţină (şi nici nu conţine) aplicaţii funcţionale care ar permite efectuarea modificărilor într-un bon de casă închis. De aceea, care n-ar fi natura acţiunii care a provocat emiterea la MCC a unui bon de casă de o valoare „eronată”, urmaţi următoarelor recomandări.
    Atenţionăm că criterii care ar stabili cu certitudine că utilizatorul MCC a emis un bon de casă de o valoare „eronată” nu sunt. Mai mult decât atât, în conformitate cu pct. 10 lit. b) al Regulamentului cu privire la aplicarea maşinilor de casa şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”, se consideră că operaţiunea economică nu este înregistrată în MCC dacă se emite bonul de casă de o valoare ce nu corespunde sumei real achitate.
     De aceea, dacă utilizatorul MCC consideră că este emis un bon de casă de o valoare ce nu corespunde sumei real achitate (de o sumă mai mare), el va înregistra din nou operaţiunea emiţând bonul de casă corect.
      La sfârşitul perioadei de gestiune (conform programului de lucru) se emite raportul de închidere zilnică (Raportul Z) şi se efectuează înscrierea datelor respective în Registrul MCC (RMCC). Bonul de casă „eronat” şi explicaţiile respective se prezintă conducerii prin intermediul serviciului contabil (subdiviziune a entităţii răspunzătoare pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii). În cazul în care conducerea entităţii acceptă lămuririle prezentate, serviciul contabil, în conformitate cu dispoziţia conducerii, va corecta înscrierea efectuată în baza Raportului Z.
     Pentru aceasta se taie cu o linie înscrierea greşită, astfel ca înscrierea să poată fi citită. Urmează înscrierea nouă (Nr. raportului de închidere zilnică/Data raportului de închidere zilnică [subrândul 1/subrândul 2] al coloanei 2 nu se corectează, se transcriu valorile din înscrierea precedentă) care corespunde corectării efectuate şi se confirmă prin semnătura persoanei abilitate, indicându-se şi data corectării.
      La sfârşitul anului calendaristic serviciul contabil va întocmi o Notă explicativă (în două exemplare) cu privire la corectările efectuate pe parcursul anului de gestiune, pentru fiecare din maşinile de casă şi de control utilizate de entitate, în care se stipulează rulajele mijloacelor băneşti înregistrate în maşina de casă şi de control concretă şi cele înscrise în RMCC respectiv, ţinând cont de corectările efectuate (în perioadă 1 ianuarie - 31 decembrie). Nota explicativă se aduce la cunoştinţă conducerii, se semnează de conducătorul şi contabilul-şef al entităţii, indicându-se data perfectării Notei. Un exemplar al Notei explicative se păstrează în RMCC respectiv.
     Serviciul Fiscal de Stat la efectuarea controlului fiscal la entitate, în baza studiului suplimentar al benzilor de control (durata păstrării – nu mai puţin de 4 ani de la momentul emiterii) emise de MCC respectivă, acceptă sau refuză (cu consecinţele respective) acceptarea rulajelor băneşti corectate, menţionând despre aceasta în actul de control.

Data arhivării răspunsului - 23.06.2017

    Întreprinderea este veriga de bază a economiei de piață, devenind subiect de drept din momentul înregistrării de stat.
    Întreprinderea are dreptul să deschidă conturi la bancă în scopul efectuării tuturor genurilor de operațiuni de decontare, creditare, încasare etc.
   Operațiunile de casă reprezintă operațiuni de plăți/încasări bănești în numerar efectuate la casieria întreprinderii. În context mai amplu, acestea pot fi definite ca operațiuni legate de circulația mijloacelor bănești în numerar.
    Potrivit art. 7 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, întreprinderea este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să se achite cu bugetul public național, angajații, creditorii, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei.
    În scopul normalizării circulației banilor în numerar, Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 105 din 30 aprilie 1992 stabilește că întreprinderile, instituțiile și organizațiile, indiferent de forma lor juridico-organizatorică:
    a) sunt obligate să păstreze mijloacele bănești la instituțiile bancare;
    b) trebuie să efectueze decontările conform obligațiilor față de alte întreprinderi, instituții și organizații prin virament prin intermediul instituțiilor bancare;
    c) au dreptul să păstreze în casele lor banii în numerar, primiți din instituțiile bancare pentru retribuirea muncii, plata îndemnizațiilor de asigurare socială, burselor pensiilor, cel mult trei zile lucrătoare, inclusiv ziua primirii banilor la instituția bancară;
   d) nu au dreptul să țină în casele lor bani în numerar, până la sosirea termenului de efectuare a plăților, întreprinderile, instituțiile și organizațiile care au încasări bănești permanente și care le cheltuiesc pentru retribuirea muncii și în alte scopuri (plata pensiilor, achiziționarea produselor agricole, recepționarea ambalajelor etc.).
   În scopul asigurării executării prevederilor Decretului, prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25 noiembrie 1992, au fost aprobate Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Norme).
   Conform acestor Norme, întreprinderile, de regulă, primesc de la instituțiile financiare ale statului bani în numerar pentru retribuirea muncii, plata pensiilor și indemnizațiilor, achiziționarea producției agricole, procurarea ambalajului și obiectelor de la populație, acoperirea cheltuielilor de deplasare şi pentru alte scopuri prevăzute de Instrucțiunea Băncii Naționale a Moldovei (în vigoare la acel moment) cu privire la modul întocmirii Raportului privind volumul operațiunilor de casă la instituțiile financiare din Republica Moldova (actualmente este în vigoare Instrucțiunea cu privire la modul de întocmire de către bănci a Raportului privind volumul operațiunilor de casă, aprobată prin HCA BNM nr. 256 din 17 noiembrie 2011).

Data arhivării răspunsului - 21.09.2017

    Conform Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25 noiembrie 1992, operațiunile de casă sunt reglementate de documentele, formularele-tip interdepartamentale ale căror forme sunt aprobate și coordonate cu Ministerul Finanțelor, care în mod obligatoriu sunt folosite (fără schimbări) în toate întreprinderile, indiferent de subordonarea lor departamentală și formele de proprietate.
    Pentru efectuarea decontărilor contra numerar fiecare întreprindere trebuie să aibă casierie.
    Fiecare întreprindere tine un singur registru de casă, în care se ține evidența tuturor încasărilor și eliberărilor de numerar.
    De regulă, primirea numerarului este confirmată prin dispoziția de încasare, iar eliberarea de numerar – prin dispoziția de plată, întocmite respectiv.
    Înscrierile în registrul de casă se fac de către casier imediat după primirea sau eliberarea banilor pe fiecare dispoziție sau alt document de substituire. Zilnic, la sfârșitul zilei de lucru, casierul face totalul operațiunilor, transcrie restul de bani din casă pentru ziua următoare și predă contabilității, contra chitanță, exemplarul doi detașabil (copia înscrierilor din registrul de casă pentru ziua respectivă) cu documentele de casă de încasare și de cheltuieli, notificând acest lucru contra semnătură în registrul de casă.
     Răspunderea pentru respectarea disciplinei de casă este pusă în sarcina conducătorilor, contabililor-șef, conducătorilor serviciilor financiare și casierilor.
    Menționăm că întreprinderile nu au dreptul să țină în casele lor bani în numerar, până la sosirea termenului de efectuare a plăților. Unele restricții și sancțiuni în domeniul operațiunilor de casă sunt prevăzute în art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992.
   Astfel, față de întreprinderi, instituții și organizații, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depășește cumulativ 100 de mii de lei lunar, în baza obligațiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum și care efectuează decontări în numerar și prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat aplică sancțiuni pecuniare în proporție de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
   Sancțiunile menționate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetățenii, gospodăriile țărănești (de fermier), titularii de patente de întreprinzător și cu bugetul public național, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public național, cu întreprinderile, instituțiile și organizațiile, precum și la efectuarea decontărilor de către întreprinderile, instituțiile și organizațiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează în Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, în actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei, cu excepția cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari.
     Noțiunea „intermediar” semnifică persoana căreia o altă persoană i-a plătit o sumă de bani, în numerar sau prin virament, neavând către aceasta obligații financiare directe.
    Termenul de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului primit pentru achiziționarea producției agricole, ambalajului și bunurilor de la populație, precum și pentru cheltuielile de deplasare nu va depăși 30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia. Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit în casa întreprinderii cel târziu în 5 zile de la expirarea termenului de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului.
    Pentru utilizarea numerarului în alt scop decât cel pentru care a fost destinat și /sau nerestituirea în termen a numerarului în casa întreprinderii, organele Serviciului Fiscal de Stat aplică o sancțiune în mărime de 10% din suma numerarului utilizată în alte scopuri şi /sau din suma numerarului nerestituită în termen în casa întreprinderii.

Data arhivării răspunsului - 21.09.2017

        Activitatea caselor de amanet (lombardurilor) este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995.          Lombardurile sunt instituții creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.          La recepționarea de către lombard a obiectelor de uz personal şi casnic în păstrare plata se percepe pentru tot termenul de păstrare convenit.          La recepționarea de către lombard a obiectelor ca amanet, plata pentru păstrare, precum și dobânda pentru împrumut se percepe la rambursarea împrumutului pentru întreg termenul de aflare a obiectelor în lombard.         După expirarea termenului prevăzut în contract, lombardul este în drept să-și satisfacă creanțele din valoarea bunurilor depuse în păstrare sau ca amanet în modul stabilit în contract, dacă legea nu prevede altfel.         Din suma încasată de la vânzarea bunurilor nereclamate (obiectele depuse în păstrare sau ca amanet) se achită plata pentru păstrare, împrumuturile acordate și dobânzile pentru ele și cheltuielile de vânzare, iar soldul sumei lombardul îl restituie posesorului chitanței nominative de depozit sau al biletului nominativ de amanet, la prezentarea lor.         Astfel, lombardul efectuează decontări bănești în numerar și, deci, urmează să utilizeze mașini de casă și de control cu memorie fiscală (MCC) în următoarele cazuri (caz – operațiune economică în înțelesul Hotărârii Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998):  - la rambursarea împrumutului de către debitorul gajist; - la rambursarea dobânzii de către debitorul gajist; - la primirea plăților pentru păstrare; - la vânzarea bunurilor nereclamate.          Justificarea recepționării plăților menționate se face prin înregistrarea acestora în MCC, în conformitate cu Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar și emiterea bonului de casă, care se transmite clientului.

Data arhivării răspunsului - 24.06.2019

        Ce dispozitive și sisteme pentru înregistrarea operațiunilor cu numerar sunt definite în Codul fiscal?           La dispozitive şi sisteme pentru înregistrarea operațiunilor cu numerar, conform art. 5 pct. 40) din Codul fiscal, se referă:          a) mașina de casă și de control cu memorie fiscală – aparat pentru înregistrarea operațiunilor de casă, inclusiv pentru păstrarea și imprimarea informației gestionare și financiare la efectuarea decontărilor bănești în numerar, a cărui construcție înglobează un modul fiscal ce controlează memoria fiscală și dispozitive de imprimare și afișare, asigurând protecția algoritmilor de lucru și a datelor împotriva modificărilor neautorizate;          b) sistemul informatic „Gateway Fiscal” – platformă hardware şi software, a cărei construcție înglobează un nod intermediar de transmitere în timp real a informației gestionare și financiare la executarea operațiunii de plată de la terminalele de plată în numerar (terminal cash-in), prin canale digitale securizate, în sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat, asigurând protecția algoritmilor de lucru și a datelor împotriva modificărilor neautorizate.

Data arhivării răspunsului - 24.06.2019

   Potrivit Regulamentului cu privire la aplicarea mașinilor de casa și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, furnizor (distribuitor exclusiv) de mașini de casă și de control cu memorie fiscală (MCC) este persoana juridică care a obținut, în modul stabilit, aprobarea unui model concret de MCC (incluzându-l în Registrul unic al MCC), iar centru de asistență tehnică pentru MCC – persoana juridică sau întreprinderea individuală care a obținut, în modul stabilit, dreptul de a practica activități de instalare, reparație și deservire tehnică a MCC.
    Articolul 144¹ din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, intrat în vigoare la 27 octombrie 2017, stipulează că furnizorii de mașini de casă și de control și centrele de asistență tehnică pentru mașinile de casă şi de control (în continuare – CAT MCC) sunt în drept să inițieze activitatea doar după înregistrarea la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Direcția generală metodologie proceduri fiscale, și obținerea Certificatului de înregistrare în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control cu memorie fiscală.
    În conformitate cu Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător (anexa nr. 1, compartimentul II, pct. 10), Certificatul de înregistrare în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control cu memorie fiscală (certificat CAT MCC) este un act permisiv care se încadrează în categoria autorizațiilor.
   În particular, modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a certificatului CAT MCC, în partea în care nu este reglementat de Codul fiscal, este stabilit prin Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nr. 160 din 22 iulie 2011.
    Menționăm că ordinea de primire a statutului de CAT MCC și a certificatului CAT MCC (se eliberează gratis, pe un termen de 3 ani) constă în depunerea de către solicitant la SFS a cererii și următoarelor acte:
   a) copia ordinului de numire a persoanelor (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul şi data-limită de valabilitate a legitimației) responsabile de domeniul pentru care se solicită înregistrarea (adresa pentru corespondență, inclusiv e-mail, telefon, fax);
    b) copiile autorizațiilor de funcționare a unităților structurale unde se prestează serviciile sau copiile notificărilor și înștiințărilor de recepționare respective;
   c) copiile contractelor de colaborare cu furnizorul de mașini de casă și de control în care, în mod expres, sunt enumerate modelele de mașini de casă și de control care vor fi deservite (domeniul de certificare pentru solicitanții de certificat CAT MCC);
    d) preavizul furnizorului concret de mașini de casă și de control despre acordul de a elibera sigiliile de protecție pentru mașinile de casă și de control (sigiliile furnizorului);
   e) lista angajaților specialiști (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul și data-limită de valabilitate a legitimației) care efectuează instalarea, repararea și deservirea tehnică a mașinilor de casă și de control.
   SFS examinează documentele depuse și, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii acestora, eliberează certificatul CAT MCC sau refuză motivat eliberarea acestuia. Despre refuzul înregistrării în calitate de CAT MCC, SFS informează solicitantul, în scris, în termen ce nu depășește 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, indicând temeiurile refuzului.
    După înlăturarea cauzelor ce au servit drept temei pentru refuzul înregistrării în calitate de CAT MCC, solicitantul poate depune o nouă cerere, care se examinează în modul stabilit.
    Informația privind eliberarea certificatelor CAT MCC se plasează pe portalul unic al serviciilor publice (www.servicii.gov.md) și pe pagina web oficială a SFS (www.sfs.md).
   În cazul în care se solicită operarea modificărilor în certificatul CAT MCC sau în anexe, la cerere se anexează certificatul CAT MCC cu anexele eliberate anterior. Certificatul CAT MCC reperfectat se eliberează pe același formular sau, după caz, pe un formular nou, ținând cont de modificările indicate în cerere. Modificările se operează în termen de 10 zile lucrătoare.
   Temeiuri pentru reperfectarea certificatului CAT MCC sunt: schimbarea denumirii solicitantului, modificarea altor date reflectate în acesta, fără a căror actualizare nu poate fi identificată legătura dintre certificatul CAT MCC, obiectul certificatului și solicitant.
    La apariția temeiurilor pentru reperfectarea certificatului CAT MCC, solicitantul este obligat ca, în termen de 10 zile lucrătoare, să depună la SFS, conform procedurii stabilite, o cerere de reperfectare a certificatului CAT MCC, împreună cu actul care necesită reperfectare şi cu documentele (sau copiile de pe acestea, cu prezentarea originalelor pentru verificare) ce confirmă modificările.
    Termenul de valabilitate a certificatului CAT MCC reperfectat nu poate depăși termenul de valabilitate indicat în certificatul CAT MCC care se reperfectează.
    În perioada examinării cererii de reperfectare a certificatului CAT MCC, solicitantul își poate continua activitatea în baza declarației pe propria răspundere, depusă la SFS concomitent cu cererea de reperfectare.
    Temei pentru respingerea cererii de reperfectare a certificatului CAT MCC este depistarea de către SFS a unor date neveridice în informația prezentată sau declarată de solicitant.
    Dacă solicitantul intenționează să desfășoare activitatea indicată în certificatul CAT MCC după expirarea termenului de valabilitate, acesta va repeta procedura prevăzută pentru eliberarea certificatului depunând o cerere la SFS cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate de 3 ani.
   După expirarea termenului stabilit pentru emiterea certificatului CAT MCC și în lipsa unui refuz scris din partea SFS de eliberare a acestuia, actul solicitat se consideră acordat prin aprobare tacită.
    Titularul nu este în drept să transmită unei alte persoane, pentru desfășurarea activității în domeniul instalării, reparației, deservirii tehnice a mașinilor de casă și de control, certificatul CAT MCC sau copia de pe el.
    SFS retrage certificatul CAT MCC la solicitarea titularului sau la stabilirea încălcărilor legislației ce țin de activitatea în domeniul instalării, reparației, deservirii tehnice a mașinilor de casă și de control.

Data arhivării răspunsului - 13.12.2017

Data arhivării răspunsului - 12.01.2022

        Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casa și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, permite efectuarea încasărilor în numerar fără utilizarea mașinilor de casă și de control cu memorie fiscală (MCC) la genurile de activitate incluse în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și de control.          Prin urmare, se permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără utilizarea MCC la comercializarea către populație a bunurilor și serviciilor de alimentație publică, în perioada desfășurării iarmaroacelor, expozițiilor, festivalurilor și diverselor măsuri cultural-sportive, în parcuri și străzi, precum și în alte locuri publice, autorizate de autoritățile publice locale și/sau centrale cu informarea subdiviziunii respective a Serviciului Fiscal de Stat.          Astfel, pentru încadrarea în norma legală, autoritatea publică locală/centrală emite dispoziția respectivă, nominalizând agenții economici participanți și informând Serviciul Fiscal de Stat.          Potrivit art. 215 din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010, prin dispoziția primarului, autoritatea administrației publice locale are dreptul să stabilească cerințe privind desfășurarea activităților de comerț în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale turistice, sportive și al altor evenimente similare, inclusiv să permită desfășurarea acestora fără depunerea notificării.         Totodată, agenții economici participanți vor informa în scris subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat, în ale căror raze teritoriale își au sediul stabilit în documentele de constituire, despre desfășurarea activității corespunzătoare.          De menționat că agentul economic participant are obligația să elibereze cumpărătorilor bonuri de plată, în cazul în care aceștia le vor solicită. La finele zilei de gestiune să întocmească pe vânzările efectuate un bon de plată totalizator (excluzând vânzările pentru care au fost eliberate bonuri de plată în parte).

Data arhivării răspunsului - 24.06.2019

    Emiterea, acordarea, acceptarea și rambursarea tichetelor de masă, raportul dintre operatorii, angajatorii și unitățile comerciale/de alimentație publică sunt reglementate de Legea cu privire la tichetele de masă nr. 166 din 21 septembrie 2017.
      În sensul acestei legi, tichetul de masă pe suport de hârtie este un bon de valoare, iar tichetul de masă în format electronic – un card de plată așa cum este prevăzut la art. 5 pct. 40¹) din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile sus-numitei legi, acordat de către angajator salariaților, pentru a fi folosit ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul.
    În cadrul încasărilor în numerar, în toate cazurile, tichetul de masă reprezintă un instrument de plată fără numerar, așa cum este prevăzut la pct. 5 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019).
      Deci, unitatea comercială/de alimentație publică, acceptând instrumentul de plată fără numerar, înregistrează vânzările prin intermediul echipamentelor de casă și de control (ECC).
     Se interzice acordarea unui rest de bani la tichetul de masă pe suport de hârtie. În cazul în care valoarea produselor alimentare vândute este mai mică decât valoarea nominală a tichetului de masă pe suport de hârtie, utilizarea acestuia este considerată integrală.
    La ECC se emite bonul de casă cu înscrisul „TMH” (Tichet de masă pe suport de hîrtie), iar unitatea comercială/de alimentație publică reține tichetul de masă pe suport de hârtie, completând spațiul destinat pentru semnul distinctiv.
    Achitarea cu tichetul de masă în format electronic se efectuează similar achitării cu cardul de plată (bancar), ECC emițând bonul de casă cu înscrisul „TME” (Tichet de masă pe suport electronic).

Data arhivării răspunsului - 24.06.2019

        Emiterea, acordarea, acceptarea și rambursarea tichetelor de masă, raportul dintre operatorii, angajatorii și unitățile comerciale/de alimentație publică sunt reglementate de Legea cu privire la tichetele de masă nr. 166 din 21 septembrie 2017.          În sensul acestei legi, tichetul de masă pe suport de hârtie este un bon de valoare, iar tichetul de masă în format electronic – un card de plată așa cum este prevăzut la art. 5 pct. 401) din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile sus-numitei legi, acordat de către angajator salariaților, pentru a fi folosit ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul.          În cadrul încasărilor în numerar, în toate cazurile, tichetul de masă reprezintă un instrument de plată fără numerar, așa cum este prevăzut la pct. 5 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casa și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998.          Deci, unitatea comercială/de alimentație publică, acceptând instrumentul de plată fără numerar, înregistrează vânzările prin intermediul mașinilor de casă și de control cu memorie fiscală (MCC).          Se interzice acordarea unui rest de bani la tichetul de masă pe suport de hârtie. În cazul în care valoarea produselor alimentare vândute este mai mică decât valoarea nominală a tichetului de masă pe suport de hârtie, utilizarea acestuia este considerată integrală.          La MCC se emite bonul de casă cu înscrisul „TICHET DE MASĂ”, iar unitatea comercială/de alimentație publică reține tichetul de masă pe suport de hârtie, completând spațiul destinat pentru semnul distinctiv.         Achitarea cu tichetul de masă în format electronic se efectuează similar achitării cu cardul de plată (bancar), MCC emițând bonul de casă cu înscrisul „TICHET DE MASĂ ELECTRONIC”.

Data arhivării răspunsului - 24.06.2019

        În conformitate cu prevederile punctul 41 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, mașinile de casă și control se instalează în fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului, operatorului-casier, vânzătorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea și păstrarea temporară a mijloacelor bănești, conform normelor în vigoare.

Data arhivării răspunsului - 24.06.2019

Când maşina de casă şi de control/imprimanta fiscală (MCC/IF) se consideră în stare bună de funcţionare? Încălcarea căror cerinţe conduce la aplicarea amenzii fiscale pentru utilizarea MCC/IF defectate?

   Potrivit pct. 7 subpct. 3) din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019), MCC/IF se consideră în stare de funcţionare dacă îndeplineşte următoarele cerinţe: 
    a) modelul este inclus în Registrul unic; 
    b) regimul fiscal este lansat; 
    c) asigură emiterea bonurilor de casă, a benzilor de control, a rapoartelor de închidere zilnică, a rapoartelor periodice etc.; 
    d) suportul de hîrtie pe care se tipăresc documentele, precum şi modul de imprimare asigură vizibilitatea şi lizibilitatea lor pe perioada de păstrare;
   e) imprimă pe documente data calendaristică curentă şi timpul cu deviere maximă de 15 minute de la timpul real (excepţie făcînd devierea cu o oră în perioada de trecere de la ora de vară/iarnă la ora de iarnă/vară, care nu va depăşi data de 20 noiembrie/aprilie a anului în curs); 
    f) sigiliile furnizorului ECC se aplică în locuri stabilite, valide, nedeteriorate şi elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate în Registrul asistenţă tehnică; 
    g) numărul de fabricaţie programat în MCC/IF este cel de pe placa de marcaj a MCC/IF şi corespunde celui din cartea tehnică.
    MCC/IF care se utilizează cu încălcarea a cel puţin uneia dintre cerinţele enumerate se consideră defectată.
    În cazul în care este neactivată memoria fiscală (nu este lansat regimul fiscal) sau este imposibil de identificat softul instalat în MCC/IF, se sancţionează contribuabilul cu amendă de la 5000 la 15000 de lei, conform art. 254 alin. (1) din Codul fiscal.

Data arhivării răspunsului - 18.09.2023

        În conformitate cu prevederile pct. 8 lit. e) din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, mașina de casă și de control se consideră în stare de funcționare dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:   - modelul MCC este inclus în Registrul unic; - regimul fiscal este lansat;  - MCC asigură emiterea bonurilor de casă, a benzilor de control, a rapoartelor de închidere zilnică, a rapoartelor periodice etc.;  - suportul de hârtie pe care se tipăresc documentele, precum și modul de imprimare asigură vizibilitatea și lizibilitatea lor pe perioada de păstrare; - MCC imprimă pe documente data calendaristică curentă și timpul cu deviere maximă de 15 minute de la timpul real (excepție făcând devierea cu o oră în perioada de trecere de la ora de vară/iarnă la ora de iarnă/vară, care nu va depăși data de 20 noiembrie/aprilie a anului în curs); - sigiliile furnizorului MCC sunt aplicate în locurile stabilite, valide, nedeteriorate și elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate în Registrul asistență tehnică;  - numărul de fabricație programat în MCC este cel de pe placa de marcaj a MCC și corespunde celui din cartea tehnică.          MCC care se utilizează cu încălcarea a cel puțin uneia dintre cerințele enumerate se consideră defectată.

Data arhivării răspunsului - 24.06.2019

     În conformitate cu prevederile pct. 8 lit. e¹) din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, mașina de casă și de control se consideră sigilată de către Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit dacă sigiliile (sigiliul) Serviciului Fiscal de Stat sunt aplicate în locurile stabilite, sunt valide, nedeteriorate și elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor consemnate de către Serviciul Fiscal de Stat în Registrul asistență tehnică.

Data arhivării răspunsului - 13.12.2017

    Obligațiile privind instalarea terminalelor POS sunt stabilite în Legea nr. 845/1992, cu privire la antreprenoriat și întreprindere.
    Astfel potrivit art. 7¹ din Legea menționată, începînd cu 1 iulie 2012, agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare) al căror volum de vînzări din comerţul cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului calendaristic precedent sînt obligaţi, în termen de pînă la 1 iulie a anului imediat următor, să instaleze terminale POS şi să asigure posibilitatea de achitare a plăţilor prin intermediul acestora în subdiviziunile (cu excepţia reţelelor de comerţ ambulant) în care, în aceeaşi perioadă, volumul de vînzări a depăşit suma de 500000 de lei.
   Agenţii economici al căror volum de vînzări din comerţul cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului calendaristic precedent nu sînt obligaţi să instaleze terminale POS pînă la 1 iulie a anului imediat următor, inclusiv în subdiviziunile în care, în aceeaşi perioadă, volumul de vînzări a depăşit suma de 500000 de lei, în cazul în care:
    - achitarea plăţilor a fost efectuată exclusiv fără numerar, cu excepţia celor efectuate de băncile comerciale;
    - activităţile menţionate se desfăşoară în sate (comune), cu excepţia celor aflate în componenţa municipiilor şi oraşelor.
   Reieșind din cele menționate, în cazul în care agentul economic în anul 2018 a instalat terminal POS, din motivul că în anul 2017 volumul de vînzări a depășit 2 milioane de lei, iar în anul 2018 volumul de vînzări a fost mai mic decît 2 milioane de lei, acesta are dreptul în anul 2019, să refuze utilizarea terminalului POS instalat anterior.

Data arhivării răspunsului - 23.10.2019

     Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să se achite cu bugetul public național, angajații, creditorii, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei.
      Principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile și obligațiile rezidenților aferente domeniului valutar sunt prevăzute în Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară.
    Articolul 25 alin. (1) din Legea nr. 62/2008 statuează că regulile de primire/efectuare de către rezidenți și nerezidenți a plăților și transferurilor în cadrul operațiunilor valutare, inclusiv cerința de prezentare a documentelor justificative la primirea/efectuarea acestor plăți și transferuri, precum și cazurile în care plățile și transferurile pot fi primite/efectuate fără prezentarea documentelor justificative se stabilesc de Banca Națională a Moldovei.
    Persoanele juridice rezidente și nerezidente sunt obligate să primească/efectueze plăți și transferuri în cadrul operațiunilor valutare numai prin conturile bancare/conturile de plăți, cu excepția cazurilor în care efectuarea operațiunilor valutare este permisă în numerar sau cu utilizarea cardurilor și a instrumentelor de plată (art. 25 alin. (3)).
    Cazurile în care operațiunile valutare pot fi efectuate de către rezidenți și nerezidenți în numerar sau cu utilizarea cecurilor de călătorie în valută străină, inclusiv cazurile de depunere în/eliberare din conturile bancare/conturile de plăți ale acestora a numerarului în valută străină și în monedă națională și a cecurilor de călătorie în valută străină, sunt indicate la art. 26 din Legea nr. 62/2008.
      Limitele de utilizare a cardurilor de către rezidenți și nerezidenți în cadrul operațiunilor valutare sunt stabilite la art. 27 din Legea nr. 62/2008.
     Ținând cont de cele expuse, comunicăm că agentul economic rezident, la efectuarea operațiunilor valutare, urmează să respecte prevederile Legii nr. 62/2008.
     Totodată, menționăm că în cazul în care toate mijloacele bănești obținute de contribuabil din comercializarea de mărfuri, prestarea de servicii sunt înregistrate în conturile bancare, luate la evidență fiscală de către Serviciul Fiscal de Stat, și reflectate la venituri, impedimente fiscale nu apar.
      Justificarea documentară a tranzacţiei economice urmează a fi efectuată conform Legii contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017. Potrivit acesteia:
     -document primar reprezintă confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce); certifică producerea unui eveniment (art. 3 alin. (1));
     -faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare (art. 11 alin. (1));
   -documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în cazurile prestării serviciilor, cu excepţia serviciilor financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfmanţare, asociaţiile de economii şi împrumut (art. 12 alin. (1) lit. b));
   -pentru operaţiunile prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea menţionată care au caracter internaţional, de export-import al activelor şi serviciilor, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internaţională sau cele prevăzute de contract (art. 12 alin. (3)).
     Astfel, în condițiile prevederilor expuse, justificarea tranzacției cu privire la bunurile comercializate/serviciile prestate unui nerezident, precum și de încasare a mijloacelor bănești din contul deschis la un operator al unui sistem de plăți online (de exemplu PayPal) pe un card bancar deschis pe o persoana fizică (de exemplu pe numele administratorului) care este legat de contul curent al acesteia și transferarea obligatorie în continuare a acestora în contul bancar al întreprinderii, poate fi efectuată în baza documentelor aplicate în practica internațională (invoice), precum şi extrasul contului de card și contului bancar (care confirmă achitarea acestor servicii).

Data arhivării răspunsului - 10.12.2019

Data arhivării răspunsului - 18.09.2023

Data arhivării răspunsului - 02.10.2024

    În conformitate cu pct. 7 sbp. 6) din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019, utilizatorii mașinilor de casă și de control/imprimantelor fiscale sunt obligați să asigure păstrarea rapoartelor de închidere zilnică (lipite în Registrul MCC/IF) – nu mai puțin de 4 ani de la momentul emiterii acestora.

Data arhivării răspunsului - 02.10.2024