Au dreptul la depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit сetățenii Republicii Moldova care intenționează, pe parcursul anului fiscal, să-și schimbe domiciliul din Republica Moldova în altă țară, să utilizeze scutirea personală integrală? Conform art. 83 alin.(1) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii. În coformitate cu alin.(1) art.33 din Codul fiscal fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 24000 lei pe an. Rezidentul este orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos: - are domiciliu permanent în Republica Moldova; - se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal. Astfel, în cazul respectării normelor menționate, сetățenii RM la depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit, au dreptul să utilizeze scutirea personală integral.
Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET15) (în continuare Declarația) precum si Regulamentul privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit sînt reglementate de prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017. Prin urmare, în conformitate cu pct. 5 din Regulamentul menționat, suma veniturilor se indică în declarație în lei și bani, conform modelului: XXX,YY, unde XXX este partea întreagă (în lei) a valorii, iar YY – partea zecimală (banii pînă la sutimi de unitate). De asemenea, potrivit p.16 din Regulamentul dat, în poziția B3 din secțiunea întîi a Declarației in mod obligatoriu se indică domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice. Totodata, în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (6) din Codul Fiscal, darea de seamă fiscală se consideră recepţionată de organul fiscal în conformitate cu alin. (5) din articolul menționat în cazul în care contribuabilul prezintă dovezi în acest sens: un exemplar de dare de seamă fiscală cu menţiunea organului fiscal că a primit-o, o recipisă, eliberată de organul fiscal, avizul poştal, o recipisă electronică de confirmare a acceptării acesteia în sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat etc. Potrivit prevederilor art. 187 alin. (4) din Codul Fiscal, contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere semnează darea de seamă fiscală, asumîndu-şi răspunderea prevăzută de lege pentru prezentarea de date şi informaţii false sau eronate. [modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Ordinul Ministerului Finanţelor nr.102 din 3 iulie 2017])
Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit dacă obține venit impozabil sub formă de salarii, care depășesc plafonul stabilit în art. 15 lit. a) din Codul fiscal pe an, cu excepția cazului cînd obține venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă.
.
Arhivă (Modificat în conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, în redacția Legii nr. 267 din 23.12.2011 publicată în M.O. nr. 13-14/32 din 13.01.2012)
Urmează de a fi reflectat în Declaraţia CET08 venitul îndreptat spre achitare întreprinzătorului individual la care numărul mediu scriptic de personal este de 2 persoane şi venitul din vînzări pe an nu depăşeşte 3 milioane lei ? În conformitate cu prevederile art. 90¹ alin. (3¹) lit. d) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 alin. (1) reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 15% din veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor întreprinzătorilor individuali sau gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). Prevederea prezentei litere nu se aplică întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care obţin venituri din vînzări în mărime de pînă la 3 milioane de lei pe an şi al căror număr mediu scriptic de personal nu depăşeşte 9 persoane. Prin urmare, în cazul în care întreprinzătorul individual satisface cerinţele lit. d) alin. (3¹) art. 90¹ din Codul fiscal, din venitul primit de către acesta impozitul în mărime de 15% nu se reţine, şi, respectiv, acest venit nu se reflectă în Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET08).
În cazul în care persoana care pleacă în străinătate la locul permanent de trai transmite (prin procură) în posesie şi/sau folosinţă bunurile deţinute unei alte persoane, atunci, în cazul vînzării acestor bunuri, venitul obţinut de pe urma acestei tranzacţii poate fi declarat şi respectiv achitat, din numele proprietarului plecat din ţară în baza împuternicirilor acordate (conform art. 8 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal), de către persoana pe numele căreia a fost eliberată procura.
Conform prevederilor lit. h) al art.18 din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevenţe) este stabilit ca sursă de venit impozabilă. Totodată, potrivit prevederilor alin.(31) al art.901 din Codul fiscal persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 12 % din royalty achitate în folosul persoanelor fizice. În conformitate cu prevederile alin.(4) art.901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol scuteşte beneficiarul cîştigurilor şi veniturilor specificate la alin. (1), (3), (31), (33), (34) şi (35) art.901 de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora. Astfel, persoanele fizice-cetăţeni ce obţin venit din royalty nu vor îndeplini cîmpul 1.6 “Royalty” din formularul CET08, ţinînd cont de lipsa temeiului legal pentru completarea acestuia.
Cine este obligat să depună Declaraţia persoanei fizice (Forma CET08)? Persoanele fizice care corespund condiţiilor specificate la alin.(2) lit.a) şi b) al art.83 din Codul fiscal, sînt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit (Forma CET08).
.
Comasarea cu întrebarea din pct. 29.2.5.11. al Bazei Generalizare a practicii fiscale.
Apare oare obligaţia de a reflecta în Declaraţia persoanei fizice (Forma CET08) veniturile neimpozabile? La completarea Declaraţiei persoanei fizice (Forma CET08), veniturile neimpozabile, stabilite în art.20 din Codul fiscal, nu urmează a fi reflectate.
Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit dacă suma totală a veniturilor impozabile, atît sub formă de salariu, cît și din alte surse, depășește plafonul stabilit în art. 15 lit. a) din Codul fiscal pentru anul respectiv. Concomitent, potrivit art.18 lit. e) și art.37 alin. (7) din Codul fiscal, suma creșterii de capital în anul fiscal egală cu 50% din suma excedentară a creșterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal, reprezintă venit impozabil. Astfel, în cazul în care la înstrăinarea activului (proprietate privată) la prețul de achiziție sau la un preț mai mic decît prețul de achiziție a activului, persoana fizică nu a obținut venit impozabil aferent înstrăinării activului, aceasta nu va avea obligația depunerii Declarației.
Este obligată persoana fizică să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET 08), în cazul în care pe parcursul anului aceasta a beneficiat de pensie și a obținut venit din salariu de la un singur loc de muncă? Potrivit art.83 alin. (2) lit. b) liniuța a doua, persoanele fizice rezidente au obligația de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (Forma CET08), în cazul în care obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte mărimea plafonului stabilit în art. 15 lit. a) din Codul fiscal pentru anul respectiv, cu excepţia persoanelor fizice care obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă. Conform prevederilor art. 20 lit. a) al Codului fiscal, în venitul brut nu se includ anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat şi drepturi de asistenţă socială achitate din bugetul de stat, specificate de legislaţia în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform art.22 al Codului fiscal. Totodată, potrivit art. 12 pct. 2) al Codului fiscal, noțiunea de anuităţi se definește ca plăţi regulate ale sumelor de asigurare, ale pensiilor sau indemnizaţiilor (prestaţiilor). Astfel, persoana fizică care a obținut venit sub formă de salariu de la un singur loc de muncă și concomitent a beneficiat de pensie, conform normelor legislative menționate nu are obligația de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma CET08). Însă, în cazul în care au fost admise erori la calcularea și reținerea impozitului pe venit din salariu la un singur loc de muncă, la persoana fizică apare obligația achitării impozitului și, în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) lit. a) al Codului fiscal, apare obligația de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit.
În conformitate cu art. 83 alin. (1) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, alin. (2) al articolului menționat stabilește expres categoriile de contribuabili care au obligația de prezentare a declarației cu privire la impozitul pe venit. În conformitate cu art.182 alin.(2) din Codul fiscal, obligația de a reține sau percepe impozite, taxe, majorări de întârziere (penalități) şi/sau amenzi rămâne a fi a contribuabilului a cărui persoană cu funcție de răspundere este obligată să le rețină sau să le perceapă de la o altă persoană şi să le transfere până cînd impozitele, taxele, majorările de întârziere (penalitățile) şi/sau amenzile vor fi declarate sau trebuiau să fie declarate de persoana de la care trebuia să fie reținute sau percepute ori până la stingerea lor totală în celelalte cazuri. Alineatul (3) al aceluiași articol stabilește că obligațiile fiscale ale contribuabilului pentru care persoana lui cu funcție de răspundere este responsabilă în conformitate cu articolul menționat rămân obligații ale contribuabilului până la stingerea lor deplină în cazul reținerii sau perceperii impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere şi/sau amenzilor de la alte persoane. Articolul 129 pct. 6) din Codul fiscal stabilește că obligația fiscală este obligația contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă, aceasta luând naștere, în conformitate cu prevederile art. 169 din Codul menționat, în momentul apariției circumstanțelor, stabilite de legislația fiscală, ce prevăd stingerea ei. Potrivit prevederilor Codului fiscal, reținerea prealabilă a impozitului pe venit se aplică aferent veniturilor achitate persoanelor fizice indicate la art. 88-90 din Codul fiscal. Respectiv, în cazul în care persoana fizică obține venituri care se impozitează prin prisma art. 88-90 din Codul fiscal şi a depus declarația cu privire la impozitul pe venit, sau urmează să depună declarația menționată, în conformitate cu art. 83 din Codul menționat (pentru anul 2014 - 25 martie a anului 2015), urmărirea obligației de achitare a impozitului pe venit se realizează deja nu la contribuabilul responsabil de reținere la sursa de plată, ci la persoanele fizice beneficiare a venitului, cărora li s-a efectuat reținerea prealabilă a impozitului. Urmărirea obligației la beneficiarul venitului începe cu următoarea zi termenului stabilit de declarare. În cazul admiterii situațiilor de diminuare a obligației fiscale aferente impozitului pe venit, față de contribuabil se vor aplica sancțiuni fiscale în conformitate cu art. 260 și art. 261 din Codul fiscal.
Conform art. 1314 alin.(1) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opțiunea de a dobândi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de leasing).
Potrivit art. 1315 alin. (5) din Codul menționat, lease-back constituie operațiunea în cadrul căreia vânzătorul poate întruni calitatea de locatar în cazul în care ia în leasing bunul vîndut de el.
Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, prevederile prezentului capitol se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenți și nerezidenți ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.
Astfel, în cazul înstrăinării activului de capital, indiferent de tipul contractului prin care a fost înstrăinat acesta, persoana fizică urmează să determine creșterea sau pierderea de capital aferent operațiunii respective, potrivit cerinţelor reglementate de capitolul 5 al Codului fiscal.
Obligativitatea prezentării Declarației de către persoana fizică rezidentă este reglementată de prevederile art. 83 alin. (2) din Codul fiscal.
Totodată, menționăm că potrivit art. 40 alin.(6) și (51) din Codul fiscal creşterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază și autoturismului care a fost în proprietatea contribuabilului cel puţin 3 ani până la data înstrăinării ( cu excepţia autovehiculelor de colecție de interes istoric sau etnografic) nu sunt recunoscute în scopuri fiscale.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 356 din 29.12.2022, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 456-459 din 30.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
Potrivit art.4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la leasing, lease-back constituie operaţiunea în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi dreptul de proprietate asupra unui bun în scopul de a-l lua ulterior în leasing. Totodată, în conformitate cu prevederile art.37 din Codul fiscal, subiecții creşterii sau pierderii de capital sînt toți contribuabilii (persoane fizice sau juridice), rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova, care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital. Astfel, în cazul înstrăinării activului de capital, indiferent de tipul contractului prin care a fost înstrăinat acesta, persoana fizică urmează să determine creșterea sau pierderea de capital aferent operațiunii respective, potrivit cerinţelor reglementate de capitolul 5 al Codului fiscal. Obligativitatea prezentării Declarației de către persoana fizică rezidentă este reglementată de prevederile art.83 alin.(2) din Codul fiscal. Totodată, menționăm că potrivit art.40 alin.(6) din Codul fiscal creşterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.
Va fi obligat să prezinte declarația privind impozitul pe venit persoana fizică în cazul înstrăinării proprietății unei persoane juridice care, potrivit articolului menționat, nu au efectuat reținerea prealabilă a impozitului pe venit la sursa de plată? În conformitate cu prevederile art. 90 alin.(1) din Codul fiscal, nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89, 901 şi 91, din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier, din înstrăinarea valorilor mobiliare, precum şi din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital, iar în cazul lichidării agentului economic – din plăţile la lichidare în formă nemonetară. Totodată, veniturile obținute de către persoanele fizice din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier, din înstrăinarea valorilor mobiliare, precum şi din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital, plăţile la lichidare în formă nemonetară reprezintă surse de venit impozabile. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.37 din Codul fiscal, subiecții creşterii sau pierderii de capital sînt toți contribuabilii (persoane fizice sau juridice), rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova, care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital. Astfel, în cazul înstrăinării activului de capital, indiferent de tipul contractului prin care a fost înstrăinat acesta, persoana fizică urmează să determine creșterea sau pierderea de capital aferent operațiunii respective, potrivit cerinţelor reglementate de capitolul 5 al Codului fiscal. Obligativitatea prezentării Declarației de către persoana fizică rezidentă este reglementată de prevederile art. 83 alin. (2) din Codul fiscal. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 288 din 15.12.2017 (în vigoare 01.01.2018)]
În conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de completare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET15), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.102 din 3 iulie 2017, informația privind direcționarea a unui cuantum din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către beneficaiarii desemnării procentuale se va reflecta în secțiunea a șasea „Desemnarea procentuală” a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET15). Astfel, la poziția „M1” este indicată mărimea cuantumului desemnării procentuale stabilit la art. 152 din Codul fiscal, iar la poziția „M2” se indică codul fiscal al beneficiarului desemnării procentuale.
În conformitate cu art. 187 alin. (2) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă privind impozitele şi taxele. Astfel, indiferent de faptul unde contribuabilul își are reședința acesta va depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit la oricare subdiviziune a Serviciului Fiscal de Stat.
În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri:
- 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole (art. 901 alin.(3));
- 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv (art. 901 alin.(31));
- 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv(art. 901 alin.(31));
- 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acționari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social (art. 901 alin.(31));
- 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice (art. 901 alin.(31));
- 6% din mărimea sumei mijloacelor băneşti donate persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător (art. 901 alin.(31));
- 18% din câștigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia câștigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câștig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal (art. 901 alin.(33));
- 12% din câștigurile de la campaniile promoționale în partea în care valoarea fiecărui câștig depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal (art. 901 alin.(33));
- 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali, a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural. (art. 901 alin.(35));
- 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente desfacerii prin unităţile comerţului de consignație a mărfurilor (art. 901 alin. (36));
- 7% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente de către băncile, asociaţiile de economii şi împrumut, precum şi emitenții de valori mobiliare corporative (art. 901 alin. (37));
- 12% din veniturile sub formă de dobânzi şi/sau creştere de capital determinată conform art. 40 alin. (7) de la valorile mobiliare de stat obţinute de către persoanele fizice (art. 901 alin. (38)). Ținînd cont de prevederile art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, pentru persoana fizica, care a obținut venitul din care s-a efectuat reţinerea finală a impozitului conform cotelor stabilite prin articolul menționat, nu apar careva obligaţii fiscale privind achitarea şi declararea impozitului din venitul menționat.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 356 din 29.12.2022, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 456-459 din 30.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
Urmează persoanele fizice de a include în venitul brut și de a declara veniturile din care a fost efectuată reţinerea finală a impozitului pe venit? În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri: - 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole (art. 901 alin.(3)); - 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv (art. 901 alin.(31)); - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv(art. 901 alin.(31)); - 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acţionari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social (art. 901 alin.(31)); - 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice (art. 901 alin.(31)); - 6% din mărimea sumei mijloacelor băneşti donate persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător; (art. 901 alin.(31)); - 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal (art. 901 alin.(33)); - 12% din cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal (art. 901 alin.(33)); - 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali, a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural. (art. 901 alin.(35)); - 10% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente desfacerii prin unităţile comerţului de consignaţie a mărfurilor (art. 901 alin.(36)). Ținînd cont de prevederile art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, pentru persoana fizica, care a obținut venitul din care sa efectuat reţinerea finală a impozitului conform cotelor stabilite prin articolul menționat, nu apar careva obligaţii fiscale privind achitarea şi declararea impozitului din venitul menționat. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
Apare la moștenitor obligația de stingere a datorie fiscale la impozitul pe venit a persoanei decedate la primirea moștenirii? Conform prevederilor art. 2162 alin. (1) din Codul civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane (moştenitori). Potrivit art. 2162 alin. (4) din Codul civil, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului trec la moştenitor. Totodată, art. 2162 alin.(3) din Codul civil, prevede că moştenitorul dobîndeşte drepturile patrimoniale şi obligaţiile defunctului, cu excepţia celor care, prin natura lor, sînt legate în mod inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot transmite de la o persoană la alta. Articolul 17 din Codul fiscal, stabilește că veniturile generate de proprietatea persoanei decedate se consideră venituri ale moştenitorului după acceptarea succesiunii. Potrivit art. 20 lit. i) din Codul fiscal, pentru moștenitor – rezident al Republicii Moldova, patrimoniul primit cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă. Totodată, conform prevederilor Regulamentului privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul semnează declaraţia şi indică data prezentării acesteia. Primirea declaraţiei se confirmă de organul fiscal prin ștampila cu antet şi prin semnătura funcționarului care a primit declaraţia. Astfel, obligația de prezentare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit revine fiecărui contribuabil personal, și nu poate fi transmisă prin moștenire sau imputată moștenitorilor. Prin urmare, obligațiile fiscale a persoanei decedate, calculate în Declarația persoanei fizice privind impozitul pe venit, nu pot fi determinate, deoarece persoana respectivă nu mai există ca subiect de drept. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.133 din 15.11.2018, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 467-479 din 14.12.2018, în vigoare 14.01.2019 ]
Urmează a fi reflectate în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit patrimoniul primit cu titlu de donaţie sau de moştenire? Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă. Astfel, ținînd cont de prevederile menționate, patrimoniul primit cu titlu de donație sau moștenire de către persoana fizică rezidentă, nu constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit, respectiv, nu apare obligația de a fi incluse în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.
Conform art.8 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuţii de administrare fiscală personal sau prin intermediul reprezentantului său. Potrivit prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai fondurilor de investiţii), Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. Conform pct.(3) din Regulamentul privind modul de completare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET 18), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.150 din 05.09.2018, declarația poate fi completată de persoana fizică atît pe suport de hîrtie, cît și în mod electronic. Respectiv, aceasta poate fi expediată prin poştă, sau în mod electronic la oricare subdiviziune teritorială a Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, aceasta se va considera recepţionată de Serviciul Fiscal de Stat în cazul în care contribuabilul prezintă următoarele dovezi: un exemplar de dare de seamă fiscală cu menţiunea Serviciului Fiscal de Stat că a primit-o, o recipisă, eliberată de Serviciul Fiscal de Stat, avizul poştal, o recipisă electronică de confirmare a acceptării acesteia în sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat (art.187 alin.(5) și (6) din Codul fiscal).
Dat fiind faptul că reținerea impozitului pe venit din cîștigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive este una finală, art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, persoana fizică nu va fi obligată să includă veniturile date în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET18).
Este oare obligată persoana fizică să depună Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit în cazul înstrăinării locuinței de bază?
Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;
b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.
Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.
Astfel, în cazul înstrăinării locuinței de bază, nu apare obligația prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18).
Care sunt metodele de prezentare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18)?
Care documente urmează a fi anexate la Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit în scop de confirmare a veniturilor declarate?
Legislația fiscală și Regulamentul privind modul de completare a Declarației (Formularul CET18), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.150 din 05 septembrie 2018, nu prevede anexarea documentelor confirmative în scop de confirmare a veniturilor declarate.
Cum urmează a fi depusă Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) prin intermediul sistemului informațional „Declarație electronică”
Serviciul „Declarație electronică” este destinat persoanelor fizice cetățeni pentru depunerea Declarației cu aplicarea semnăturii electronice sau mobile, fără ca persoana să se prezinte în cadrul direcțiilor de deservire fiscală (subdiviziunile teritoriale).
Pentru obţinerea accesului la serviciile fiscale electronice ca persoană fizică, este necesar de a parcurge procedura de autentificare pe portalul serviciilor fiscale electronice accesând Cabinetul personal al contribuabilului de pe portalul www.sfs.md, utilizând semnătura electronică. Pentru aceasta este necesar de parcurs următorii paşi:
1. De pe pagina web a SFS (www.sfs.md) accesați Cabinetul personal sau direct accesați portalul serviciilor fiscale electronice www.declaratii.fisc.md.
2. Vă autentificați pe portal prin intermediul serviciului M-Pass.
3. Alegeți tipul de semnătură electronică pe care îl dețineți.
4. Selectați tipul persoanei și anume „Persoană fizică” și accesați butonul „Setează”.
Pentru depunerea Declarației, accesăm compartimentul „Declaraţie electronică pentru persoane fizice” Pagina de start al serviciului „Declaraţia electronică” - conţine:
a) Informaţia despre utilizator;
b) Posibilitatea de a schimba limba de navigare;
c) Bara de meniu care indică la ce etapă se află declaraţia, unde aveți posibilitatea de a crea, semna și expedia declarația;
d) Modulul de căutare a declaraţiei; e) Şi opţiunea „Declaraţie nouă”.
Pentru a prezenta Declarația este necesar să accesați „Declarația precompletată” sau „Declarația cu privire la impozitul pe venit”. Compartimentul „Declarația precompletată” permite generarea unei declaraţii precompletate cu datele disponibile în SIA SFS în baza informațiilor despre veniturile obținute de persoana fizică oferite de către angajatori sau plătitori de venituri. În partea de sus a Declarației este indicată perioada fiscală pentru care se depune aceasta.
În Secțiunea întâi „Informație generală” se reflectă categoria persoanei fizice care prezintă Declarația, datele de identificare a contribuabilului sunt completate în mod automat, datele de contact înscrise la poziția B7 care se completează de contribuabil sunt informații confidențiale și vor fi utilizate de SFS la necesitate, exclusiv în procesele de administrare fiscală.
Secțiunea a doua „Calculul obligației fiscale pentru persoana fizică rezidentă” este precompletată cu toate veniturile obținute sub formă de salariu, suma impozitului pe venit reținut, deducerile, scutirile și suma obligațiilor fiscale.
Compartimentul „Scutiri” este de asemenea precompletat în funcție de tipul scutirii la care are dreptul contribuabilul conform legislației. Scutirile reprezintă venit neimpozabil care la determinarea obligațiilor aferente impozitului pe venit se scade din suma venitului obținut de persoana fizică. Dacă scutirile au fost utilizate la locul de muncă în mărime integrală, câmpurile respective sunt precompletate în mod automat. În caz contrar prin utilizarea opțiunii de modificare a Declarației putem indica o nouă categorie de scutire sau a ne refuza în cazul nerespectării condițiilor stabilite de Codul fiscal. Suma totală a scutirilor utilizate de contribuabil se reflectă la poziția D7. Secțiunea E reflectă primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiile de asigurări sociale stabilite în sumă fixă și achitate în mod individual care se scad din venitul obținut pentru a determina venitul impozabil. Sumele acestora pot fi verificate în informația oferită de către angajator. La poziția DE se calculeaza suma totală a scutirilor şi deducerilor prin însumarea valorilor de la pozițiile precedente.
În secțiunea F „Calculul impozitului pe venit” se calculează venitul impozabil ca diferența dintre suma totală a venitului brut și suma totală a scutirilor și deducerilor la care are dreptul contribuabilul. La poziția F4 se calculează suma venitului impozabil conform cotelor în vigoare. În cazul în care persoana fizică înregistrează obligații ce necesită a fi achitată la buget, aceasta va fi indicată la poziția F8. La poziția F9 se reflectă suma impozitului reținut în plus, restituirea impozitului va putea fi realizată începând cu ziua următoare termenului stabilit la art. 83 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.
Secțiunea a treia „Calculul obligației fiscale pentru persoana fizică nerezidentă” este precompletată cu toate veniturile obținute sub formă de salariu diminuate cu primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, suma impozitului pe venit reținut, veniturile sub formă de creștere de capital, dobândă, royalty, ș.a.
Secțiunea a patra „Calculul creșterii sau pierdirilor de capital” se completează de către contribuabil în cazul în care acesta înstrăinează active de capital. La poziţia K3 se indică suma încasată ca rezultat al înstrăinării activului de capital (art.40 alin.(2) din Codul fiscal). La poziţia K5 se indică suma bazei valorice ajustate (majorată sau micşorată), care se determină conform art.42 din Codul fiscal.La poziţia K8 se reflectă suma impozabilă a creşterii de capital, care se determină prin aplicarea coeficientului de 50% la rezultatul obţinut din diferenţa dintre indicatorii K6-K7. Valoarea în cauză urmează a fi transferată în poziţia C2 col.3.
Secțiunea a cincea „Facultativă” urmează a fi completată de persoanele fizice care doresc să direcţioneze un cuantum stabilit la art.152 din Codul fiscal, 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către asociaţiile obşteşti, fundaţiile şi instituţiile private înregistrate în Republica Moldova care desfăşoară activităţi de utilitate publică. Astfel la poziția M1 se indică codul fiscal al beneficiarului în favoarea căruia se efectuează desemnarea procentuală din lista publicată anual pe pagina web asp.gov.md.
Fiind de acord cu datele precompletate din Declarație se accesează butonul „Salvare”. În cazul în care este necesar de a fi completate date suplimentare despre venituri sau scutiri, va fi necesar de bifat butonul „Modifică”.
Declarația salvată se află în statutul „Noi” ea poate fi ştearsă, previzualizată, modificată sau semnată. Pentru a semna declaraţia electronică, tastăm butonul „Semnează”.
Ulterior automat vom fi redirecţionaţi în serviciul guvernamental MSign. Alegem tipul de semnătură electonică de care dispunem, şi semnăm darea de seamă.
După aplicarea semnăturii, Declaraţia trece în compartimentul „Semnate” cu statutul „Semnat”.
Accesând Declaraţia, sunt disponibile următoarele opţiuni:
˗ eliminarea totală a documentului accesând Butonul „Şterge”;
˗ vizualizarea documentului - „Previzualizare”;
˗ Butonul „Şterge semnătura” - permite să ştergeţi semnătura aplicată şi Declaraţia va fi returnată în rubrica „Noi”;
˗ Butonul „ Trimitere” - permite expedierea Declaraţiei către Serviciul Fiscal de Stat.
La accesarea butonului „Trimite” formularul se va regăsi în statutul „ Trimise/primite”. Formularul va trece de etapa de validare a datelor şi se va schimba statutul Declaraţiei în „Acceptat”. În statutul „Acceptat” putem vizualiza „Recipisa” - document confirmativ că Declaraţia a fost transmisă şi prezentată către Serviciul Fiscal de Stat. În caz de refuz veți primi notificare de la SFS.