Ordinul SFS nr. 157 din 13-06-2017

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
Este obligată Compania să înregistreze în calitate de subdiviziune terenurile agricole achiziționate și/sau luate în arendă, care sunt amplasate în aceeași comună în care își are sediul de bază?

    În conformitate cu art. 5 pct. 29) din Codul fiscal, „subdiviziunea constituie o unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia.
    Totodată, conform art. 8 alin.(2) lit. d) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat să prezinte informaţii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum şi despre alte obiecte ale impunerii.
    Astfel, reieșind din cele menționate, terenul agricol achiziționat și/sau luat în arendă, care este amplasat în aceeași comună în care își are sediul contribuabilul urmează a fi declarat la organul fiscal de la locul de deservire sau prin SIA „e-Cerere” modulul „Înregistrarea online a subdiviziunilor”, conform Clasificatorului tipurilor subdiviziunilor/obiectelor impozabile (anexa nr.14 la Instrucţiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.299 din 02.02.2012), cu tipul subdiviziunii 63-teren cu destinație agricolă, care se va înregistra în cadrul subdiviziunii comunei respective .

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
Care contribuabili pot fi radiați din oficiu?

  Conform Legii privind gospodăriile țărănești (de fermier) nr.1353/03.11.2000 și Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007 se radiază din oficiu gospodăriile țărănești, persoanele juridice și întreprinzătorii individuali inactivi.
   Astfel, conform art.36 alin.(5) din Legea privind gospodăriile țărănești (de fermier) nr.1353/03.11.2000, subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat din oficiu radiază din Registrul fiscal de stat gospodăriile ţărăneşti care au fost înregistrate pînă la intrarea în vigoare a legii menționate şi care nu au efectuat reînregistrarea pînă la 1 ianuarie 2002.
  În conformitate cu art.26 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007, persoana juridică inactivă şi întreprinzătorul individual inactiv se consideră că şi-au încetat activitatea şi sunt radiaţi din oficiu, dacă persoana juridică inactivă şi întreprinzătorul individual inactiv nu au datorii la bugetul public naţional, nu deţin maşini de casă şi de control cu memorie fiscală, nu sunt fondatori ai unei alte persoane juridice şi nu au filiale şi reprezentanţe, organul înregistrării de stat iniţiază din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive şi a întreprinzătorului individual inactiv, adoptînd decizia de iniţiere a procedurii de radiere. Informaţia privind lipsa/existenţa datoriei la bugetul public naţional se obţine de către organul înregistrării de stat din sistemul informaţional automatizat al Serviciului Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, prin intermediul platformei de interoperabilitate instituite de Guvern.
   În baza informației despre persoanele juridice și întreprinzătorii individuali inactivi prezentate de Serviciul Fiscal de Stat organul înregistrării de stat decide asupra radierii acestora din Registru de stat.
   În termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de iniţiere a procedurii de radiere din Registrul de stat, organul înregistrării de stat va publica gratuit pe site-ul său oficial şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz cu privire la iniţierea procedurii de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive şi a întreprinzătorului individual inactiv. Avizul va conţine şi date cu privire la modalitatea şi termenele de înaintare a cererilor de către persoana juridică inactivă şi întreprinzătorul individual inactiv ce urmează a fi radiaţi, a creanţelor de către creditori sau de către alte persoane interesate, precum şi adresa la care acestea pot fi depuse.
    În termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a cererilor şi creanţelor de către persoanele interesate, dacă cereri şi creanţe nu au fost înaintate, organul înregistrării de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive şi a întreprinzătorului individual inactiv şi îi radiază.

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
Se aplică majorare de întârziere la suma penalității (majorării de întârziere) calculate și neachitate?

    Majorare de întârziere nu se aplică (calculează) la penalitatea (majorarea de întârziere) calculată și neachitată.
    Însă în procesul de stingere a obligației fiscale, contribuabilul este obligat și urmează să respecte prevederile art. 179 din Codul fiscal, ce statuează succesiunea stingerii obligaţiilor fiscale și care prevede că stingerea obligaţiilor fiscale (inclusiv majorarea de întârziere), conform legislaţiei fiscale, are loc după criteriul cronologic de naştere a fiecărui tip de obligaţie fiscală indicat în documentul privitor la stingerea ei.
    În caz de nerespectare de către contribuabil a prevederilor menționate, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să stingă obligaţia fiscală a acestuia conform succesiunii stabilite.

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
Care se consideră dată a stingerii obligației fiscale ?

    Art. 178 din Codul fiscal statuează drept dată a stingerii a obligației fiscale în dependență de modalitatea de stingere a acesteia și anume în cazurile prevăzute de art. 170 din Codul fiscal (achitare, anulare, prescripţie, scădere, compensare sau executare silită), care, în dependență de circumstanțele create, diferă de la caz la caz.
    Articolele 171, 172, 173, 174 și 175 din Codul fiscal determină condițiile de aplicare a legislației fiecare caz concret în domeniul respectiv.

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
Care este procedura de luare la evidență fiscală a persoanei fizice ce practică activitate profesională în sectorul justiției?

    În conformitate cu art.163 alin.(5) din Codul fiscal, persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător sau practică activitate profesională licenţiată ori autorizată, reglementată de legislaţia de specialitate, organul fiscal este în drept, la cererea contribuabilului, să atribuie cod fiscal diferit de codul fiscal personal, indicat în licenţă sau alt document care permite practicarea activităţii respective.
     În contextul celor relatate, este reglementată următoarea procedură de înregistrare a activității profesionale din sectorul justiției:
   a) La solicitarea persoanelor ce practică activitate profesională în sectorul justiției de a înregistra activitatea profesională în baza unui cod fiscal diferit de codul personal indicat în documentul ce permite practicarea activității profesionale, acestea vor depune la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat unde se deservește cererea (Anexa 1A) și copiile documentelor prevăzute la pct.17 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul IFPS nr.299 din 02.05.2012 cu modificările ulterioare) și vor atribui coduri fiscale generate din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat. 
    Ulterior, subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, în termen de trei zile lucrătoare de la data depunerii cererii corespunzătoare, va elibera contribuabilului Confirmare privind luarea la evidență fiscală (Anexa nr.1B) din Instrucțiune.

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
Cine poartă responsabilitate de stingerea obligației fiscale a contribuabilului, care este obligat, conform legislaţiei fiscale, să reţină sau să perceapă de la o altă persoană impozitele, taxele, majorările de întîrziere (penalităţile) şi/sau amenzile şi să le verse la buget?

    Norma respectivă este statuată de art. 182 din Codul fiscal și presupune două situații:
   1. persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului obligat, conform legislaţiei fiscale, să reţină sau să perceapă de la o altă persoană impozitele, taxele, majorările de întîrziere (penalităţile) şi/sau amenzile şi să le verse la buget este responsabilă de plata impozitelor şi taxelor, majorărilor de întîrziere şi/sau amenzilor nereţinute, nepercepute şi netransferate în modul stabilit la buget. 
    2. obligaţiile fiscale ale contribuabilului care, conform legislaţiei fiscale, este obligat să reţină sau să perceapă de la o altă persoană impozitele, taxele, majorările de întîrziere (penalităţile) şi/sau amenzile şi să le verse la buget, rămîn obligaţii ale contribuabilului pînă la stingerea lor deplină în cazul reţinerii sau perceperii impozitelor, taxelor, majorărilor de întîrziere şi/sau amenzilor de la alte persoane.
    Pentru neîndeplinire a obligaţiilor prevăzute de prezentul articol şi a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
În cazul în care unul din terenurile agricole achiziționate și/sau luate în arendă este înregistrat în calitate de subdiviziune, este posibil de modificat caracteristicile terenului prin extinderea subdiviziunii asupra terenului agricol adiacent subdiviziunii, care este amplasat la o distanță mai mare de subdiviziune, dar în cadrul aceleiași comune?

  Conform pct. 61 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 299 din 02.02.2012 „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind evidența contribuabililor”, în cazul înregistrării subdiviziunilor/ obiectelor impozabile, la cerere/constatare contribuabilul va anexa documentele confirmative ce atestă dreptul de proprietate, chirie, arendă, folosință ș.a.
   În cazul când contribuabilul deține mai multe contracte de arendă asupra pământului, acesta anexează la cerere o confirmare eliberată de către primărie în care se va indica suprafața de pământ (ha).
   Astfel, conform celor relatate, caracteristicile terenului prin extinderea subdiviziunii asupra terenului agricol adiacent subdiviziunii, care este amplasat la o distanță mai mare de subdiviziune dar în cadrul aceleiași comune, pot fi modificate și contribuabilul este obligat să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre modificările corespunzătoare.

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
Majorarea de întârziere (penalitatea) se consideră obligație fiscală?

    Conform prevederilor art. 129 pct.6 din Codul fiscal, obligaţie fiscală este obligaţie a contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă.
    Obligația fiscală neachitată în termen trece în categoria restanțelor care, conform prevederilor pct. 13 al aceluiași articol, reprezintă sumă pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întîrziere (penalităţii) şi/sau amenzii.

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
Cum se determină data stingerii obligației fiscale prin achitare?

  Reieșind din particularitățile stingerii obligației fiscale prin achitare, art. 178 din Codul fiscal determină data stingerii obligației fiscale, și anume:
  a) în cazul achitării prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, altele decît cardurile de plată (prin virament) – data la care a fost debitat contul de plăți al contribuabilului în contul obligației fiscale respective. Debitarea contului de plăți se confirmă prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data debitării contului de plăți;
  b) în cazul achitării în numerar – data primirii numerarului prin intermediul instituțiilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) sau al altor prestatori de servicii de plată în contul obligației fiscale respective. Primirea numerarului se confirmă prin ordin de încasare a numerarului și prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data primirii numerarului;
   c) în cazul achitării prin intermediul cardurilor de plată – data la care a fost debitat contul de plăți la care este atașat cardul de plată al contribuabilului pentru înscrierea sumei la buget în contul obligației fiscale respective. Debitarea contului de plăți la care este atașat cardul de plată se confirmă prin bonul (chitanța) de plată cu card de plată perfectat la terminal POS sau la alt dispozitiv de utilizare a cardurilor de plată, bon (chitanță) ce se eliberează deținătorului de card, și prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data debitării contului de card;
   d) în cazul achitării prin intermediul Serviciului guvernamental de plăți electronice (MPay) – data efectuării plății de către contribuabil, confirmată de către Serviciul MPay printr-o notificare către organul de stat competent privind efectuarea completă a plății și prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data efectuării plății.

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
Care este termenul de stingere a obligației fiscale ?

     Art. 129 alin. (8) in Codul fiscal statuează:
   Termen de stingere a obligaţiei fiscale – perioadă, stabilită conform legislaţiei fiscale, în care trebuie să fie executată obligaţia fiscală, incluzând şi ultima sa zi în orele de program ale Serviciului Fiscal de Stat.
     Dacă ultima zi a perioadei este una de odihnă, se va considera o ultimă zi prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă.
     În cazul prezentării dărilor de seamă în format electronic, ultima zi se consideră ziua deplină.
     În mod analogic se determină şi termenele de executare a altor acţiuni prevăzute de legislaţia fiscală.

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
În scopul administrării fiscale, care cod fiscal utilizează subdiviziunea persoanei juridice în activitatea sa?

În conformitate cu art.165 alin.(5) din Codul fiscal, în scopul administrării fiscale subdiviziunile persoanelor juridice utilizează codul fiscal al persoanelor juridice.

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale
Care sunt organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat a persoanelor juridice şi a formelor organizatorice cu statut de persoană fizică?

   În conformitate cu Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007 înregistrarea de stat a persoanelor juridice, filialelor şi reprezentanţelor acestora, şi a persoanelor fizice întreprinzători individuali se efectuează de către ÎS „Camera Înregistrării de Stat”.
   Organizațiile necomerciale, se înregistrează de către Ministerul Justiției în conformitate cu prevederile Legii cu privire la asociațiile obștești nr.837 din 17.05.1996.
   Conform Hotărîrii Guvernului privind înregistrarea gospodăriilor țărănești (de fermier) nr.977/14.09.2001, gospodăria ţărănească se înregistrează la primăria unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi în ale cărei hotare deţine terenul.

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale
Cum se efectuează organizarea evaluării bunurilor sechestrate?

     Conform prevederilor art. 208 din Codul fiscal, evidența acţiunilor de executare silită a obligaţiei fiscale o ţine Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit.
     După sechestrarea bunurilor, organizarea evaluării şi comercializării lor se pune în sarcina Serviciului Fiscal de Stat, cu excepţia celor prevăzute la alin. (7) – (9) şi (15) ale art. 203.
     La aplicarea sechestrului asupra bunurilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat şi ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor cu cota statului în capitalul social, neincluse în programul de privatizare, acest fapt se înştiinţează în scris organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţilor administraţiei publice locale. În cazul neluării de măsuri pentru achitare în termenul stabilit, Serviciul Fiscal de Stat va organiza evaluarea şi comercializarea bunurilor sechestrate conform principiilor generale.
     Organizatori ai licitaţiei sunt Serviciul Fiscal de Stat şi persoanele admise de acesta pe bază de concurs.
    În baza materialelor expertizei şi a materialelor de evaluare a bunurilor, Serviciul Fiscal de Stat aprobă preţul iniţial de comercializare al bunurilor care urmează să fie comercializate la licitaţie. Serviciul Fiscal de Stat transferă beneficiarilor, de la bugetul de stat, banii destinaţi finanţării cheltuielilor de executare silită a obligaţiei fiscale. După comercializarea bunurilor sechestrate, aceste cheltuieli se recuperează cu prioritate.

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale
Cum se efectuează executarea silită a producției agricole nerecoltate (viitoare)?

    În conformitate cu prevederile art. 201 1 din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să sechestreze producţia agricolă nerecoltată, cu excepţia celei prevăzute la art. 200 alin. (6) lit. a).
    Aplicarea sechestrului nu absolvă contribuabilul de cultivare, recoltare şi/sau păstrare a producţiei.
   În cazul sechestrării producţiei agricole nerecoltate, Serviciul Fiscal de Stat va remite, în aceeaşi zi sau în ziua următoare, copia actului de sechestru şi hotărîrea de executare silită a obligaţiei fiscale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea pentru notarea aplicării sechestrului în Registrul producţiei agricole sechestrate, conform modului şi formularului aprobat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
     Din acest moment, contribuabilului îi este interzis să efectueze fără acordul Serviciului Fiscal de Stat tranzacţii de înstrăinare a producţiei agricole nerecoltate sechestrate.

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale
Care este procedura de organizare a licitațiilor în cazul bunurilor sechestrate?

    Conform prevederilor art. 209 din Codul fiscal, pentru a organiza comercializarea bunurilor, expertul transmite Serviciului Fiscal de Stat dosarele loturilor de bunuri. Referitor la operaţiunea de predare-primire se întocmește un proces-verbal.
     Serviciul Fiscal de Stat efectuează următoarele acţiuni:
    a) examinează dosarele loturilor de bunuri;
    b) aprobă actul preţului iniţial de licitare a fiecărui lot aparte dacă expertiza şi evaluarea bunurilor au fost efectuate de specialişti în domeniu;
    c) decide asupra scoaterii bunurilor la licitaţie;
    d) dispune publicarea comunicatului informativ despre desfăşurarea licitaţiei;
    e) aprobă componenţa comisiei de licitaţie şi numeşte preşedintele ei;
    f) determină modul de comercializare a patrimoniului sechestrat;
    g) în cazul apariţiei litigiului, desemnează un reprezentant pentru apărarea intereselor sale în instanţa de judecată.
    Serviciul Fiscal de Stat are dreptul:
    a) să verifice îndeplinirea deciziilor sale şi să monitorizeze procesul de evaluare şi comercializare a patrimoniului sechestrat;
    b) să examineze plîngerile şi contestaţiile privind corectitudinea desfăşurării licitaţiilor de comercializare a patrimoniului sechestrat;
    c) să declare nule rezultatele licitaţiei în cazul constatării unor abateri sau încălcări ale reglementărilor privind pregătirea şi desfăşurarea licitaţiilor, precum şi în cazul în care cumpărătorul nu achită lotul în termenul stabilit. În aceste cazuri, se va anunţa o nouă licitaţie – cu strigare sau cu reducere.
    Deciziile cu privire la aprobarea preţurilor bunurilor sechestrate şi expunerea lor spre comercializare se emit de Serviciul Fiscal de Stat. Comunicatele informative ale Serviciului Fiscal de Stat cu privire la expunerea bunurilor sechestrate spre comercializare se aprobă de către conducerea lui.
     Comunicatul informativ despre desfăşurarea licitaţiei se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi trebuie să conţină:
     a) data, ora şi locul desfăşurării licitaţiei;
     b) specificarea bunurilor, principalelor caracteristici tehnico-economice şi locului aflării lor;
     c) informaţii despre proprietarul bunurilor;
     d) informaţii despre terenul pe care sunt amplasate bunurile imobiliare şi condiţiile de utilizare a terenului de către proprietar;
     e) condiţiile de comercializare a bunurilor;
     f) informaţii despre forma de plată, condiţiile de plată eşalonată, dacă aceasta este prevăzută de Serviciul Fiscal de Stat;
     g) modul de familiarizare prealabilă cu bunurile scoase la licitaţie;
     h) condiţiile de înaintare a cererilor de participare la licitaţie;
      i) termenul final de primire a cererilor, propunerilor şi altor documente pentru participare la licitaţie;
      j) informaţia despre necesitatea depunerii unui acont de 10% din preţul iniţial de comercializare a bunurilor şi contul bancar la care acesta urmează să fie vărsat;
      k) informaţia de contact a comisiei de licitaţie, a Serviciului Fiscal de Stat şi a altor organizatori ai licitaţiei;
      l) alte informaţii necesare.
      Licitaţia urmează să aibă loc la cel puţin 15 zile de la data publicării comunicatului informativ în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
      Persoana la care se păstrează bunurile este obligată să asigure publicului accesul la ele. 
      Licitația are loc dacă la ea sunt înscriși cel puțin doi participanți.

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale
În ce cazuri și cum se aplică urmărirea datoriei debitoare?

     Conform prevederilor art. 205 din Codul fiscal, urmărirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se face în baza listei debitorilor, prezentate de contribuabil, sau a altor informaţii de care dispune Serviciul Fiscal de Stat. În conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, pot fi urmărite datoriile debitoare de la persoane din străinătate, precum şi de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor străini.
     Urmărirea datoriei debitoare se efectuează şi atunci cînd însuşi debitorul are restanţe.
    Pentru urmărirea datoriei debitoare, contribuabilul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat lista debitorilor, semnată de el (de reprezentantul său), de persoana sa cu funcţie de răspundere. La cererea Serviciului Fiscal de Stat, datele din listă sunt confirmate documentar. Lista debitorilor trebuie să conţină, după caz:
     a) denumirea (numele, prenumele) debitorului, sediul (adresa), codul fiscal, informaţia de contact;
     b) conturile bancare ale debitorului, denumirea, sediul şi codul instituţiilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) în care sunt deschise conturile;
     c) data apariţiei datoriilor debitoare, suma totală şi scadenţa lor;
     d) măsurile întreprinse de contribuabil pentru a i se plăti datoria debitoare;
     e) data ultimei verificări reciproce.
    În baza datelor furnizate de contribuabil, Serviciul Fiscal de Stat verifică dacă datoriile debitoare au devenit scadente şi dacă contribuabilul are dreptul să ceară plata lor. În cazul în care dreptul de a cere plata este confirmat, Serviciul Fiscal de Stat remite debitorului somaţia că, la data primirii ei, asupra sumelor pe care el le datorează contribuabilului s-a aplicat sechestru în cuantumul obligaţiei fiscale a acestuia şi că debitorul este obligat să stingă obligaţia fiscală.
     Persoana care a primit somaţia este obligată ca, în termen de 10 zile lucrătoare, să confirme sau să infirme, parţial ori total, datoria debitoare a contribuabilului indicată în somaţie. Dacă datoria este infirmată, la scrisoare se anexează copiile de pe documentele de rigoare.
     Dacă suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmată sau dacă ea a fost infirmată fără anexarea documentelor de rigoare, precum şi dacă, la expirarea a 10 zile lucrătoare de la primirea somaţiei, nu i s-a răspuns Serviciului Fiscal de Stat, aceasta are dreptul să aplice debitorului, în modul corespunzător, modalităţile de executare silită a obligaţiei fiscale enumerate la art. 194 alin. (1) lit. a), b) şi c).

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale
Care sunt condițiile de participare la licitație?

     În conformitate cu prevederile art. 211 din Codul fiscal, la licitaţie au dreptul să participe persoanele care au depus la timp cerere de participare, au prezentat documentele necesare şi au plătit, în modul stabilit, acontul de 10% din preţul iniţial al bunurilor.
     Doritorii de a participa la licitaţie vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat următoarele documente:
     a) cerere de participare de un model stabilit;
     b) copie de pe documentul de plată care confirmă depunerea acontului pe contul bancar indicat în comunicatul informativ despre desfăşurarea licitaţiei;
     c) procură, după caz, pentru dreptul de a încheia contract de vînzare -cumpărare.
     Primirea cererilor şi a documentelor se încheie cu 3 zile înainte de data licitaţiei.
     Datele despre persoanele care au depus cereri de participare la licitaţie şi numărul acestora sunt confidenţiale.
    Cu cel puţin 2 zile înainte de data licitaţiei, Serviciul Fiscal de Stat va prezenta, iar comisia de licitaţie va examina documentele indicate la alin.(2). După examinare, comisia de licitaţie înregistrează în calitate de participant la licitaţie persoana care a depus cerere sau poate respinge cererea dacă persoana nu a respectat cerinţele prezentului cod referitoare la întocmirea şi la prezentarea documentelor. Motivul respingerii cererilor comisia îl va indica distinct în hotărîre, pe care o va comunica persoanei avizate. În acest caz, ei i se va restitui acontul.
     Persoana are dreptul să-şi retragă cererea de participare, adresînd un demers în scris cu 3 zile înainte de data licitaţiei. În acest caz, ei i se va restitui acontul.
    Dacă a fost înregistrat un singur participant, comisia de licitaţie va duce cu acesta, în ziua licitaţiei, negocieri directe. După stabilirea preţului de comercializare a bunurilor şi după semnarea procesului-verbal referitor la rezultatele negocierilor directe, materialele vor fi remise Serviciului Fiscal de Stat pentru a se încheia contractul de vînzare - cumpărare.
     Dacă la licitaţie nu s-a înscris nici un participant, documentele ei vor fi remise Serviciului Fiscal de Stat pentru a întreprinde acţiunile prevăzute de legislaţia fiscală.

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale
Poate sau nu fi acordată amînarea sau eșalonarea stingerii obligației fiscale?

Conform prevederilor art. 180 alin. (3) din Codul fiscal, amînarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă contribuabilului în următoarele cazuri:
   a) calamităţi naturale şi tehnogene;
   b) distrugere accidentală a clădirilor de producţie;
   c) împrejurare imprevizibilă şi de neînlăturat, care împiedică în mod efectiv capacitatea de producţie pe o perioadă lungă de timp şi executarea obligaţiei contractuale a contribuabilului;
  d) datorii ale autorităţilor sau instituţiilor publice (finanţate de la bugetul public naţional) faţă de contribuabil, doar în limitele sumelor datorate, precum şi impozitelor şi taxelor aferente acestora;
  e) alte circumstanţe ce duc la imposibilitatea stingerii obligaţiilor fiscale, cu confirmarea documentară privind măsurile întreprinse de contribuabil pentru stingerea acestor obligaţii fiscale.

  • 33 Executarea silită a obligaţiei fiscale
  • 33.1 Dispoziţii generale
Care sunt atribuțiile Comisiei de licitației?

    În conformitate cu prevederile art. 210 din Codul fiscal, pentru comercializarea bunurilor sechestrate, la fiecare licitaţie se formează o comisie în a cărei componenţă intră cel puţin 5 membri dintre reprezentanţii Serviciului Fiscal de Stat şi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi experţi independenţi. Reprezentanţii Serviciului Fiscal de Stat şi ai autorităţilor administraţiei publice locale sunt propuşi de către conducerea acestora. Experţii independenţi pot fi propuşi de contribuabil sau de alte persoane interesate în comercializarea bunurilor scoase la licitaţie.
     Componenţa comisiei se aprobă prin ordin de către conducerea Serviciului Fiscal de Stat. Licitatorul nu este membru al comisiei de licitaţie.
     Şedinţa comisiei de licitaţie este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membri. Hotărîrea se adoptă prin vot deschis, cu simpla majoritate de voturi. În cazul parităţii de voturi, cel al preşedintelui comisiei este decisiv.
      Comisia de licitaţie are următoarele atribuţii:
      a) primeşte şi verifică dosarele loturilor scoase la licitaţie, alte documente;
      b) perfectează documentele aferente licitaţiei;
      c) organizează familiarizarea prealabilă a participanţilor cu bunurile scoase la licitaţie;
      d) eliberează bilete de participant, înregistrează participanţii la licitaţie;
      e) ţine licitaţia;
      f) exercită controlul asupra îndeplinirii condiţiilor de participare la licitaţie şi asigură respectarea drepturilor cumpărătorului;
      g) desfăşoară negocieri directe în cazul înscrierii unui singur participant;
      h) dă informaţii, la solicitarea mass-media şi cu asentimentul cumpărătorului, despre rezultatele licitaţiei.

news-events