Ordinul SFS nr. 135 din 01-04-2024

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.3 Transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (art. 24 alin. (19) CF)

29.1.3.3.5

Se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaților/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual în cazul depășirii plafonului stabilit?

     În conformitate cu prevederile pct.34 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, cheltuielile suportate pentru transportul organizat al salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual se stabilesc în limita plafonului deductibil de 75 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate pentru transportul organizat şi numărul de salariaţi/zilieri/studenţi/elevi transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a acestora.
     Concomitent, potrivit pct. 35 din Regulamentul menționat, în cazul depăşirii plafonului stabilit, suma depăşirii se va considera drept o facilitate impozabilă aferent căreia apare obligaţia de declarare şi achitare:
1) în cazul salariaţilor – a impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
2) în cazul zilierilor – a impozitului pe venit şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;
3) în cazul studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual – a impozitului pe venit şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
     Conform art. 24 alin. (192) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru orice plăţi efectuate în folosul angajatului, în raport cu care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi/sau au fost reţinute primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozitul pe venit din salariu, datorate de angajator şi angajat. Prevederile prezentului alineat nu limitează dreptul la deducere în scopuri fiscale a altor tipuri de cheltuieli conform prevederilor prezentului articol.
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) și Hotărârii Guvernului nr.1029/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (implementarea politicii bugetar-fiscale]

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.3 Transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (art. 24 alin. (19) CF)

29.1.3.3.10

Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru studiile profesionale şi perfecţionare ale salariaţilor, precum şi pentru activităţile aferente consolidării  culturii corporative şi a spiritului de echipă?

     Conform pct. 45 și 451 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018, angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale, suportate în folosul salariaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sînt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a salariaţilor.
     Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate pentru perfecţionarea salariaţilor, alta decât cea prevăzută la pct.45, precum şi pentru activităţile aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă, ţinând cont de plafonul prevăzut la art. 24 alin. (193) din Cod.
   Totodată, potrivit pct. 46 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct. 45 şi 451 se permite în baza următoarelor documente confirmative:
1) ordinul intern al angajatorului ce specifică lista salariaţilor care beneficiază de studiile profesionale sau perfecţionare;
2) ordinul intern al angajatorului cu privire la activităţile desfăşurate aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă;
3) contractul, factura fiscală şi alte documente ce confirmă cheltuielile suportate pentru serviciile de instruire profesională/perfecţionare a salariaţilor/cheltuielile suportate pentru desfăşurarea activităţilor aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă.
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) și Hotărârii Guvernului nr.1029/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (implementarea politicii bugetar-fiscale]

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.3 Transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (art. 24 alin. (19) CF)

29.1.3.3.8

Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajaților/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual?

   Conform pct. 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018, cheltuielile suportate pentru hrana organizată a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual se stabilesc în limita plafonului deductibil de 70 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată.
     Totodată, potrivit pct. 41 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată se permite în baza următoarelor documente confirmative:
1) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări/unităţii în învăţământul dual care stabileşte politica de hrană organizată, lista salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor asiguraţi cu hrană şi limita pentru fiecare an per persoana fizică;
2) documentul ce reprezintă acordul persoanei fizice pentru hrană organizată;
3) documentele ce confirmă costul suportat pentru hrana organizată, în cazul în care angajatorul/beneficiarul de lucrări/unitatea în învăţământul dual asigură hrana în mod independent;
4) contractul privind prestarea serviciilor de catering, în cazul în care angajatorul/beneficiarul de servicii/unitatea în învăţământul dual asigură hrana organizată contractând serviciile companiilor terţe;
5) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al salariaţilor)/extras din Registrul de evidenţă al zilierilor/contractul de formare profesională în învăţământul dual.
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) și Hotărârii Guvernului nr.1029/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (implementarea politicii bugetar-fiscale]

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.3 Transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (art. 24 alin. (19) CF)

29.1.3.3.7

Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru hrana organizată a angajaților/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual?

     În conformitate cu prevederile art.24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, inclusiv a cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţămînt dual, conform modului stabilit de Guvern.
   Totodată, potrivit art. 24 alin. (194) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru transportul şi hrana studenţilor stagiari şi/sau elevilor în baza raporturilor reglementate de Codul educaţiei şi/sau Legea nr. 110/2022 cu privire la învăţământul dual, conform modului stabilit de Guvern.
     De asemenea, conform art. 24 alin. (24) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate de către beneficiarii de lucrări pentru transportarea şi hrana salariaţilor zilieri, conform modului stabilit de Guvern. Subsecvent, potrivit pct. 38 și 39 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018, se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual conform art. 24 alin. (19), (194) şi (24) din Cod.
      Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana organizată a salariaţilor ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opţiune în raport cu un salariat.
      Angajatorul ai cărui salariaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a salariaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de salariaţi în luna respectivă.
     Astfel, conform pct. 40 din Regulamentul menționat, cheltuielile suportate pentru hrana organizată a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual se stabilesc în limita plafonului deductibil de 70 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată.
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) și Hotărârii Guvernului nr.1029/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (implementarea politicii bugetar-fiscale]

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.3 Transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (art. 24 alin. (19) CF)

29.1.3.3.9

Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru studiile profesionale şi perfecţionare ale salariaţilor, precum şi pentru activităţile aferente consolidării  culturii corporative şi a spiritului de echipă?

    În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, inclusiv a cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţămînt dual, conform modului stabilit de Guvern. Totodată, potrivit art. 24 alin. (193) lit. b) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator, în folosul salariatului, pentru perfecţionarea salariaţilor, alta decât cea prevăzută la alin. (19), precum şi pentru activităţile aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă, în modul stabilit de Guvern.
    De asemenea, conform pct. 45 și 451 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018, angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale, suportate în folosul salariaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sînt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a salariaţilor.
    Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate pentru perfecţionarea salariaţilor, alta decât cea prevăzută la pct. 45, precum şi pentru activităţile aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă, ţinând cont de plafonul prevăzut la art. 24 alin. (193) din Cod.
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) și Hotărârii Guvernului nr.1029/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (implementarea politicii bugetar-fiscale]

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.3 Transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (art. 24 alin. (19) CF)

29.1.3.3.6

Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaților/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual?

    Conform pct.34 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, cheltuielile suportate pentru transportul organizat al salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual se stabilesc în limita plafonului deductibil de 75 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate pentru transportul organizat şi numărul de salariaţi/zilieri/studenţi/elevi transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a acestora.
      Totodată, potrivit pct.37 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct. 34 se permite în baza următoarelor documente confirmative:
     1) în cazul organizării transportului în mod independent:
a) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări/unităţii în învăţământul dual care stabileşte politica de transportare organizată şi limita pentru fiecare an;
b) documentul ce reprezintă acordul persoanei fizice pentru serviciile de transport de la/la locul de muncă sau de la/la unitatea de învăţământ dual;
c) itinerarul mijlocului de transport utilizat la transportarea organizată, precum şi lista persoanelor fizice transportate per fiecare rută în luna respectivă;
d) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al salariaţilor)/extras din Registrul de evidenţă al zilierilor/contractul de formare profesională în învăţământul dual;
      2) în cazul organizării transportului de către persoanele terţe, inclusiv prin utilizarea transportului public:
a) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări/unităţii în învăţământul dual care stabileşte politica de transportare organizată;
b) documentul ce reprezintă acordul persoanei fizice pentru serviciile de transport de la/la locul de muncă sau de la/la unitatea de învăţământul dual;
c) contractul de prestare a serviciilor, în cazul utilizării transportului public. În celelalte cazuri de utilizare a serviciilor persoanelor terţe, în afară de contract, se va prezenta şi itinerarul utilizat, precum şi distanţa ce urmează a fi parcursă de mijlocul de transport per fiecare rută;
d) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al salariaţilor)/extras din Registrul de evidenţă a zilierilor/contractul de formare profesională în învăţământul dual.
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) și Hotărârii Guvernului nr.1029/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (implementarea politicii bugetar-fiscale]

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.3 Transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului (art. 24 alin. (19) CF)

29.1.3.3.4

Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru transportul organizat al angajaților/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual?

     În conformitate cu prevederile art.24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, inclusiv a cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţămînt dual, conform modului stabilit de Guvern.
   Totodată, potrivit art.24 alin.(194) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru transportul şi hrana studenţilor stagiari şi/sau elevilor în baza raporturilor reglementate de Codul educaţiei şi/sau Legea nr.110/2022 cu privire la învăţământul dual, conform modului stabilit de Guvern.
     De asemenea, conform art.24 alin.(24) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate de către beneficiarii de lucrări pentru transportarea şi hrana salariaţilor zilieri, conform modului stabilit de Guvern.
    Astfel, conform pct.34 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, cheltuielile suportate pentru transportul organizat al salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual se stabilesc în limita plafonului deductibil de 75 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate pentru transportul organizat şi numărul de salariaţi/zilieri/studenţi/elevi transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a acestora.
    Concomitent, conform pct. 36 din Regulamentul dat, plafonul stabilit la pct.34 se aplică pentru transportul organizat de la/la locul de muncă sau de la/la unitatea de învăţământ dual. Acest plafon nu se aplică pentru celelalte cazuri de transportare a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământ dual, în care regimul fiscal se determină conform modului general stabilit.
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) și Hotărârii Guvernului nr.1029/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (implementarea politicii bugetar-fiscale]

  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.1 Cheltuielile legate de activitatea de întreprinzător (art. 24 alin. (1) CF)

29.1.3.1.39

Organizația de creditare nebancară a făcut o tombolă de vouchere printre clienții săi persoane fizice, care le vor putea folosi la achitarea ratei. Cum se vor contabiliza aceste cheltuieli și dacă vor fi deductibile?
        În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoțională este modalitate de promovare a vînzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, cîştiguri, precum şi organizarea de către autorităţi şi instituţii publice a acestor activităţi în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.         
      Totodată, potrivit prevederilor Legii nr.62/2022 cu privire la publicitate, publicitatea se realizează prin intermediul mijloacelor de informare precum: publicaţiile periodice, serviciile media audiovizuale, serviciile poştale şi serviciile de telefonie, paginile web şi poşta electronică, dispozitive publicitare fixe, dispozitive publicitare mobile, etc.
      Prin urmare, caracterul public al campaniei promoționale se va asigura prin una din sursele specificate în Legea menționată anterior.         
       În conformitate cu art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.         
       De asemenea, potrivit art. 20 lit.p2) din Codul fiscal, cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.           
      Respectiv, în cazul în care organizația de creditare nebancară va desfășura o campanie promoțională (tombolă) cu valoarea fiecărui câştig în mărime ce nu depăşeşte suma scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, aceasta nu va avea obligația reținerii impozitului pe venit la sursa de plată.        
      Totodată, menționăm că potrivit art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.        
       Cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri (pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018).         
        Prin urmare, cheltuielile aferente desfășurării campaniei promoționale, sunt permise la deducere în temeiul art.24 din Codul fiscal, deoarece campania promoțională are scopul să susțină interesul public față de produs și să contribuie la comercializarea lui.         
       În ceea ce privește contabilizarea cheltuielilor menționate, relatăm că acestea se vor efectua în conformitate cu prevederile Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287/2017 și Standardelor Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul MF nr. 118/2013.         
        Astfel, potrivit art. 11 din Legea menționată, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.         
        Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanțelor şi alte autorități publice sau poate elabora şi utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, cu respectarea prevederilor art.11 alin.(7) şi (8) din Legea nr. 287/2017.
       [Temei: Modificările efectuate în temeiul aprobării Legii nr.62/2022 cu privire la cu privire la publicitate]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.1 Cheltuielile legate de activitatea de întreprinzător (art. 24 alin. (1) CF)

29.1.3.1.23

Cum se deduc cheltuielilor legate de reziduurile, deșeurile și perisabilitatea naturală?
         Conform prevederilor art.24 alin.(13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Sănătăţii pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403, 2404 şi limitele stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru produsele din alcool etilic de la poziţiile tarifare 2207 şi 2208, precum şi limitele stabilite de Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale pentru produsele petroliere.
         În conformitate cu prevederile Legii privind deşeurile nr.209/2016, deşeu reprezintă orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce.         
        De asemenea, potrivit Ordinului Ministrului Finanţelor nr.60/2012 cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea, perisabilitatea naturală reprezintă pierderi de bunuri în limita normelor stabilite de legislaţie şi de conducătorul entităţii.         
        La aceasta, prin noţiunea de perisabilitate se înţelege scăderea cantitativă care se produce (şi care se acceptă ca normală) la unele mărfuri, din cauza evaporării, uscării sau din cauza eliminării din circuit a unei părţi din marfă, ca urmare a distrugerii sau degradării prin manipulare ori ca urmare a unor procese naturale de alterare.         
         De asemenea, rebuturile reprezintă produsele, semifabricatele care nu corespund cerinţelor standardelor tehnologice şi de calitate şi care nu pot fi utilizate conform destinaţiei iniţiale sau necesită consumuri suplimentare pentru corectarea lor.
         Limitele reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale pentru produsele din alcool etilic de la poziţiile tarifare 2207 şi 2208 sunt aprobate prin Ordinul Ministerului  Agriculturii și Industriei Alimentare nr.56/2023.
          În acest context, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către autoritățile vizate la art.24 alin. (13) din Codul fiscal, în cazul în care acestea sunt aprobate. Pentru produsele aferent cărora nu sunt aprobate limitele cantitative a reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale, în calitate de plafoane valorice se acceptă limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.
       [Temei: Modificările efectuate în baza Legii nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.1 Cheltuielile legate de activitatea de întreprinzător (art. 24 alin. (1) CF)

29.1.3.1.15

Cum se determină cuantumul provizioanelor destinate acoperirii creanțelor ce țin de nerecuperarea ratelor și neachitarea dobînzilor de leasing? 
 În conformitate cu prevederile art. 31 alin. (4) din Codul fiscal, organizaţiilor de creditare nebancară li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi neachitarea dobânzilor aferente şi acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar în limita provizioanelor calculate conform regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei.
        [Temei: Modificările efectuate în baza Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală)]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.1 Cheltuielile legate de activitatea de întreprinzător (art. 24 alin. (1) CF)

29.1.3.1.36

Se permite oare la deduceri în scopuri fiscale cheltuielile suportate de contribuabili sub formă de cotizații de membru ale asociațiilor la care sunt membrii?
În conformitate cu prevederile art.24 alin.(15) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor, fundaţiilor şi altor asociaţii de reprezentare a activităţii de întreprinzător. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.
[Modificările operate în temeiul Legii nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.1 Cheltuielile legate de activitatea de întreprinzător (art. 24 alin. (1) CF)

29.1.3.1.22

Se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate de agentul economic pentru taxa de stat?
        În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.        
       Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.693/2018 cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.        
      Potrivit art.1 din Legea taxei de stat nr.213/2023, taxa de stat este o sumă de bani care se percepe de către organele de stat şi de către alte entităţi împuternicite special pentru acest fapt de la persoanele fizice şi juridice în ale căror interese se efectuează acţiuni sau se eliberează documente.
     Astfel, se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate pentru taxa de stat în cazul în care agentul economic va putea confirma documentar că cheltuielile respective au fost suportate în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.
     Concomitent, în calitate de documente care vor putea servi drept temei pentru confirmarea faptului că cheltuielile au fost suportate în cadrul desfășurării activității de întreprinzător pot servi încheierea instanței de judecată, precum și ordinul de plată a taxei de stat.
       [Temei: Modificările efectuate în baza aprobării Legii taxei de stat nr.213/2023]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.1 Cheltuielile legate de activitatea de întreprinzător (art. 24 alin. (1) CF)

29.1.3.1.2

Se permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic pentru procurarea abonamentului pentru transport?
Conform art.24 alin.(19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, inclusiv a cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţămînt dual, conform modului stabilit de Guvern.
Astfel, potrivit pct.34 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, cheltuielile suportate pentru transportul organizat al salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual se stabilesc în limita plafonului deductibil de 75 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate pentru transportul organizat şi numărul de salariaţi/zilieri/studenţi/elevi transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a acestora.
Totodată, conform pct.37 subpct.2) din Regulamentul menționat, în cazul organizării transportului de către persoanele terţe, inclusiv prin utilizarea transportului public, deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct.34 se permite în baza următoarelor documente confirmative:
  1. a) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări/unităţii în învăţământul dual care stabileşte politica de transportare organizată;
  2. b) documentul ce reprezintă acordul persoanei fizice pentru serviciile de transport de la/la locul de muncă sau de la/la unitatea de învăţământul dual;
  3. c) contractul de prestare a serviciilor, în cazul utilizării transportului public. În celelalte cazuri de utilizare a serviciilor persoanelor terţe, în afară de contract, se va prezenta şi itinerarul utilizat, precum şi distanţa ce urmează a fi parcursă de mijlocul de transport per fiecare rută;
  4. d) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al salariaţilor)/extras din Registrul de evidenţă a zilierilor/contractul de formare profesională în învăţământul dual.
Astfel, cheltuielile suportate pentru procurarea abonamentelor de transport vor fi permise la deducere în scopuri fiscale, în temeiul art.24 alin.(19) din Codul fiscal, cu condiția confirmării documentare a acestora.
Concomitent, în conformitate cu prevederile art.24 alin.(192) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru orice plăţi efectuate în folosul angajatului, în raport cu care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi/sau au fost reţinute primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozitul pe venit din salariu, datorate de angajator şi angajat. Prevederile prezentului alineat nu limitează dreptul la deducere în scopuri fiscale a altor tipuri de cheltuieli conform prevederilor prezentului articol.
[Temei: Explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 15/2-12/311 din 02.08.2022]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.1 Cheltuielile legate de activitatea de întreprinzător (art. 24 alin. (1) CF)

29.1.3.1.9

Se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic aferent plăților de stimulare, inclusiv sub formă de premii sau ajutoare materiale, acordate angajaților acestuia?
      În conformitate cu art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
      Prin urmare, plățile de stimulare sub formă de premii, precum și ajutorul material, care nu sunt legate de retribuirea muncii și nu au un caracter obligatoriu, nu se vor deduce în scopuri fiscale.
     Totodată, conform pct.26 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.
      Potrivit art.4 alin.(1) și (4) din Legea salarizării nr. 847/2002, în sistemul tarifar şi sistemele netarifare salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare. Alte plăţi de stimulare şi compensare includ recompensele conform rezultatelor activităţii anuale, premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute de legislaţie care nu contravin acesteia.
     În conformitate cu art.1651 din Codul muncii nr.154/2003, angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă, de alt act normativ la nivel de unitate și/sau de actele normative în vigoare. Ajutorul material poate fi acordat salariatului, în baza cererii lui scrise, în orice timp al anului ori adăugat la indemnizația de concediu (art.117 din Codul muncii).
     Totodată, conform art.24 alin.(192) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru orice plăţi efectuate în folosul angajatului, în raport cu care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi/sau au fost reţinute primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozitul pe venit din salariu, datorate de angajator şi angajat. Prevederile prezentului alineat nu limitează dreptul la deducere în scopuri fiscale a altor tipuri de cheltuieli conform prevederilor prezentului articol.
     Respectiv, cheltuielile suportate de către agentul economic aferente plăților de stimulare, inclusiv sub formă de premii sau ajutoare materiale se permit spre deducere dacă în raport cu acestea au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi/sau au fost reţinute primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozitul pe venit.
[Temei: Modificările efectuate în baza Legii nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative]
  • 29 Impozitul pe venit
  • 29.1 Persoane juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător
  • 29.1.3 Deducerile aferente activităţii de întreprinzător
  • 29.1.3.1 Cheltuielile legate de activitatea de întreprinzător (art. 24 alin. (1) CF)

29.1.3.1.21

Se vor permite la deduceri în scopuri fiscale creanțele care nu pot fi încasate?
        În conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător.         
      Totodată, potrivit art. 5 pct. 32) din Codul fiscal, datorie compromisă reprezintă creanţă care este nerambursabilă în cazurile în care:
  1. a) agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi;
  2. b) persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri;
  3. c) persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi gospodăria ţărănească (de fermier) sau întreprinzătorul individual nu are, în decurs de 2 ani din ziua apariţiei datoriei, bunuri sau este în insuficienţă de bunuri ce ar putea fi percepute în vederea stingerii acestei datorii;
  4. d) persoana fizică a decedat şi nu mai există persoane obligate prin lege să onoreze obligaţiile acesteia;
  5. e) persoana fizică, inclusiv membrii gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sau întreprinzătorul individual, care şi-a părăsit domiciliul nu poate fi găsită în decursul termenului de prescripţie stabilit de legislaţia civilă;
  6. f) există actul respectiv al instanţei de judecată sau al executorului judecătoresc (decizie, încheiere sau alt document prevăzut de legislaţia în vigoare) potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă;
  7. g) datoria în mărime de până la 1000 de lei are termenul de prescripţie expirat.
Calificarea datoriei drept compromisă, în cazurile specificate mai sus, cu excepţia lit.g), are loc doar în baza documentului corespunzător prin care se confirmă apariţia circumstanţei respective de implicare într-o formă juridică în condiţiile legii.
       Astfel, la existența actului corespunzător prin care se confirmă apariţia circumstanţei respective de implicare într-o formă juridică în condiţiile legii, creanța va fi recunoscută ca datorie compromisă și permisă la deducere.         
       În cazul în care entitatea nu dispune de actul corespunzător ce ar confirma apariţia circumstanţei respective, creanța respectivă nu va fi recunoscută la deducere.
       [Temei: Modificările efectuate în baza Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte normative]
news-events